De la Memorie şi cunoaştere locală
Documente tipărite
- Din lumea copiilor părăsiţi : Demonstraţiuni practice-statistice din activitatea Azilului de copii din Cluj/Axente Iancu. – Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926, 155 p.
- Facultatea de Medicină, şcoala medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500-2000) : scurt istoric/Florea Marin. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004, 929 p.
- Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli metabolice Cluj-Napoca: Evocări şi faptele prezentului/ profesor dr. N. Hâncu. - Cluj-Napoca : Echinox, 2002. - 80 p. ; fig.
- Istoricul ciumei în Cluj la 1738/39/Alexandru Lenghel. – Cluj : Tipografia „Corvin”, 1930, 160 p.
- Medicina clujeană în cuvinte şi idei înţelepte/Florea Marin. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006. - 526 p. - Bibliogr. p. 509-514; Index; Rez. în lb. eng.
- Organizarea combaterii plăgilor sociale în Ardeal : anii 1919-1928/Dominic Stanca. – Cluj : s.n., s.a, 126 p.
- Pagini din istoria Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca : 95 de ani de la înființare/Doina Baltaru, Ioan Gâtlan; coord. Cristian Bârsu. – Cluj-Napoca : U.T. Press, 2014, 113 p.
Documente on-line
- László Tuka, Cea mai veche farmacie din Cluj, descrisă de primul istoric în medicină din Ardeal, Jenő Pataki, apărut în Clujul Medical, vol. 84, nr. 3, 2011
http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/3-2011/25%20-%20tuka%20-%20cea%20mai%20veche%20-%20453-455.pdf
Studiul reconstituie istoria celei mai vechi farmacii din Cluj, înfiinţată în anul 1573 şi aflată în proprietatea oraşului. Autorul urmăreşte istoricul acesteia după privatizarea sa în anul 1727, indicând proprietarii succesivi, până la naţionalizarea din 1949.
- Lukács József, Vechi instituţii ale Clujului, în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2013, Nr.6 (277)
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2092
Articolul este unul de semnalare al unor apariţii editoriale care au ca subiect aşezămintele ospitaliere ale Clujului (instituţii înfiinţate pentru rezolvarea unor probleme sociale în oraşele medievale) şi instituţia juzilor divizori (instituţie apărută ca urmare a grijii autorităţilor orăşeneşti faţă de reglementarea succesiunilor).
