De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 6 iunie 2017 12:05 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (21 martie 2022 10:00) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Descrierea monumentului)
 
Linia 5: Linia 5:
[[Imagine:Lupa.jpg|thumb|100px|left|]]La '''28 septembrie 1921''', o delegaţie de profesori şi studenţi italieni a dăruit oraşului Cluj o copie a celebrei statui din Roma, reprezentând o '''lupoaică''' care alăptează doi copii ('''Remus''' şi '''Romulus'''), donaţie a primarului Romei. [[Imagine:Lupa.jpg|thumb|100px|left|]]La '''28 septembrie 1921''', o delegaţie de profesori şi studenţi italieni a dăruit oraşului Cluj o copie a celebrei statui din Roma, reprezentând o '''lupoaică''' care alăptează doi copii ('''Remus''' şi '''Romulus'''), donaţie a primarului Romei.
-Aceasta, realizată în bronz, a fost fixată pe un soclu înalt de piatră, unde s-a fixat şi medalionul de bronz cu efigia '''împăratului Traian''' şi dedicaţia '''„Roma Madre, Alla Citta di Cluj, MCMXXI”'''. Întreg monumentul, dezvelit în prezenţa a cca 30.000 de locuitori, a fost aşezat în [[Piaţa Unirii]] din Cluj, pe latura din faţa actualului sediu al Băncii Naţionale a României, primind denumirea de '''Lupa Capitolina'''. +Aceasta, realizată în bronz, a fost fixată pe un soclu înalt de piatră, unde s-a fixat şi medalionul de bronz cu efigia '''împăratului Traian''' şi dedicaţia '''„Roma Madre, Alla Citta di Cluj, MCMXXI”'''. Întreg monumentul, dezvelit în prezenţa a cca 30.000 de locuitori, a fost aşezat în [[Piaţa_Unirii|Piaţa Unirii]] din Cluj, pe latura din faţa actualului sediu al Băncii Naţionale a României, primind denumirea de '''Lupa Capitolina'''.
-Istoria acestei statui în Cluj este destul de interesantă: în 1940 este dusă la Sibiu, odată cu Universitatea, iar după întoarcerea la Cluj abia în '''1967''' este montată din nou, în faţa Universităţii, la iniţiativa lui '''Constantin Daicoviciu'''. În '''1973''' este mutată în faţa Primăriei, iar în '''1994''' statuia este dusă la muzeu pentru restaurare, în locul ei apărând [[Monumentul Memorandiştilor]]. După restaurare, este montată din nou pe soclu, pe [[Bulevardul Eroilor]], mai întâi la mijloc, apoi în faţa Catedralei Greco-Catolice, într-un spaţiu ce aminteşte de Piaţa Navona din Roma.+Istoria acestei statui în Cluj este destul de interesantă: în 1940 este dusă la Sibiu, odată cu Universitatea, iar după întoarcerea la Cluj abia în '''1967''' este montată din nou, în faţa [[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|Universităţii]], la iniţiativa lui [[Daicoviciu%2C_Constantin|Constantin Daicoviciu]]. În '''1973''' este mutată în faţa Primăriei, iar în '''1994''' statuia este dusă la muzeu pentru restaurare, în locul ei apărând [[Monumentul_Memorandiştilor|Monumentul Memorandiştilor]]. După restaurare, este montată din nou pe soclu, pe [[Strada_Eroilor|Bulevardul Eroilor]], mai întâi la mijloc, apoi în faţa [[Catedrala_„Schimbarea_la_faţă”|Catedralei Greco-Catolice]], într-un spaţiu ce aminteşte de Piaţa Navona din Roma.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea curentă

Cuprins


[modifică] Descrierea monumentului

La 28 septembrie 1921, o delegaţie de profesori şi studenţi italieni a dăruit oraşului Cluj o copie a celebrei statui din Roma, reprezentând o lupoaică care alăptează doi copii (Remus şi Romulus), donaţie a primarului Romei.

Aceasta, realizată în bronz, a fost fixată pe un soclu înalt de piatră, unde s-a fixat şi medalionul de bronz cu efigia împăratului Traian şi dedicaţia „Roma Madre, Alla Citta di Cluj, MCMXXI”. Întreg monumentul, dezvelit în prezenţa a cca 30.000 de locuitori, a fost aşezat în Piaţa Unirii din Cluj, pe latura din faţa actualului sediu al Băncii Naţionale a României, primind denumirea de Lupa Capitolina.

Istoria acestei statui în Cluj este destul de interesantă: în 1940 este dusă la Sibiu, odată cu Universitatea, iar după întoarcerea la Cluj abia în 1967 este montată din nou, în faţa Universităţii, la iniţiativa lui Constantin Daicoviciu. În 1973 este mutată în faţa Primăriei, iar în 1994 statuia este dusă la muzeu pentru restaurare, în locul ei apărând Monumentul Memorandiştilor. După restaurare, este montată din nou pe soclu, pe Bulevardul Eroilor, mai întâi la mijloc, apoi în faţa Catedralei Greco-Catolice, într-un spaţiu ce aminteşte de Piaţa Navona din Roma.

[modifică] Bibliografie

  1. Primarii Clujului, vol.1 / Lazăr Marian.- Cluj-Napoca: GPO Graphics S.R.L., p.44. ISBN 978-973-0-14577-9.
  2. Ghid de oraş – Cluj-Napoca / Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu.- Bucureşti : Editura Sport Turism, 1989, p.85 ; ISBN 973-41-0043-2.
  3. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee / Damian Todiţa.-Cluj-Napoca ; Studia, 2009, p.63 ;ISBN 978-973-8390-43-0.
  4. Clujul. Scurtă istorie / coord. Acad. Camil Mureşanu.-Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009, p.45 ; ISBN 978-973-133-637-4.
  5. Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.35. ISBN 978-606-17-0698-3.