De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Istoric
Pe str. Mihail Kogălniceanu nr. 7-9 din Cluj-Napoca se află o clădire cu o istorie interesantă, legată de învățământul superior din Cluj, dezvoltat în jurul vechiului colegiu iezuit și apoi al universității clujene. Deși astăzi clădirea adăpostește mai multe centre culturale străine, o grădiniță a Universității „Babeș-Bolyai” și diferite servicii administrative universitare, istoric ea este totuși cunoscută sub numele de Convictus Nobilium sau Casa Piariștilor. Destinația sa inițială a fost cea de cămin sau internat pentru studenții proveniți din rândul nobilimii maghiare transilvănene, dar nu numai, care voiau să studieze la colegiile din Cluj.
Construcția căminului a avut urmări importante atât pentru studenții clujeni, care beneficiau de spațiul necesar pentru cazare și învățare, dar și pentru Colegiul iezuit, frecventat de tot mai mulți studenți tocmai datorită acestui avantaj reprezentat de internat. După desființarea ordinului iezuit în 1773, colegiul și căminul au intrat sub protecția ordinului călugărilor piarist, continuându-se astfel învățământul superior și cazarea studenților la Cluj.
[modifică] Detalii arhitecturale
Construit în stil baroc, Convictus Nobilium a cunoscut mai multe faze de construcție, pe măsură ce necesarul de cazare a studenților creștea, ajungând să închidă curtea interioară, de formă dreptunghiulară, pe toate cele patru laturi ale sale. Intrarea se face printr-un portal boltit destul de impunător, deasupra căruia se află un fronton despicat, sprijinit pe două coloane cu capiteluri ionice. Deasupra frontonului tronează sigla rotundă a ordinului iezuit: I(esus) H(ominum) S(alvator)" (IHS), sub care este plasată inscripția CON (victus) NOB (ilium). Fațada clădirii este una relativ simplă, cu ferestre mari, dreptunghiulare și ancadramente late.
La interior, curtea fusese cândva înconjurată de un foișor deschis pe trei laturi, dar astăzi partea dinspre est este legată de refectoriul vechi, considerat sala barocă cea mai mare și mai frumoasă din oraș. Refectoriul era de fapt sala de mese a căminului, unde existau doar mese, nu și scaune, studenții trebuind să dea dovadă de austeritate și cumpătare chiar și în astfel de momente. Tavanul acestei săli era o boltă turtită cu decorațiuni sobre, în spiritul ordinului iezuiților. Aceste condiții nu reprezentau însă o piedică în fața studenților care își doreau să învețe la colegiul clujean. De-a lungul timpului, au existat și studenți români care au studiat aici, printre ei aflându-se și Avram Iancu, viitorul conducător revoluționar de la 1848-1849. Studenții români mai săraci puteau fi susținuți material prin burse lansate de Petru Maior sau de episcopul greco-catolic de Cluj Ion Bob.
[modifică] Bibliografie
- Cosmin Cătălin Rusu, Re-Descoperim Clujul, III, Cluj-Napoca, Școala Ardeleană, 2018, p. 110.
- György Gaal, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Baraolt-Cluj-Napoca, Editura Tortoma-Asociația Kolozsvar Tarsaság, 2014, p. 157-158. ISBN 978-973-8995-17-8.
- https://clujulbaroc.wordpress.com/2014/09/05/convictus-nobilium/ consultat la 31 oct. 2023.
