De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Istoria Învăţământului Tehnic din Cluj-Napoca/ Ioan Silviu Nistor .– Cluj Napoca : U.T. Pres., 1983, 384 p.

Lucrarea de faţă a fost concepută ca o carte de sinteză, de integrare a istoriei Institutului Politehnic din Cluj-Napoca şi a Universităţii Tehnice în istoria învăţământului românesc.

Cartea cuprinde un cuvânt introductiv urmat de opt capitole care corespund unor secvenţe cronologice.

Cuvântul introductiv prezintă dorinţa autorului de a întreprinde o analiză onestă a proceselor şi a fenomenelor care au marcat societatea românească, învăţământul superior şi Politehnica clujeană.

Primul capitol se referă la începuturile învăţământului tehnic românesc (perioada 1850-1919). Învăţământul tehnic clujean a parcurs un traseu lung, începând de la primele forme din perioada Renaşterii şi până la Universitatea tehnică de astăzi. Sunt prezentate aspectele noi care iau naştere în învăţământ ca urmare a marilor transformări politice, ce au loc în centrul şi estul Europei.Tot în primul capitol găsim date despre urmările revoluţiei de la 1848 în domeniul învăţământului, crearea universităţii moderne, învăţământul tehnic în perioada 1850-1918, şcoala specială de industie din Cluj, apariţia Şcolilor Politehnice, studenţi români transilvăneni la Şcolile Politehnice.

În capitolul al II-lea este marcată înfăptuirea Marii Uniri din 1918, care a însemnat un moment istoric crucial având consecinţe binefăcătoare asupra învăţământului tehnic. De asemenea, în acest capitol, autorul mai vorbeşte despre reorganizarea învăţământului tehnic superior, o dispută de principiu, constituirea sistemului unitar al învăţământului tehnic superior.

Capitolul al III-lea (anul 1919) prezintă organizarea învăţământului românesc în Transilvania şi înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare.

Capitolul al IV -lea se referă la perioada 1919-1936 când are loc inaugurarea Şcolii Superioare Industriale, care trece printr-o serie de reorganizări devenind astfel, în 1922, Şcoala de conductori tehnici, unica şcoală de acest nivel din ţară, precursoare a Politehnicii clujene.

În capitolul al V-lea (1937-1948) atenţia se îndreaptă către perioada în care are loc un salt calitativ în organizarea şi funcţionarea Şcolii de Subingineri Electromecanici. Momentul care va marca sever existenţa acestei instituţii este Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prilej ce va duce la evacuarea şcolii şi stabilirea ei la Timişoara.

Capitolul al VI-lea - Institutul de Mecanică corespunde secvenţei cronologice reprezentată de anii 1948-1953. Important este contextul istoric în care s-a organizat învăţământul superior tehnic clujean. Prin prevederea legii pentru reforma învăţământului din august 1948, s-a creat Institutul de Mecanică din Cluj. Sunt prezentate inaugurarea şi organizarea noii instituţii, formele de activitate, corpul profesoral, situaţia numerică a studenţilor, rezultate, burse, baza materială.

Capitolul al VII-lea autorul îl dedică istoricului Institutului Politehnic în perioada1953-1992. În 1953, Institutul de Mecanică se transformă în Institutul Politehnic din Cluj, având următoarea structură Facultatea de Mecanică, Facultatea de Tehnologie, Facultatea de Construcţii, Facultatea de Mecanică a Transporturilor.

Autorul a urmărit prezentarea secţiilor punând accent pe structura organizatorică, proiecte de reorganizare, corpul profesoral (constituire, componenţă, afirmare), evoluţia numerică a studenţilor, absolvenţi, activitatea ştiinţifică, munca educativă, pregătirea practică a studenţilor, activităţile cultural-artistice şi sportive, baza materială.

Ultimul capitol este intitulat: Universitatea Tehnică (1992-1998). Semnificativă este schimbarea denumirii Institutului Politehnic în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Cartea se încheie cu anexe în care sunt enumerate personalităţile care s-au lansat în domeniul tehnic, o listă bibliografică selectivă precum şi o bibliografie specială. Se adaugă un rezumat al cărţii în limba engleză şi în limba franceză, fotografii alb negru invocând clădirea universităţii şi personalităţi reprezentative pentru acest domeniu. L. M.