De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 15 martie 2024 09:15 (modifică)
Anca (Talk | contribuţii)
(→Opera)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (15 martie 2024 09:23) (modifică) (anulează)
Anca (Talk | contribuţii)
(→Opera)
 
(4 intermediate revisions not shown.)
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Date biografice== ==Date biografice==
 +
S-a născut la 23 martie 1914, în localitatea Toplița, județul Harghita. S-a născut la 23 martie 1914, în localitatea Toplița, județul Harghita.
 +
Studiile elementare le-a făcut la Toplița, iar pe cele gimnaziale și liceale la Reghin și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept (1936) și ale Conservatorului de Muzică din Cluj (1937). Studiile elementare le-a făcut la Toplița, iar pe cele gimnaziale și liceale la Reghin și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept (1936) și ale Conservatorului de Muzică din Cluj (1937).
-A fost dirijor, corepetitor și compozitor la Teatrul „Thalia” din Cluj (1934-1936) și la Teatrul „Alhambra” din București (1936-1938). În 1937, a devenit cunoscut în Bucureștiul interbelic odată cu lansarea melodiei Ionel, Ionelule. A compus tangouri de mare succes, precum: Anișoara (1934), Studentina (1931), Nenita (declarat la Paris „cel mai frumos tango al anului 1933”), Un tango de adio, S-a rupt o coardă la vioară ș.a. A folosit și pseudonimul Claude Romano în perioada sa de compozitor și de lider de orchestră itinerantă.+ 
 +A fost dirijor, corepetitor și compozitor la Teatrul „Thalia” din Cluj (1934-1936) și la Teatrul „Alhambra” din București (1936-1938). În 1937, a devenit cunoscut în Bucureștiul interbelic odată cu lansarea melodiei ''Ionel, Ionelule''. A compus tangouri de mare succes, precum: ''Anișoara'' (1934), ''Studentina'' (1931), ''Nenita'' (declarat la Paris „cel mai frumos tango al anului 1933”), ''Un tango de adio'', ''S-a rupt o coardă la vioară'' ș.a. A folosit și pseudonimul Claude Romano în perioada sa de compozitor și de lider de orchestră itinerantă.
 + 
A desfășurat o remarcabilă activitate diplomatică în Italia, Suedia și Finlanda (1938-1946). Ulterior, a fost dirijor la Teatrul Maghiar (1953-1955), profesor la Școala de Coregrafie din Cluj (1956-1957), cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, filiala Cluj (1957-1966), redactor-șef la Televiziunea Română (1969). A desfășurat o remarcabilă activitate diplomatică în Italia, Suedia și Finlanda (1938-1946). Ulterior, a fost dirijor la Teatrul Maghiar (1953-1955), profesor la Școala de Coregrafie din Cluj (1956-1957), cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, filiala Cluj (1957-1966), redactor-șef la Televiziunea Română (1969).
 +
Între anii 1940-1944, a publicat articole cu caracter literar, dar si articole politice antisovietice în ziare, precum: „Rampa”, „Porunca vremii”, „Viața”, „Neamul românesc” sau „Curentul”, fapt care a dus la anchetarea și condamnarea sa la 15 ani de temniță grea (1947), fiind însă achitat și eliberat în același an. Între anii 1940-1944, a publicat articole cu caracter literar, dar si articole politice antisovietice în ziare, precum: „Rampa”, „Porunca vremii”, „Viața”, „Neamul românesc” sau „Curentul”, fapt care a dus la anchetarea și condamnarea sa la 15 ani de temniță grea (1947), fiind însă achitat și eliberat în același an.
 +
A primit titlul de Comandor al Ordinului Leul Finlandei (1942) și a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez (1968). A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române. A primit titlul de Comandor al Ordinului Leul Finlandei (1942) și a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez (1968). A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române.
 +
A decedat la 28 iulie 2005, în București. A decedat la 28 iulie 2005, în București.
 +
==Opera== ==Opera==
-• Darclée. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1961.+• ''Darclée''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1961.
-• Muza veselă : culegere de anectode musicale. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1963.+• ''Muza veselă : culegere de anectode musicale''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1963.
-• Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cântărețul pribeag”, 1860-1927. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.+• ''Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cântărețul pribeag”, 1860-1927''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.
-• Jean Sibelius : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.+ 
-• Scurta cronică a Anei Magdalena Bach. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.+• ''Jean Sibelius : viaţa şi opera''. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.
-• Giacomo Puccini : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1966.+ 
-• Mihail Jora : Biografia unui compozitor roman din secolul XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.+• ''Scurta cronică a Anei Magdalena Bach''. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.
-• Muza veselă. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.+ 
-• Jazzul, o poveste cu negri. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1974.+• ''Giacomo Puccini : viaţa şi opera''. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1966.
-• Primii pași spre glorie, - „povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni”. – București: Editura „Ion Creangă”, 1975.+ 
-• Muza cu și fără haz. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1975.+• ''Mihail Jora : Biografia unui compozitor roman din secolul XX''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.
-• Orașele muzicii. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1976.+ 
-• Când Dunărea era albastră. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1977.+• ''Muza veselă''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.
-• Fabuloasa aventură a Cavaleriei Rusticane. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.+ 
-• Ciocârlia fără moarte. Grigoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată. . – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.+• ''Jazzul, o poveste cu negri''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1974.
-• O stradă cu cântec sau povestea musicalului. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1979.+ 
-• Povestiri din lumea operei. – București: Editura „Ion Creangă”, 1979.+• ''Primii pași spre glorie - „povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni”''. – București: Editura „Ion Creangă”, 1975.
-• Veșnic tânărul George Enescu. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1981.+ 
-• Povestea vieții lui George Enescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1982.+• ''Muza cu și fără haz''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1975.
-• Ciprian Porumbescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1984.+ 
-• Muza cu har. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.+• ''Orașele muzicii''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1976.
-• Intâlniri cu muzicieni ai secolului XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.+ 
-• Opereta și lunga ei poveste. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1985.+• ''Când Dunărea era albastră''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1977.
-• Cafeneaua cu poeți și amintiri. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989.+ 
-• Viaţa romanţată a Mariei Tănase. - Bucureşti: Editura Romhelion, 1991.+• ''Fabuloasa aventură a Cavaleriei Rusticane''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.
-• Viața și cântecele lui Gică Petrescu. – București: Editura Viitorul Românesc, 1993.+ 
 +• ''Ciocârlia fără moarte. Grigoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.
 + 
 +• ''O stradă cu cântec sau povestea musicalului''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1979.
 + 
 +• ''Povestiri din lumea operei''. – București: Editura „Ion Creangă”, 1979.
 + 
 +• ''Veșnic tânărul George Enescu''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1981.
 + 
 +• ''Povestea vieții lui George Enescu''. – București: Editura „Ion Creangă”, 1982.
 + 
 +• ''Ciprian Porumbescu''. – București: Editura „Ion Creangă”, 1984.
 + 
 +• ''Muza cu har''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.
 + 
 +• ''Intâlniri cu muzicieni ai secolului XX''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.
 + 
 +• ''Opereta și lunga ei poveste''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1985.
 + 
 +• ''Cafeneaua cu poeți și amintiri''. - Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989.
 + 
 +• ''Viaţa romanţată a Mariei Tănase''. - Bucureşti: Editura Romhelion, 1991.
 + 
 +• ''Viața și cântecele lui Gică Petrescu''. – București: Editura Viitorul Românesc, 1993.
==Bibliografie== ==Bibliografie==
-• Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3 +• ''Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial''. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3
-• Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.+ 
-• Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0 +• Cosma, Viorel. ''Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.
-• George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.+ 
 +• Fornade, Dan. ''Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007)''. – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0
 + 
 +• ''George Sbârcea sau armonia pe note'', editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Date biografice

S-a născut la 23 martie 1914, în localitatea Toplița, județul Harghita.

Studiile elementare le-a făcut la Toplița, iar pe cele gimnaziale și liceale la Reghin și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept (1936) și ale Conservatorului de Muzică din Cluj (1937).

A fost dirijor, corepetitor și compozitor la Teatrul „Thalia” din Cluj (1934-1936) și la Teatrul „Alhambra” din București (1936-1938). În 1937, a devenit cunoscut în Bucureștiul interbelic odată cu lansarea melodiei Ionel, Ionelule. A compus tangouri de mare succes, precum: Anișoara (1934), Studentina (1931), Nenita (declarat la Paris „cel mai frumos tango al anului 1933”), Un tango de adio, S-a rupt o coardă la vioară ș.a. A folosit și pseudonimul Claude Romano în perioada sa de compozitor și de lider de orchestră itinerantă.

A desfășurat o remarcabilă activitate diplomatică în Italia, Suedia și Finlanda (1938-1946). Ulterior, a fost dirijor la Teatrul Maghiar (1953-1955), profesor la Școala de Coregrafie din Cluj (1956-1957), cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, filiala Cluj (1957-1966), redactor-șef la Televiziunea Română (1969).

Între anii 1940-1944, a publicat articole cu caracter literar, dar si articole politice antisovietice în ziare, precum: „Rampa”, „Porunca vremii”, „Viața”, „Neamul românesc” sau „Curentul”, fapt care a dus la anchetarea și condamnarea sa la 15 ani de temniță grea (1947), fiind însă achitat și eliberat în același an.

A primit titlul de Comandor al Ordinului Leul Finlandei (1942) și a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez (1968). A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române.

A decedat la 28 iulie 2005, în București.

[modifică] Opera

• Darclée. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1961.

• Muza veselă : culegere de anectode musicale. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1963.

• Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cântărețul pribeag”, 1860-1927. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

• Jean Sibelius : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

• Scurta cronică a Anei Magdalena Bach. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

• Giacomo Puccini : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1966.

• Mihail Jora : Biografia unui compozitor roman din secolul XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.

• Muza veselă. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.

• Jazzul, o poveste cu negri. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1974.

• Primii pași spre glorie - „povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni”. – București: Editura „Ion Creangă”, 1975.

• Muza cu și fără haz. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1975.

• Orașele muzicii. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1976.

• Când Dunărea era albastră. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1977.

• Fabuloasa aventură a Cavaleriei Rusticane. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.

• Ciocârlia fără moarte. Grigoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.

• O stradă cu cântec sau povestea musicalului. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1979.

• Povestiri din lumea operei. – București: Editura „Ion Creangă”, 1979.

• Veșnic tânărul George Enescu. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1981.

• Povestea vieții lui George Enescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1982.

• Ciprian Porumbescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1984.

• Muza cu har. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.

• Intâlniri cu muzicieni ai secolului XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.

• Opereta și lunga ei poveste. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1985.

• Cafeneaua cu poeți și amintiri. - Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989.

• Viaţa romanţată a Mariei Tănase. - Bucureşti: Editura Romhelion, 1991.

• Viața și cântecele lui Gică Petrescu. – București: Editura Viitorul Românesc, 1993.

[modifică] Bibliografie

• Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3

• Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.

• Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0

• George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Sb%C3%A2rcea%2C_George"