De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 22 aprilie 2014 09:42 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 1 august 2014 10:25 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
 +==Documente tipărite==
*[[50 de ani de învăţământ teologic seminarial ortodox în Cluj-Napoca (1952-2002)/ pr.prof.dr. Alexandru Moraru. – Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2002. – 540 p. : il. alb-negru]] *[[50 de ani de învăţământ teologic seminarial ortodox în Cluj-Napoca (1952-2002)/ pr.prof.dr. Alexandru Moraru. – Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2002. – 540 p. : il. alb-negru]]
*[[Alma Mater Napocensis – Idealul Universităţii moderne: prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940) / ediţie, studiu introductiv şi note: Vasile Puşcaş. - Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române.]] *[[Alma Mater Napocensis – Idealul Universităţii moderne: prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940) / ediţie, studiu introductiv şi note: Vasile Puşcaş. - Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române.]]
Linia 21: Linia 22:
*[[Universitatea „V. Babeş” Cluj : Studiu monografic/red. C. Daicoviciu, Al. Roşca, A. Roth. – Cluj: Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1957, 231 p.]] *[[Universitatea „V. Babeş” Cluj : Studiu monografic/red. C. Daicoviciu, Al. Roşca, A. Roth. – Cluj: Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1957, 231 p.]]
*[[Viaţa universitară clujeană interbelică (Triumful raţiunii împotriva violenţei), 2 vol./Stelian Neagoe.- Cluj-Napoca: Dacia, 1980, vol.I - 263p., vol. II – 390p. ]] *[[Viaţa universitară clujeană interbelică (Triumful raţiunii împotriva violenţei), 2 vol./Stelian Neagoe.- Cluj-Napoca: Dacia, 1980, vol.I - 263p., vol. II – 390p. ]]
 +==Documente on-line==
 +* Karadi Victor, Lucian Năstasă, '''The University of Kolozsvár/Cluj and the students of the medical faculty (1872-1918) = Universitatea din Kolozsvár/Cluj şi studenţii de la Facultatea de Medicină (1872-1918)''', Budapest/Cluj, Central European University – Ethnocultural Diversity Resource Center, 2004
 +
 +http://www.wesley.hu/sites/default/files/fajlok/karadykolozsvar.pdf, accesat la 19 febr. 2014
 +
 +Urmărind să impulsioneze revigorarea studiilor sociale a elitelor din regiune, volumul se opreşte asupra unei categorii a studenţimii clujene a anilor 1872-1918, şi anume a mediciniştilor de la Universitatea Maghiară Francisc Iosif din Cluj. Pe lângă istoricul Universităţii Francisc Iosif din Cluj şi a Facultăţii de Medicină din cadrul acesteia, volumul se concentrează asupra studenţilor acestei facultaţii, prin metoda prosopografică reuşind să reconstituie şi să evidenţieze portretul acestui segment al elitelor vremii cu diferitele sale particularităţi.
 +
 +* Petru Poantă, '''Universitatea Daciei Superioare''', în ''Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor'', Anul XXIV, 2011, Nr.11 (258)
 +
 +http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1609, accesat la 11 febr. 2014
 +
 +Articolul este un fragment din volumul, Clujul interbelic, în curs de apariţie la acea dată, şi care tratează aspecte legate de demersurile privind înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare.
 +* Ana-Maria Stan, '''Messages intergénérationnels dans l’espace public. Le cas de l’université de Cluj aprés 1919 = Mesaje intergeneraţionale în spaţiul public. Cazul universităţii din Cluj după 1919''', publicat în ''Studia Universitatis Babeş - Bolyai, Philologia'', LIII, 4, 2008
 +
 +http://www.academia.edu/342663/Messages_intergenerationnels_dans_lespace_public._Le_cas_de_lUniversite_de_Cluj_apres_1919, accesat la 11 febr. 2014
 +
 +Articolul prezintă dezbaterile privind rolul social şi cultural al tinerilor care au angrenat profesori şi studenţi ai Universităţii din Cluj după 1919.
 +
 +*Cristian Bârsu, '''Repere ale cooperării franco-române la Facultatea de Medicină din Cluj în perioada 1919-1930''', publicat în ''Clujul Medical'', vol. 82, nr. 4, 2009
 +http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/4-2009.pdf, accesat la 14febr. 2014
 +
 +Studiul prezintă politica Universităţii Daciei Superioare de ocupare a catedrelor vacante la Facultatea de Medicină la care nu s-au prezentat candidaţi sau nu au existat admişi, prin invitarea unor savanţi francezi, precum Jules Guiart, care a înfiinţat prima catedră de Istoria Medicinei la Cluj, a lui René Jeannel, care a predat cursurile de biologie pentru medicinişti, a lui Constantin Levaditi ca profesor de Patologie generală, acesta recomandându-l pe Pierre Thomas pentru ocuparea postului de profesor la catedra de Chimie Biologică.
 +Studiul evidenţiază şi un alt aspect al cooperării franco-române şi anume invitarea unor savanţi francezi pentru a ţine prelegeri la Facultatea de Medicină din Cluj.
 +
 +* Dan L. Dumitraşcu, Petru A. Mircea, '''Primele 100 teze de doctorat''', publicat în ''Clujul Medical'', 2099, Vol. LXXXII, Nr. 3, p.442
 +
 +http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/3-2009.pdf, accesat la 14 febr. 2014
 +
 +Prima teză de doctorat a fost susţinută la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Daciei Superioare din Cluj, în anul 1923. Valeriu Bologa cunoscutul istoric al medicinei şi echipa sa de colaboratori a elaborat ulterior un compendiu al primelor teze de medicină şi farmacie de la Cluj, publicat într-o carte devenită rară. Studiul prezintă câteva consideraţii pe baza acestor lucrări, de la maniera de prezentare şi susţinere, la câteva titluri ale tezelor de doctorat susţinute de viitoare personalităţi ale lumii medicale clujene.
 +
 +* Florea Marin, Începuturile Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj (I), publicat în Clujul Medical, 2099, Vol. LXXXII, Nr. 1, p.135-138
 +http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/1-2009.pdf, accesat la 18 febr. 2014
 +
 +Studiul prezintă o primă secvenţă a istoriei Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, de la începuturile sale, până în anul 1918. O parte a acestuia tratează astfel istoria Facultăţii de Medicină care a funcţionat în cadrul Universităţii Francisc Iosif, avându-şi “originile” în Şcoala Medico-Chirurgicală respectiv Liceul academic din Cluj. Sunt prezentate aspecte legate de infrastructură, (construcţii cu destinaţii didactice-medicale), corp academic, medicinişti români care au absolvit facultatea înainte de 1919 sau în primii ani după 1918.
 +
 +A doua parte a studiului se concentrează asupra momentului Unirii Transilvaniei cu România, aducând în atenţie lista medicilor şi mediciniştilor participanţi la Adunarea Naţională de la Alba lulia, precum şi aspecte ale activităţii medico-sanitare în Consiliul Dirigent.
 +
 +*Florea Marin, '''Începuturile Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj (II)''', publicat în ''Clujul Medical'', 2099, Vol. LXXXII, Nr. 2, p.289-294
 +
 +http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/2-2009.pdf, accesat la 20 febr. 2014
 +
 +Studiul continuă istoricul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj concentrându-se asupra reoganizării Universităţii din Cluj în anul 1919 cu înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare şi în cadrul acesteia a Facultăţii de Medicină. Sunt atinse aspecte legate de preluarea clinicilor universitare, inventarierea averii clinicilor şi institutelor medicale, organizarea facultăţii cu cele 22 de catedre, selecţionarea cadrelor didactice şi administrative, deschiderea oficială a cursurilor.
 +
 +* Ana-Maria Stan, '''Un exemple de rayonnement universitaire occidental en Europe centrale et orientale : étude de cas sur les enseignants français embauchés à l’université roumaine de Cluj après 1919 = Un exemplu de emergenţă universitară occidentală în Europa centrală şi orientală: studiu de caz asupra profesorilor francezi detaşaţi la universitatea românească din Cluj după 1919''', publicat online în ''Les Cahiers de Framespa'', nr.6/2010
 +
 +http://www.academia.edu/418247/Un_exemple_de_rayonnement_universitaire_occidental_en_Europe_centrale_et_orientale_etude_de_cas_sur_les_enseignants_francais_embauches_a_luniversite_roumaine_de_Cluj_apres_1919, accesat la 20 feb. 2014
 +
 +Studiul analizează în primul rând baza diplomatică şi legislativă care a permis sosirea universitarilor francezi la Cluj. Este urmărită activitatea desfăşurată de către aceştia, raporturile lor cu comunitatea academică locală şi influenţa lor asupra dezvoltării vieţii universitare clujene interbelice. Demersul îşi propune analiza comparată şi aprofundată a traiectoriilor profesionale a universitarilor francezi de la universitatea românească din Cluj, în special a profesorilor Yves Auger, Jules Guiart, Pierre Thomas, René Jeannel.
 +
 +*László Tuka, '''Învăţământul farmaceutic în cadrul universităţii Franz Joseph din Cluj (Ferencz József Tudományegyetem) 1872-1919 şi 1940-1945''', apărut în ''Clujul Medical'', 2012 Vol. 85. nr. 2. pp. 266–270
 +
 +http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/index.php/cjmed/issue/view/28/showToc, accesat la 24 febr. 2014
 +
 +Studiul prezintă începuturile învăţământului farmaceutic clujean în cadrul Universităţii Regale Maghiare Franz Joseph (Magyar Királyi Ferenc József Tudományegyetem), înfiinţată la 1872, care, de la începuturi, deşi nu avea o catedră specială, şcolariza studenţii la farmacie. Acoperind cele două intervale cronologice delimitate în titlu, autorul face referire la durata studiilor, număr de studenţi, conturează portretele unor profesori de farmacie între care s-au numărat: Hintz György şi Issekutz Hugó, ambii la disciplina de tehnică farmaceutică, Ajtai Kovács Sándor, primul care a predat farmacognozia, Lőte József, Jakabházy Zsigmond, Orient Gyula (Iuliu), Ferencz Áron etc., menţionează primele cărţi de farmacognozie (gyógyszerismeret) apărute la Cluj.
 +
 +* Antal Árpád, '''Közelképek a Bolyai Egyetem hőskorából = Imagini din perioada eroică a Universităţii Bolyai''', în ''Korunk'', aprilie 1997
 +
 +http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=1997&honap=4&cikk=6020, accesat la 27 iun. 2014
 +
 +Articolul prezintă implicarea şi demersurile episcopului Márton Áron în vederea înfiinţării Universităţii Bolyai.
 +* Antal Árpád, '''Dokumentumok a Bolyai Tudományegyetem első éveiből = Documente din perioada de început a Universităţii Bolyai''', în ''Korunk'', aprilie 1997
 +
 +http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=1997&honap=4&cikk=6028, accesat la 27 iun. 2014
 +
 +Articolul prezintă documente legate de începuturile Universităţii Bolyai.
 +
 +* Vincze Gábor, '''Változás a Román Munkáspárt magyarságpolitikájában: a kolozsvári magyar nyelvű felsőoktatás felmorzsolása (1950—1959) = Schimbări în politica faţă de maghiari a Partidului Muncitoresc Român : fărâmiţarea învăţământului superior clujean în limba maghiară (1950-1959)''', în ''Korunk'', aprilie 1997
 +
 +http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=1997&honap=4&cikk=6036, accesat la 7 iul. 2014
 +
 +Autorul constată şi pune în evidenţă în cadrul studiului său legătura între evoluţia învăţământului superior în limba maghiară şi politica privind minorităţile a autorităţilor de la Bucureşti. Datorită unor factori interni şi externi, câţiva ani după 1945, Bucureştiul s-a străduit să facă câteva concesii majore şi vizibile minorităţilor şi ca atare, în a doua jumătate a anilor 1940, s-a dezvoltat un sistem independent şi larg a sistemului de învăţământ superior în limba maghiară: Universitatea Bolyai, Institutul de Artă Maghiar, linie de studii maghiară la Institutul de Mecanică şi Institutul Agronomic, Institutul de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.
 +
 +Studiul creionează evoluţiile politice interne şi externe care au adus schimbări în atitudinea autorităţilor faţă de minorităţi, reflectate în politica şcolară, cu implicaţii asupra învăţământului în limba maghiară, concretizate până la sfârşitul anilor 1950, în lichidarea Universităţii Bolyai, a învăţământului tehnic, agronomic etc. în limba maghiară.
 +
 +* Lucian Năstasă, '''Geneza a două universităţi în Clujul multicultural (1944-1945)''', în ''Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţ”''. Series Historica, Cluj-Napoca, anul XLII, 2003, p.419-453.
 +
 +http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2003/38.htm, accesat la 17 iul. 2014
 +
 +Lucian Năstasă aduce în atenţie complexitatea cercetării acestui domeniu, definit nu numai prin referinţa la câteva tipuri organizatorice ideal-abstracte, ci mai ales prin clientela ce o atrage şi prin funcţiile ce le îndeplineşte în cadrul societăţii. Astfel, educaţia a constituit una din strategiile majore de gestionare a identităţii oricărei etnii, iar filiera studiilor superioare a devenit cea mai importantă pârghie de accedere în rândul elitelor, îndeosebi pentru minorităţile etnice şi confesionale ce căutau astfel să compenseze dezavantajele iniţiale.
 +
 +Din perspectiva acestor consideraţii, autorul puncteză o serie de evoluţii generale a învăţământului universitar clujean de-a lungul timpului. În contextul politic de după 1944, apreciază Lucian Năstasă, se impuneau strategii menite să aducă recunoaşterea Transilvaniei ca parte componentă a României, între care oferirea garanţiei că aici s-a instaurat un regim sigur orientat spre URSS şi adoptarea de măsuri veridice de protecţie a minorităţilor, prin înlăturarea oricărui tip de discriminare pe principii etnice. Cum problema funcţionării în continuare a Universităţii maghiare la Cluj intra în competiţie cu necesitatea revenirii universităţii româneşti, existând strategii şi aspiraţii divergente la nivelul factorilor de deciziei ai celor două instituţii, la nivel guvernamental deciziile nu erau uşor de luat.
 +
 +Pe baza Decretelor Regale din 29 mai 1945, la 11 februarie 1946, Universitatea maghiară şi-a deschis oficial porţile concomitent la Cluj şi Târgu Mureş (unde va funcţiona Facultatea de medicină şi de farmacie), sub numele de „János Bolyai", alături de cea românească, sub numele de „Victor Babeş”, până la unificarea din 1959 sub denumirea de Universitatea „Babeş-Bolyai”.
 +
 +Demersul autorului vine să îmbogăţească partea documentară relativă la etapele care au dus la coexistenţa celor două universităţi, publicând mărturii menite să evidenţieze problemele complexe care au stat în faţa factorilor de decizie din epocă, completând astfel gama de surse deja existente cu aspecte inedite.
 +
 +* Pálfy Zoltán, '''Cluj Higher Learning in the Early Communist Period: Ethnic Division Reasserted in a Nationalized Market = Învăţământul Superior Clujean la începutul perioadei comuniste: Reafirmarea divizării etnice pe o piaţă naţionalizată''', în ''Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”'', nr.XLVII, 2008
 +
 +http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2008.php, accesat la 18 iul. 2014
 +
 +Studiul prezintă situaţia învăţământului superior în limba maghiară la Cluj în perioada 1945-1955, propunându-şi să surprindă modalitatea în care politica noului regim faţă de minorităţi a influenţat evoluţia învăţământului superior, remodelând cadrul instituţional şi populaţia studenţească.. Autorul porneşte demersul său de la presupunerea că limitarea obiectivelor educaţiei universitare la considerente etno-naţionale nu garantează pe termen lung standarde calitative pentru niciuna dintre aceste comunităţi.
 +
 +*Mihai Teodor Nicoară, '''Defascizarea Universităţii „Regele Ferdinand” din Cluj (1944-1946). Epurările şi comprimările corpului didactic''', în ''Analele Universităţii Bucureşti. Seria Ştiinţe politice'', 11 (2009) , p. 77-98
 +
 +http://www.ssoar.info/ssoar/handle/community/30300/discover?order=ASC&rpp=5&sort_by=score&page=2&query=cluj&group_by=none&etal=0, accesat la 23 iul. 2014
 +
 +Autorul subliniază faptul că după al doilea Război Mondial, modelul modern al Universităţii din Cluj a fost brutal reconvertit într-un instrument de propagandă a ideologiei comuniste. După 1944, comuniştii au fost interesaţi de eliminarea rivalilor politici, obiectiv urmărit şi în mediul universitar, în consecinţă, şi la Cluj. În acest context, studiul urmăreşte epurarea începută în 1944, îmbrăcată sub aspectul eliminării elementelor „fasciste” şi „naziste”, apoi între 1945-1948 al eliminării elementelor „antidemocratice”.
 +
 +Monitorizând fenomenul la nivelul anilor 1944-1946, autorul redă demersurile care, în spatele reformelor “democratice”, au dus la izolarea brutală şi arestarea unui mare număr de universitari. Autorul creioneză acest fenomen urmărind în paralel legislaţia, campaniile de presă care au ţintit în timp diferite cadre universitare care au fost eliminate apoi de la catedră.
 +
<br> <br>
<br> <br>
[[Categorie:Cluj]] [[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Bibliografii.Webliografii]]

Versiunea de la data 1 august 2014 10:25

Documente tipărite

Documente on-line

  • Karadi Victor, Lucian Năstasă, The University of Kolozsvár/Cluj and the students of the medical faculty (1872-1918) = Universitatea din Kolozsvár/Cluj şi studenţii de la Facultatea de Medicină (1872-1918), Budapest/Cluj, Central European University – Ethnocultural Diversity Resource Center, 2004

http://www.wesley.hu/sites/default/files/fajlok/karadykolozsvar.pdf, accesat la 19 febr. 2014

Urmărind să impulsioneze revigorarea studiilor sociale a elitelor din regiune, volumul se opreşte asupra unei categorii a studenţimii clujene a anilor 1872-1918, şi anume a mediciniştilor de la Universitatea Maghiară Francisc Iosif din Cluj. Pe lângă istoricul Universităţii Francisc Iosif din Cluj şi a Facultăţii de Medicină din cadrul acesteia, volumul se concentrează asupra studenţilor acestei facultaţii, prin metoda prosopografică reuşind să reconstituie şi să evidenţieze portretul acestui segment al elitelor vremii cu diferitele sale particularităţi.

  • Petru Poantă, Universitatea Daciei Superioare, în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2011, Nr.11 (258)

http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1609, accesat la 11 febr. 2014

Articolul este un fragment din volumul, Clujul interbelic, în curs de apariţie la acea dată, şi care tratează aspecte legate de demersurile privind înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare.

  • Ana-Maria Stan, Messages intergénérationnels dans l’espace public. Le cas de l’université de Cluj aprés 1919 = Mesaje intergeneraţionale în spaţiul public. Cazul universităţii din Cluj după 1919, publicat în Studia Universitatis Babeş - Bolyai, Philologia, LIII, 4, 2008

http://www.academia.edu/342663/Messages_intergenerationnels_dans_lespace_public._Le_cas_de_lUniversite_de_Cluj_apres_1919, accesat la 11 febr. 2014

Articolul prezintă dezbaterile privind rolul social şi cultural al tinerilor care au angrenat profesori şi studenţi ai Universităţii din Cluj după 1919.

  • Cristian Bârsu, Repere ale cooperării franco-române la Facultatea de Medicină din Cluj în perioada 1919-1930, publicat în Clujul Medical, vol. 82, nr. 4, 2009

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/4-2009.pdf, accesat la 14febr. 2014

Studiul prezintă politica Universităţii Daciei Superioare de ocupare a catedrelor vacante la Facultatea de Medicină la care nu s-au prezentat candidaţi sau nu au existat admişi, prin invitarea unor savanţi francezi, precum Jules Guiart, care a înfiinţat prima catedră de Istoria Medicinei la Cluj, a lui René Jeannel, care a predat cursurile de biologie pentru medicinişti, a lui Constantin Levaditi ca profesor de Patologie generală, acesta recomandându-l pe Pierre Thomas pentru ocuparea postului de profesor la catedra de Chimie Biologică. Studiul evidenţiază şi un alt aspect al cooperării franco-române şi anume invitarea unor savanţi francezi pentru a ţine prelegeri la Facultatea de Medicină din Cluj.

  • Dan L. Dumitraşcu, Petru A. Mircea, Primele 100 teze de doctorat, publicat în Clujul Medical, 2099, Vol. LXXXII, Nr. 3, p.442

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/3-2009.pdf, accesat la 14 febr. 2014

Prima teză de doctorat a fost susţinută la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Daciei Superioare din Cluj, în anul 1923. Valeriu Bologa cunoscutul istoric al medicinei şi echipa sa de colaboratori a elaborat ulterior un compendiu al primelor teze de medicină şi farmacie de la Cluj, publicat într-o carte devenită rară. Studiul prezintă câteva consideraţii pe baza acestor lucrări, de la maniera de prezentare şi susţinere, la câteva titluri ale tezelor de doctorat susţinute de viitoare personalităţi ale lumii medicale clujene.

  • Florea Marin, Începuturile Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj (I), publicat în Clujul Medical, 2099, Vol. LXXXII, Nr. 1, p.135-138

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/1-2009.pdf, accesat la 18 febr. 2014

Studiul prezintă o primă secvenţă a istoriei Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, de la începuturile sale, până în anul 1918. O parte a acestuia tratează astfel istoria Facultăţii de Medicină care a funcţionat în cadrul Universităţii Francisc Iosif, avându-şi “originile” în Şcoala Medico-Chirurgicală respectiv Liceul academic din Cluj. Sunt prezentate aspecte legate de infrastructură, (construcţii cu destinaţii didactice-medicale), corp academic, medicinişti români care au absolvit facultatea înainte de 1919 sau în primii ani după 1918.

A doua parte a studiului se concentrează asupra momentului Unirii Transilvaniei cu România, aducând în atenţie lista medicilor şi mediciniştilor participanţi la Adunarea Naţională de la Alba lulia, precum şi aspecte ale activităţii medico-sanitare în Consiliul Dirigent.

  • Florea Marin, Începuturile Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj (II), publicat în Clujul Medical, 2099, Vol. LXXXII, Nr. 2, p.289-294

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/2-2009.pdf, accesat la 20 febr. 2014

Studiul continuă istoricul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj concentrându-se asupra reoganizării Universităţii din Cluj în anul 1919 cu înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare şi în cadrul acesteia a Facultăţii de Medicină. Sunt atinse aspecte legate de preluarea clinicilor universitare, inventarierea averii clinicilor şi institutelor medicale, organizarea facultăţii cu cele 22 de catedre, selecţionarea cadrelor didactice şi administrative, deschiderea oficială a cursurilor.

  • Ana-Maria Stan, Un exemple de rayonnement universitaire occidental en Europe centrale et orientale : étude de cas sur les enseignants français embauchés à l’université roumaine de Cluj après 1919 = Un exemplu de emergenţă universitară occidentală în Europa centrală şi orientală: studiu de caz asupra profesorilor francezi detaşaţi la universitatea românească din Cluj după 1919, publicat online în Les Cahiers de Framespa, nr.6/2010

http://www.academia.edu/418247/Un_exemple_de_rayonnement_universitaire_occidental_en_Europe_centrale_et_orientale_etude_de_cas_sur_les_enseignants_francais_embauches_a_luniversite_roumaine_de_Cluj_apres_1919, accesat la 20 feb. 2014

Studiul analizează în primul rând baza diplomatică şi legislativă care a permis sosirea universitarilor francezi la Cluj. Este urmărită activitatea desfăşurată de către aceştia, raporturile lor cu comunitatea academică locală şi influenţa lor asupra dezvoltării vieţii universitare clujene interbelice. Demersul îşi propune analiza comparată şi aprofundată a traiectoriilor profesionale a universitarilor francezi de la universitatea românească din Cluj, în special a profesorilor Yves Auger, Jules Guiart, Pierre Thomas, René Jeannel.

  • László Tuka, Învăţământul farmaceutic în cadrul universităţii Franz Joseph din Cluj (Ferencz József Tudományegyetem) 1872-1919 şi 1940-1945, apărut în Clujul Medical, 2012 Vol. 85. nr. 2. pp. 266–270

http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/index.php/cjmed/issue/view/28/showToc, accesat la 24 febr. 2014

Studiul prezintă începuturile învăţământului farmaceutic clujean în cadrul Universităţii Regale Maghiare Franz Joseph (Magyar Királyi Ferenc József Tudományegyetem), înfiinţată la 1872, care, de la începuturi, deşi nu avea o catedră specială, şcolariza studenţii la farmacie. Acoperind cele două intervale cronologice delimitate în titlu, autorul face referire la durata studiilor, număr de studenţi, conturează portretele unor profesori de farmacie între care s-au numărat: Hintz György şi Issekutz Hugó, ambii la disciplina de tehnică farmaceutică, Ajtai Kovács Sándor, primul care a predat farmacognozia, Lőte József, Jakabházy Zsigmond, Orient Gyula (Iuliu), Ferencz Áron etc., menţionează primele cărţi de farmacognozie (gyógyszerismeret) apărute la Cluj.

  • Antal Árpád, Közelképek a Bolyai Egyetem hőskorából = Imagini din perioada eroică a Universităţii Bolyai, în Korunk, aprilie 1997

http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=1997&honap=4&cikk=6020, accesat la 27 iun. 2014

Articolul prezintă implicarea şi demersurile episcopului Márton Áron în vederea înfiinţării Universităţii Bolyai.

  • Antal Árpád, Dokumentumok a Bolyai Tudományegyetem első éveiből = Documente din perioada de început a Universităţii Bolyai, în Korunk, aprilie 1997

http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=1997&honap=4&cikk=6028, accesat la 27 iun. 2014

Articolul prezintă documente legate de începuturile Universităţii Bolyai.

  • Vincze Gábor, Változás a Román Munkáspárt magyarságpolitikájában: a kolozsvári magyar nyelvű felsőoktatás felmorzsolása (1950—1959) = Schimbări în politica faţă de maghiari a Partidului Muncitoresc Român : fărâmiţarea învăţământului superior clujean în limba maghiară (1950-1959), în Korunk, aprilie 1997

http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=1997&honap=4&cikk=6036, accesat la 7 iul. 2014

Autorul constată şi pune în evidenţă în cadrul studiului său legătura între evoluţia învăţământului superior în limba maghiară şi politica privind minorităţile a autorităţilor de la Bucureşti. Datorită unor factori interni şi externi, câţiva ani după 1945, Bucureştiul s-a străduit să facă câteva concesii majore şi vizibile minorităţilor şi ca atare, în a doua jumătate a anilor 1940, s-a dezvoltat un sistem independent şi larg a sistemului de învăţământ superior în limba maghiară: Universitatea Bolyai, Institutul de Artă Maghiar, linie de studii maghiară la Institutul de Mecanică şi Institutul Agronomic, Institutul de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Studiul creionează evoluţiile politice interne şi externe care au adus schimbări în atitudinea autorităţilor faţă de minorităţi, reflectate în politica şcolară, cu implicaţii asupra învăţământului în limba maghiară, concretizate până la sfârşitul anilor 1950, în lichidarea Universităţii Bolyai, a învăţământului tehnic, agronomic etc. în limba maghiară.

  • Lucian Năstasă, Geneza a două universităţi în Clujul multicultural (1944-1945), în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţ”. Series Historica, Cluj-Napoca, anul XLII, 2003, p.419-453.

http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2003/38.htm, accesat la 17 iul. 2014

Lucian Năstasă aduce în atenţie complexitatea cercetării acestui domeniu, definit nu numai prin referinţa la câteva tipuri organizatorice ideal-abstracte, ci mai ales prin clientela ce o atrage şi prin funcţiile ce le îndeplineşte în cadrul societăţii. Astfel, educaţia a constituit una din strategiile majore de gestionare a identităţii oricărei etnii, iar filiera studiilor superioare a devenit cea mai importantă pârghie de accedere în rândul elitelor, îndeosebi pentru minorităţile etnice şi confesionale ce căutau astfel să compenseze dezavantajele iniţiale.

Din perspectiva acestor consideraţii, autorul puncteză o serie de evoluţii generale a învăţământului universitar clujean de-a lungul timpului. În contextul politic de după 1944, apreciază Lucian Năstasă, se impuneau strategii menite să aducă recunoaşterea Transilvaniei ca parte componentă a României, între care oferirea garanţiei că aici s-a instaurat un regim sigur orientat spre URSS şi adoptarea de măsuri veridice de protecţie a minorităţilor, prin înlăturarea oricărui tip de discriminare pe principii etnice. Cum problema funcţionării în continuare a Universităţii maghiare la Cluj intra în competiţie cu necesitatea revenirii universităţii româneşti, existând strategii şi aspiraţii divergente la nivelul factorilor de deciziei ai celor două instituţii, la nivel guvernamental deciziile nu erau uşor de luat.

Pe baza Decretelor Regale din 29 mai 1945, la 11 februarie 1946, Universitatea maghiară şi-a deschis oficial porţile concomitent la Cluj şi Târgu Mureş (unde va funcţiona Facultatea de medicină şi de farmacie), sub numele de „János Bolyai", alături de cea românească, sub numele de „Victor Babeş”, până la unificarea din 1959 sub denumirea de Universitatea „Babeş-Bolyai”.

Demersul autorului vine să îmbogăţească partea documentară relativă la etapele care au dus la coexistenţa celor două universităţi, publicând mărturii menite să evidenţieze problemele complexe care au stat în faţa factorilor de decizie din epocă, completând astfel gama de surse deja existente cu aspecte inedite.

  • Pálfy Zoltán, Cluj Higher Learning in the Early Communist Period: Ethnic Division Reasserted in a Nationalized Market = Învăţământul Superior Clujean la începutul perioadei comuniste: Reafirmarea divizării etnice pe o piaţă naţionalizată, în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”, nr.XLVII, 2008

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2008.php, accesat la 18 iul. 2014

Studiul prezintă situaţia învăţământului superior în limba maghiară la Cluj în perioada 1945-1955, propunându-şi să surprindă modalitatea în care politica noului regim faţă de minorităţi a influenţat evoluţia învăţământului superior, remodelând cadrul instituţional şi populaţia studenţească.. Autorul porneşte demersul său de la presupunerea că limitarea obiectivelor educaţiei universitare la considerente etno-naţionale nu garantează pe termen lung standarde calitative pentru niciuna dintre aceste comunităţi.

  • Mihai Teodor Nicoară, Defascizarea Universităţii „Regele Ferdinand” din Cluj (1944-1946). Epurările şi comprimările corpului didactic, în Analele Universităţii Bucureşti. Seria Ştiinţe politice, 11 (2009) , p. 77-98

http://www.ssoar.info/ssoar/handle/community/30300/discover?order=ASC&rpp=5&sort_by=score&page=2&query=cluj&group_by=none&etal=0, accesat la 23 iul. 2014

Autorul subliniază faptul că după al doilea Război Mondial, modelul modern al Universităţii din Cluj a fost brutal reconvertit într-un instrument de propagandă a ideologiei comuniste. După 1944, comuniştii au fost interesaţi de eliminarea rivalilor politici, obiectiv urmărit şi în mediul universitar, în consecinţă, şi la Cluj. În acest context, studiul urmăreşte epurarea începută în 1944, îmbrăcată sub aspectul eliminării elementelor „fasciste” şi „naziste”, apoi între 1945-1948 al eliminării elementelor „antidemocratice”.

Monitorizând fenomenul la nivelul anilor 1944-1946, autorul redă demersurile care, în spatele reformelor “democratice”, au dus la izolarea brutală şi arestarea unui mare număr de universitari. Autorul creioneză acest fenomen urmărind în paralel legislaţia, campaniile de presă care au ţintit în timp diferite cadre universitare care au fost eliminate apoi de la catedră.



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/%C3%8Env%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2nt._Educa%C5%A3ie."