De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 21 martie 2022 12:33 (modifică) IoanT (Talk | contribuţii) (→Clădiri reprezentative şi instituţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 21 martie 2022 12:34 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Clădiri reprezentative şi instituţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 7: | Linia 7: | ||
| Cea mai reprezentativă clădire a acestei pieţe este cea a [[Teatrul Naţional „Lucian Blaga”|Teatrului Naţional]] şi a [[Opera Naţională|Operei Române]] din Cluj. | Cea mai reprezentativă clădire a acestei pieţe este cea a [[Teatrul Naţional „Lucian Blaga”|Teatrului Naţional]] şi a [[Opera Naţională|Operei Române]] din Cluj. | ||
| - | Merită în continuare semnalate [[Casa_Învăţătorului_%28Piaţa_Ştefan_cel_Mare%29|Casa Învăţătorilor]], azi sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi [[Casa_Învăţătorului_%28Piaţa_Ştefan_cel_Mare%29|Palatul de Justiţie]] ridicate în primii ani ai secolului XX şi nu în ultimul rând, clădirea [[Cazarma_Sfântul_Gheorghe_%28Piaţa_Ştefan_cel_Mare%29|Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania]] cunoscută şi ca vechea | + | Merită în continuare semnalate [[Casa_Învăţătorului_%28Piaţa_Ştefan_cel_Mare%29|Casa Învăţătorilor]], azi sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi [[Casa_Învăţătorului_%28Piaţa_Ştefan_cel_Mare%29|Palatul de Justiţie]] ridicate în primii ani ai secolului XX şi nu în ultimul rând, clădirea [[Cazarma_Sfântul_Gheorghe_%28Piaţa_Ştefan_cel_Mare%29|Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania]] cunoscută şi ca vechea cazarmă Sf. Gheorghe. |
| == Parcul == | == Parcul == | ||
Versiunea de la data 21 martie 2022 12:34
Cuprins |
Toponimie
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, piaţa conturată aici a purtat numele de Hunyadi, după care l-a primit pe cel de Ştefan cel Mare, sub care este cunoscută şi azi. Ea s-a constituit prin divizarea unui spaţiu mai amplu, cealaltă parte, nordică a acestuia, purtând azi numele de Piaţa Avram Iancu.
Clădiri reprezentative şi instituţii
Cea mai reprezentativă clădire a acestei pieţe este cea a Teatrului Naţional şi a Operei Române din Cluj.
Merită în continuare semnalate Casa Învăţătorilor, azi sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi Palatul de Justiţie ridicate în primii ani ai secolului XX şi nu în ultimul rând, clădirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania cunoscută şi ca vechea cazarmă Sf. Gheorghe.
Parcul
Piaţa Ştefan cel Mare include în perimetrul său un părculeţ amenajat încă din anul 1885, la iniţiativa primarului de atunci, Haller Károly şi a început să fie cunoscut ca Mica promenadă (Kis sétatér).
Monumente
Clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga” este străjuită de două statui, bustul lui Lucian Blaga şi bustul lui Mihai Eminescu.
Bibliografie
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107.
- Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.97-99. ISBN 973-9279-74-0
- Cluj-Napoca : ghid de oraş/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu .- Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, p.131.
