De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Ridicarea troiței de lângă Bastionul Croitorilor, închinată lui Baba Novac

Baba Novac (1530-1601) a fost un mercenar sârb, căpitan de oști din armata lui Mihai Viteazul. Erou național al Serbiei, este respectat ca personalitate militară în România.

Aflat în solie, la 3 februarie 1601, Baba Novac și duhovnicul său au fost arestați de autoritățile maghiare din Cluj, judecați de Dietă și condamnați la moarte prin ardere pe rug. La 5 februarie sentința a fost executată în piața din centrul cetății, actuala Piață a Unirii. Călăii i-au schingiuit mai întâi, apoi i-au aruncat pe rugul înflăcărat. După această moarte cumplită, au fost scoşi din cetate şi traşi în ţeapă lângă Bastionul Bethlen (Croitorilor), situat la începutul Căii Feleacului. După bătălia de la Guruslău din 3 august, biruitor, Mihai Viteazul s-a îndreptat cu armata sa și cu generalul Basta spre Cluj, unde a stat câteva zile. Voievodul, aducându-şi aminte de generalul său glorios şi aflând locul unde a fost tras în ţeapă, a așezat în fața Bastionului, ca omagiu adus vitejiilor lui Baba Novac şi ca un semn al revenirii stăpânirii lui româneşti în Transilvania, un steag mare.

În primăvara anului 1935, P.S. Episcopul Nicolae Ivan, împreună cu Gheorghe Sion și Ioachim Crăciun, au luat inițiativa ridicării unei troițe pe locul unde a fost tras în țeapă Baba Novac și duhovnicul său. În ziua de 21 Mai 1936, Ziua Eroilor, s-a sfinţit troița, cu un ceremonial deosebit.

După Te-Deumul, oficiat la Catedrala Ortodoxă întru pomenirea Eroilor neamului, toate autorităţile civile şi militare, în frunte cu cele ecleziastice, au pornit în procesiune spre locul de odihnă al eroilor din cimitirul Clujului. Ajunşi în faţa Bastionului Bethlen (Bastionul Croitorilor), procesiunea s-a oprit, iar soborul de preoți a început slujba sfinţirii troiţei.

După oficierea acestui serviciu divin şi sfinţirea troiţei şi a drapelului lui Mihai Viteazul, a luat cuvântul în numele Comitetului de iniţiativă, Ioachim Crăciun, conferenţiar la Universitatea din Cluj. Generalul Gheorghe Florescu, comandantul Corpului VI Armată din Cluj, înconjurat de toţi generalii din Cluj, a păşit spre catarg, unde, în sunetele Imnului Regal, cântat de muzica militară, a ridicat steagul deasupra crucii. Acest steag a cărui confecționare a fost finanțată de Primărie, era o reconstituire realizată de Ioachim Crăciun: Pe fond alb de damasc, un scut verde închis, iar pe acest scut corbul Basarabilor, cu o cruce dublă în cioc. În încheiere a luat cuvântul prof. Nicolae Drăgan, primarul municipiului.

După această serbare, s-a format din nou procesiunea, care a pornit spre cimitirul eroilor, ca să cinstească şi memoria celorlalţi eroi anonimi ai neamului, care s-au jertfit pentru întregirea României. Seara, steagul lui Mihai Viteazul a fost coborât de pe catarg cu aceleaşi onoruri militare cu care a fost înălţat. A fost dus apoi la Primărie, unde a fost aşezat în sala mare, de unde urma să fie scos în fiecare an odată, de Ziua Eroilor, pentru a fi arborat în faţa Bastionului.

Azi, troița nu mai există, în dreptul Bastionului Croitorilor fiind ridicată în 1975, statuia lui Baba Novac, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

[modifică] Bibliografie

  1. „Gazeta ilustrată”, Anul V, nr. 5-6, mai-iunie 1936, p.71-79, la http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gazetailustrata/1936/BCUCLUJ_FP_279699_1936_005_005_006.pdf