De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 3 octombrie 2008 11:33 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(→Galerie de imagini)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (7 august 2023 10:49) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Clădiri monument şi instituţii)
 
(26 intermediate revisions not shown.)
Linia 1: Linia 1:
== Toponimie == == Toponimie ==
-În timp, piaţa a purtat mai multe denumiri. Numele originar al pieţei a fost de Piaţa Mare (în timp ce centrul oraşului vechi era Piaţa Mică). Din 1869 a devenit oficial Piaţa Principală. A fost Piaţa Regele Matei la cumpăna secolelor XIX-XX, Piaţa Unirii în perioada interbelică. Din anul 1945 a purtat până în anul 1999 numele de [[Piaţa Libertăţii]], pentru ca după aceasta să-şi reia denumirea din perioada interbelică de Piaţa Unirii.+În timp, piaţa a purtat mai multe denumiri. Numele originar al pieţei a fost de '''Piaţa Mare''' (în timp ce centrul oraşului vechi era '''Piaţa Mică'''). Din 1869 a devenit oficial '''Piaţa Principală'''. A fost '''Piaţa Regele Matei''' la cumpăna secolelor XIX-XX, '''Piaţa Unirii''' în perioada interbelică. Din anul 1945 a purtat până în anul 1999 numele de [[Piaţa Libertăţii]], pentru ca după aceasta să-şi reia denumirea din perioada interbelică de '''Piaţa Unirii'''.
== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii == == [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==
-Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Matei Corvin]] şi [[Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Ferdinand]] şi [[bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Eroilor]].+Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin|Matei Corvin]] şi [[Strada_Memorandumului|Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Strada_Regele_Ferdinand|Ferdinand]] şi [[Bulevardul_21_Decembrie_1989|bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Strada_Universității|Universităţii]] şi [[Strada_Napoca|Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Strada_Eroilor|Eroilor]].
== [[Clădiri|Clădiri monument]] şi [[Instituţii|instituţii]] == == [[Clădiri|Clădiri monument]] şi [[Instituţii|instituţii]] ==
-Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe. Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte [[colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei]], este cunocută ca şi [[casa Mauksch-Hintz]]. Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, [[palatul Kemény]] care din multe privinţe are ca model palatul Bánffy. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, [[Casa Municipală de Cultură]]. Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, [[Consulatul Republicii Ungare]].+Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe.
-Pe latura vestică a pieţei, faţă în faţă cu intrarea principală a [[Bisericii Sfântul Mihail]], se află una din cele mai vechi clădiri gotice, rămasă relativ intactă, [[clădirea parohiei romano-catolice]]. Importanţa ei este evidenţiată şi de faptul că întreaga latură a pieţei a fost denumită tradiţional „rîndul (şirul) de case al parohiei”. Mai poate fi amintită [[casa Wass Otília]] (numărul 11), cu elemente renascentiste, clasiciste şi rococo, [[palatul Jósika]] (numărul 10), care din cauza celor patru coloane care susţin balconul a fost numită de clujeni şi „casa cu picioare” şi nu în ultimul rând casa cu două etaje de la numărul 9, cunoscută şi ca [[palatul Rhédey]]. Locuinţa de la etajul I, care dă spre piaţă este închiriată, din anul 2000, de [[Societatea Muzeului Ardelean]] (Erdély Múzeum Egyesület -EME). În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.+Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29|casa Mauksch-Hintz]].
-Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[clădirea Băncii Naţionale]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, Primăria sau aşa cum era cunoscută mai demult, [[Casa Sfatului]]. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi „rândul (şirul) Casei Sfatului”. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Prefecturii]], de pe [[strada Moţilor]].+Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, Palatul Kemeny care din multe privinţe are ca model [[Palatul_Bánffy|Palatul Bánffy]]. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, '''Casa Municipală de Cultură'''.
-Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte Muzeul Naţional de Artă.+Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[Casa_Rucska|casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.
 + 
 +Pe latura vestică a pieţei, faţă în faţă cu intrarea principală a [[Biserica_Sfântul_Mihail|Bisericii Sfântul Mihail]], se află una din cele mai vechi clădiri gotice, rămasă relativ intactă, clădirea parohiei romano-catolice. Importanţa ei este evidenţiată şi de faptul că întreaga latură a pieţei a fost denumită tradiţional '''„rîndul (şirul) de case al parohiei”'''. Mai poate fi amintită [[Casa_Wass_Otilia|casa Wass Otília]] (numărul 11), cu elemente renascentiste, clasiciste şi rococo, [[Palatul_Jósika_%28Piaţa_Unirii%29|palatul Jósika]] (numărul 10), care din cauza celor patru coloane care susţin balconul a fost numită de clujeni şi „casa cu picioare” şi nu în ultimul rând casa cu două etaje de la numărul 9, cunoscută şi ca [[Palatul_Rhédey_%28Piaţa_Unirii%29|palatul Rhédey]]. Locuinţa de la etajul I, care dă spre piaţă este închiriată, din anul 2000, de [[Societatea_Muzeul_Ardelean|Societatea Muzeului Ardelean]] (Erdély Múzeum Egyesület -EME).
 + 
 +În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29|Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.
 + 
 +Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj|Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche|Primăria veche]] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților|strada Moţilor]].
 + 
 +Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte '''Muzeul Naţional de Artă'''.
== [[Biserici]] == == [[Biserici]] ==
Linia 26: Linia 34:
== Galerie de imagini == == Galerie de imagini ==
<gallery> <gallery>
-Image:piata_libertatii_1887.jpg|thumb|150px|Piaţa Unirii 1887+Image:1859-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1859
-Image:piata_libertatii_1890.jpg|Piaţa Unirii 1890+Image:1887-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1887
-Image:piata_libertatii_1914.jpg|Piaţa Unirii 1914+Image:1888-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1888
 +</gallery>
 +<gallery>
 +Image:1890-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1890
 +Image:1892-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1892
 +Image:1895-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1895
 +</gallery>
 +<gallery>
 +Image:1896-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1896
 +Image:1898-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1898
 +Image:1900-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1900
 +</gallery>
 +<gallery>
 +Image:1901-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1901
 +Image:1902-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1902
 +Image:1903-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1903
 +</gallery>
 +<gallery>
 +Image:1906-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1906
 +Image:1908-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1908
 +Image:1914-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1914
 +</gallery>
 +<gallery>
 +Image:1915-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1915
 +Image:1916-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1916
 +Image:1923-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1923
 +</gallery>
 +<gallery>
 +Image:1930-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1930
 +Image:1933-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1933
 +Image:1936-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1936
</gallery> </gallery>
<gallery> <gallery>
-Image:piata_libertatii_1915.jpg|Piaţa Unirii 1915+Image:1937-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1937
-Image:piata_libertatii_1916.jpg|Piaţa Unirii 1916+Image:1938-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1938
-Image:piata_libertatii_1923.jpg|Piaţa Unirii 1923+Image:1939-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1939
</gallery> </gallery>
<gallery> <gallery>
-Image:piata_libertatii_1936.jpg|Piaţa Unirii 1936+Image:1968-Piata-Libertatii.jpg|Piaţa Unirii 1968
-Image:piata_libertatii_1939.jpg|Piaţa Unirii 1939+
-Image:piata_libertatii.jpg|Piaţa Unirii după demolare+
</gallery> </gallery>
== Bibliografie == == Bibliografie ==
-#''Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben''/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.12-70.+#''[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]''/[[Gaal György]] .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.12-70. ISBN 978-973-8341-85-2
-#''Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale''/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.64-67, 78-86.+# [[Povestea „Oraşului –comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi Monumentelor sale|Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale]]/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.93-97. ISBN 973-9279-74-0
<br> <br>
[[Categorie:Cluj]] [[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Pieţe]] [[Categorie:Pieţe]]

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Toponimie

În timp, piaţa a purtat mai multe denumiri. Numele originar al pieţei a fost de Piaţa Mare (în timp ce centrul oraşului vechi era Piaţa Mică). Din 1869 a devenit oficial Piaţa Principală. A fost Piaţa Regele Matei la cumpăna secolelor XIX-XX, Piaţa Unirii în perioada interbelică. Din anul 1945 a purtat până în anul 1999 numele de Piaţa Libertăţii, pentru ca după aceasta să-şi reia denumirea din perioada interbelică de Piaţa Unirii.

[modifică] Străzi pornind din Piaţa Unirii

Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile Matei Corvin şi Memorandumului, pe cel nord-estic strada Ferdinand şi bulevardul 21 Decembrie 1989, la colţul sud-vestic se găsesc străzile Universităţii şi Napoca, iar la cel sud-estic bulevardul Eroilor.

[modifică] Clădiri monument şi instituţii

Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe.

Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi casa Mauksch-Hintz.

Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, Palatul Kemeny care din multe privinţe are ca model Palatul Bánffy. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, Casa Municipală de Cultură.

Casa de la numărul 23, cu două etaje, casa Rucska, mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.

Pe latura vestică a pieţei, faţă în faţă cu intrarea principală a Bisericii Sfântul Mihail, se află una din cele mai vechi clădiri gotice, rămasă relativ intactă, clădirea parohiei romano-catolice. Importanţa ei este evidenţiată şi de faptul că întreaga latură a pieţei a fost denumită tradiţional „rîndul (şirul) de case al parohiei”. Mai poate fi amintită casa Wass Otília (numărul 11), cu elemente renascentiste, clasiciste şi rococo, palatul Jósika (numărul 10), care din cauza celor patru coloane care susţin balconul a fost numită de clujeni şi „casa cu picioare” şi nu în ultimul rând casa cu două etaje de la numărul 9, cunoscută şi ca palatul Rhédey. Locuinţa de la etajul I, care dă spre piaţă este închiriată, din anul 2000, de Societatea Muzeului Ardelean (Erdély Múzeum Egyesület -EME).

În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului Hotel Continental. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.

Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, Primăria veche sau aşa cum era cunoscută mai demult, Casa Sfatului. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi „rândul (şirul) Casei Sfatului”. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a Prefecturii, de pe strada Moţilor.

Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa Pataki-Teleki. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă Casele Statusului Romano-Catolic. Tot pe această latură trebuie menţionat Palatul Bánffy. Azi palatul găzduieşte Muzeul Naţional de Artă.

[modifică] Biserici

În centrul Pieţei Unirii se află o clădire emblematică a Clujului, biserica Sfântul Mihail, a doua clădire gotică din Transilvania ca mărime, după Biserica Neagră din Braşov.

[modifică] Monumente

Lângă biserică este amplasat grupul statuar „Matei Corvin”. La colţul sud-estic al pieţei se află Monumentul memorandiştilor, iar în dreptul colţului sud-vestic Monumentul Revoluţionarilor.

[modifică] Galerie de imagini

Piaţa Unirii 1859

Piaţa Unirii 1887

Piaţa Unirii 1888

Piaţa Unirii 1890

Piaţa Unirii 1892

Piaţa Unirii 1895

Piaţa Unirii 1896

Piaţa Unirii 1898

Piaţa Unirii 1900

Piaţa Unirii 1901

Piaţa Unirii 1902

Piaţa Unirii 1903

Piaţa Unirii 1906

Piaţa Unirii 1908

Piaţa Unirii 1914

Piaţa Unirii 1915

Piaţa Unirii 1916

Piaţa Unirii 1923

Piaţa Unirii 1930

Piaţa Unirii 1933

Piaţa Unirii 1936

Piaţa Unirii 1937

Piaţa Unirii 1938

Piaţa Unirii 1939

Piaţa Unirii 1968

[modifică] Bibliografie

  1. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.12-70. ISBN 978-973-8341-85-2
  2. Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.93-97. ISBN 973-9279-74-0


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pia%C5%A3a_Unirii"