Cercul Militar Cluj

De la Memorie şi cunoaştere locală

Cuprins

1 Istoric
2 Detalii arhitecturale
3 Bibliografie

[modifică] Istoric

Clădirea cu patru etaje din Piaţa Avram Iancu Cluj-Napoca, nr. 1-3, este sediul Cercului Militar Cluj. Istoria clădirii datează din perioada interbelică, atunci când Camera de Comerț și Industrie din Cluj a comandat un sediu pentru Bursa de Mărfuri, urmând ca acesta să poarte numele de Palatul Bursei de Mărfuri. Proiectul a fost realizat de arhitectul bucureștean Ioan Anton Popescu, dar realizarea construcției a fost câștigată prin licitație de o asociere de firme clujene, în aprilie 1931. Lucrările s-au desfășurat într-un ritm foarte productiv, astfel că în aproximativ șase luni proiectul era finalizat și gata de inaugurare.

La deschidere, clădirea găzduia Bursa de Mărfuri, un cinematograf cu balcon, o cafenea, sala de spectacole și sală de baluri. Investiția fusese realizată cu un împrumut de la Banca Albina din Cluj, dar Camera de Comerț și Industrie n-a putut plăti întreaga sumă, astfel că proprietatea asupra clădirii a revenit creditorului. Pe lângă cinematograf, în noul imobil au existat și alți chiriași, unii fiind chiar firme străine, așa cum a fost o reprezentanță Ford, numită Perry Car, care aparținea unui investitor american de origine română, dar și o farmacie. La începutul anilor ’40, la etajul 1 a funcționat un institut maghiar de asigurări.

Cinematograful se numea Royal și era cel mai mare și mai modern din Cluj la acea vreme, însă după 1945, prin naționalizarea lui de către regimul comunist, a primit alte denumiri: Cinema Popular, apoi Maxim Gorki, iar din 1964 și până astăzi, Cinema Victoria. Tot după naționalizare, restul clădirii, redenumită Casa Armatei sau mai informal Casa ofițerilor, a fost atribuită armatei române pentru organizarea de evenimente cu specific militar, dar și cu caracter privat și de restaurant. În timp, această clădire a fost asociată cu un fel de club al ofițerilor cu funcții mai înalte din armata română. Astăzi, ea găzduiește diverse activități cu caracter cultural (conferințe, simpozioane, recitaluri de poezie, teatru), dar și artistice (expoziții, spectacole muzicale, de dans).

[modifică] Detalii arhitecturale

Sub aspect arhitectural, clădirea Cercului Militar Cluj se încadrează în stilul Art Deco târziu, stil care la Cluj mai este reprezentat și de alte construcții publice din perioada interbelică: Palatul C.A.S. de pe str. Constanța, construit în anul 1930 pentru comunitatea evreiască din oraș, Parcul Sportiv „Iuliu Hațieganu” și Ștrandul „Babeș”, dar și de blocuri de locuințe pentru clujeni.

Clădirea se desfășoară pe cinci nivele, parter și patru etaje, fiind dispusă la intersecția bulevardului Eroilor cu Piața Avram Iancu. Chiar dacă în aparență acest imobil dă impresia unei construcții simple, specifică așa-numitului stil brutalist al primelor decenii postbelice, ea este considerată de către arhitecți o operă totuși importantă a arhitecturii românești din perioada interbelică. De altfel, intrarea principală, care se face dinspre Piața Avram Iancu printr-un portal înalt, de formă dreptunghiulară, imprimă o anumită monumentalitate construcției.