De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Istoricul clădirii

Situată pe strada Horea, impozanta construcţie a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai” este continuatoarea unei alte instituţii de învăţămînt clujean, cu mare prestigiu în prima jumătate a secolului al XX-lea - Şcoala romano-catolică de fete Marianum sau Institutul Romano-catolic Marianum.

Realizată după planurile arhitectului budapestan Jenő Hűbner şi construită de firma lui Spáda János, clădirea a fost inaugurată în anul 1911, fiind destinată în exclusivitate fetelor de toate naţionalităţile şi confesiunile existente în Transilvania la acea vreme. Totodată, edificiul era considerat, la momentul inaugurării, unul dintre cele mai moderne şi mai rezistente, fiind prima construcţie din Cluj realizată din beton armat.

Denumirea se trage de la adminstrarea clădirii de către maicile din ordinal de Notre Dame, cele care au locuit în parea centrală, dinspre curte, a clădirii. A funcţionat ca şcoală primară de fete, gimnaziu şi şcoală de comerţ. Una dintre regulile acestei şcoli consta în purtarea unei uniforme, care avea menirea de a înlătura eventualele diferenţe de ordin social dintre cursante, făcîndu-le egale în faţa profesorilor.

Pe 2 iunie 1944, în timpul unui raid aerian, una dintre aripile clădirii a fost lovită. În 1948, prin noua lege a învăţămîntului, şcoala a fost naţionalizată şi acordată apoi Universităţii ,,János Bolyai”, nou înfiinţată la Cluj, care şi-a mutat aici facultăţile de istorie şi de litere. Prin unificarea celor două universităţi din Cluj, în 1959, edificiul a rămas în proprietatea Universităţii ,,Babeş-Bolyai”, adăpostind, pînă astăzi Facultatea de Litere.

[modifică] Detalii arhitecturale

Şcoala dispunea, încă de la început, de o sală de sport cu balcon, cu băi şi cu un internat spaţios. Pe faţada clădirii există o placă comemorativă de mari dimensiuni, care aminteşte că aici ar fi primit titlul de Doctor Honoris Causa poetul şi omul politic transilvănean Octavian Goga, în timp ce în curtea din faţa intrării se află busturile lui Nicolaus Olahus şi Dimitrie Cantemir.

[modifică] Bibliografie

  1. Clujul de altădată / Chiş, Ancuţa-Lăcrămioara, Ucu, Bodiceanu.-Cluj-Napoca: Editura Dokia, 2014, planşa 91. ISBN 978-606-8492-35-3.
  2. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.281. ISBN 978-973-8995-17-8.
  3. http://visitromania.info.ro/site/marianum-cluj-napoca/