Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5

Linia directoare acopera sursele de finantare pentru biblioteci altele decat finantarea de baza asigurata de autoritatile locale si centrale. Se acorda atentie obtinerii de fonduri, generarii de venituri si cererilor de subventii pentru proiecte speciale.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Bibliotecile publice sunt dependente pentru majoritatea banilor proprii de subventiile anuale acordate de autoritatile locale si centrale. In majoritatea tarilor, aceasta finantare de baza a crescut relativ lent in ultimii ani cand rolul bibliotecii a fost si continua sa fie schimbat de aparitia noii media si a Internet-ului si de cererea pentru o gama mai larga de servicii de informare.

Pentru multe biblioteci publice este dificil sa faca fata acestor costuri marite numai cu fondurile statutare fara sacrificii inacceptabile in rolul lor "de baza" sau traditional. Din aceasta cauza, bibliotecile trebuie sa decida daca sa caute fonduri suplimentare, ce surse sa abordeze si ce cantitate de effort sa depuna in aceasta cautare.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Exista diverse cai de a suplimenta finantarea de baza sau bugetara a bibliotecilor pe fundalul diferitelor sisteme regulatorii in vigoare in tarile europene. In multe cazuri bibliotecile pot obtine bani prin servicii contra cost sau licitand pentru fonduri de la acele organizatii care incurajeaza licitatiile competitive pentru fondurile necesare derularilor de proiecte.

Bibliotecile au adoptat diverse strategii in incercarile lor de a obtine fonduri de acest gen, inclusiv formarea de parteneriate si angajarea unor functionari a caror sarcina este de a cauta fonduri si de a ajuta la pregatirea licitatiilor.

AGENDA VIITOARE

Impactul pe termen mai lung asupra bibliotecilor al tendintei de a deveni mai dependente de fondurile externe este neclar. Institutiilr cu reputatie buna, personal experimentat si parteneriate stabilite vor continua sa castige. Dezechilibrele ar trebui anulate prin programe speciale care sa permita licitatorilor mai slabi sa recupereze terenul pierdut. Totusi, hotararea unui singur factor de decizie local si a unei singure biblioteci de a emula succesele alteia poate fi o forta in sine capabila sa deblocheze finantarea acordata de autoritatile locale.

Riscul ca guvernele si autoritatile locale sa incerce retragerea fondurilor de baza de la bibliotecile care au obtinut sume mari de bani din subventii trebuie monitorizat. Mai mult, anumite studii de cercetare ar putea fi necesare pentru a evalua in timp eventualele consecinte.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: finantare din sectorul public, generare de venituri finantare externa, partneriate, persoane specializate in obtinerea de fonduri, viitorul licitatiilor competitive.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Aceasta linie directoare acopera sursele de finantare ale bibliotecilor publice: guvernamentale (sectorul public), generate de biblioteca (plati, subscriptii), externe (subventii, donatii, licitatii). Aceste surse de finantare sunt trecute in revista in contextul:
Cerintelor legislative si regulatorii pentru furnizarea serviciilor de biblioteca;
Evaluarii impactului modelelor de finantare asupra furnizarii de servicii;
Rolului tot mai mare al serviciilor oferite de bibliotecile publice in era digitala.

Bibliotecile publice mai sunt inca in mare masura dependente de finantarea din sectorul public (autoritatile locale sau guvernul central) dar modelul se schimba treptat. Finantarea din sectorul public provenita din impozite este in mare masura statica in timp ce exista multe oportunitati de a solicita subventii sau de a furniza servicii contra cost netraditionale.

In acelasi timp bibliotecile sunt obligate sa-si evalueze propriul raison d' être si serviciile oferite, vezi cap. despre performante.

Cresterea finantarii institutionale sau bugetare a bibliotecilor publice din europa a fost de doar 16% intre 1991 si 1998. (vezi LibEcon). In aceeasi perioada:
Venitul din onorarii, taxe si servicii contra cost a crescut cu 134%
Venitul din fonduri speciale a crescut cu 133%

Acest lucru ilustreaza gradul in care sursele de finantare pentru bibliotecile publice din intrega Europa se schimba.

Bibliotecile au nevoie de un nivel consistent al finantarilor de baza pentru a planifica activitati esentiale precum achizitia de carti si de alte resurse, intretinerea cladirii, mentinerea numarului de angajati. Aceasta finantare este de obicei canalizata de guvernul central prin autoritatile locale ca parte a unei alocari de fonduri mai generale pentru desfasurarea propriilor activitati. De obicei ea nu este supusa unor standarde prescriptive privind valoarea sau proportia sumelor ce trebuie cheltuite, desi in unele tari performanta obligatiilor statutare este monitorizata si auditata (vezi Comisia de Audit).

Chiar daca nivelul finantarii statutare din trecut era suficient pentru a finanta serviciile traditionale, cererile si asteptarile publicului se schimba. In ultimii ani costul infiintarii unor servicii de informatii sau nebazate pe carte cum ar fi Internetul s-a adaugat celorlaltor costuri, in timp ce finantarea de baza a ramas statica. Costurile suplimentare generate de dezvoltarea unui website si a continutului digital continua sa extinda gama de servicii solicitate bibliotecilor publice si, bineinteles, costurile asociate.

Bibliotecile publice trebuie sa dezvolte si sa implementeze noi programe si servicii care sa satisfaca necesitatile evolutive ale comunitatii pe care o deservesc. Acest lucru este valabil pentru agenda de politici sociale, vezi includere sociala, educatie, participare; afaceri, handicaruri, copii; e.g. educatia permanenta, includerea sociala etc., si pentru dezvoltarea serviciilor destinate erei digitale, vezi descoperirea de resurse, digitizare, multimedia, etalonare. Bibliotecile publice sunt sub o presiune crescanda pentru a oferi servicii digitale inovatoare si a asigura personalului nivelul de cunostinte si deprinderi necesare muncii in acest context.

Bibliotecile publice trebuie sa opereze in limitele legislatiei care defineste bibliotecile si serviciile de biblioteca. In unele tari bibliotecile publice sunt obligate prin lege sa asigure gratuit utilizatorului final anumite servicii "de baza". Nu exista insa o definitie prescriptiva, universal acceptata a serviciilor de baza. Legislatia din multe tari a fost elaborata inainte de aparitia erei digitale.

Bibliotecile trebuie sa ia in considerare daca sa incerce sau nu augmentarea finantarii de baza prin oricare sau mai multe din mijloacele urmatoare:
Subventii nerambursabile
Subcontractari
Actiuni de lobby la nivelul autoritatilor locale si nationale.
Influentarea opiniei publice.
Formarea unor grupuri de prieteni ai bibliotecilor publice.
Livrarea de servicii in colaborare.
Generarea de venituri sau taxarea serviciilor.

Studiul LibEcon prilejuit de incheierea mileniului ilustreaza tendintele care guverneaza veniturile bibliotecilor.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Generarea de venituri

Bibliotecile furnizeaza publicului si uneori chiar institutiilor servicii pentru care ar putea incasa anumite sume de bani. Servicii precum informatii tehnice, informatii despre si pentru companii, imprumutarea anumitor tipuri de materiale, e.g. resurse audio-vizuale sunt uneori contra cost.

Legea nu permite cotizatii de membru spre exemplu in Grecia si Marea Britanie, dar le accepta in Germania, Lituania, Olanda, Slovacia si Slovenia. Tot in aceste tari se permite si perceperea unei taxe pentru imprumutul de carti desi de cele mai multe ori se fac exceptii sau reduceri pentru cei cu venituri mici.

Aceasta sursa de venituri nu recupereaza decat arareori costul serviciului negratuit, daca se iau in considerare toate costurile. Probabil ca majoritatea utilizatorilor nu ar dori sa plateasca costul intreg al unor servicii e.g. imprumutarea unei carti prin serviciul de imprumuturi interbibliotecare sau cautarea on-line intr-o baza de date.

Biblioteca din Londra, o biblioteca pur comerciala solicita membrilor ei o cotizatie anuala de 150 L (240EURO). Prin comparatie, subscriptia anuala la biblioteca publica din Bremen este de 20 EURO iar la cea din Koln de 21 EURO, ambele oferind rate reduse sau exceptii pentru diverse grupuri de utilizatori cum ar fi copiii sau studentii. Biblioteca din Bremen incaseaza 3 EURO per imprumut, cea din Konn 1,5 per imprumuturi audiu-vizuale.

Bibliotecile publice au fost fondate cu idealul de a furniza accesul liber la carti si la materiale de citit in primul rand al celor care nu aveau bani pentru a si le procura. Acest ideal ramane un deziderat puternic al multor biblioteci publice si al organismelor alese democratic care le finanteaza.

Generarea de venituri implica in mod tipic plata catorva din urmatoarele tipuri de servicii:

Taxarea calitatii de membru sau a abonamentelor anuale.

Taxe pentru imprumuturile de carti.

Taxe pentru imprumutarea materialelor audio-vizuale: casete video, videodiscuri digitale, cititorii de carti-e

Taxe pentru ghiduri de studii destinate copiilor, postere, diagrame, cani, consumabile,discuri floppy, cartele, ochelari de citit etc.

Vanzari de stocuri vechi.

Taxe pentru fotocopiere si scoaterea de texte la imprimanta.

Amenzi pentru intarzieri, pierderi sau deteriorari.

Taxarea accesului la proiecte interne de digitalizare.

Participarea la evenimente speciale organizate de biblioteca.

Vanzarea de publicatii, in special istorie locala, harti, informatii omunitare.

Inchirierea de sali si cladiri.

Exemplare si fotografii din din colectiile de studii locale.

Taxarea informatiilor de afaceri (si a altor servicii de acest gen).

Accesarea Internet-ului.

Taxarea altor biblioteci pentru imprumuturile inter-bibliotecare.

Taxarea bauturilor si alimentelor vandute in incinta bibliotecii.

Subcontractarea anumitor servicii (e.g. Instruirea pe Internet, activitati cu amanuntul) operatorilor privati poate ,de asemenea, constitui o sursa de venituri.

Putine biblioteci au acces la toate aceste metode de a genera venituri. Restrictiile pot fi legale sau legate de gama de servicii oferite de biblioteca. Sumele de bani obtinute prin aceste mijloace, desi importante, trebuie comparate cu costurile la care se ridica furnizarea serviciilor respective. Datorita etos-ului de serviciu public si existentei unei finantarii statutare, bibliotecile nu pot cere cititorilor sai acoperirea costurilor totale ale serviciilor furnizare. Uneori legea nu permite taxarea anumitor servicii.

Legea bibliotecilor publice daneze permite acestora sa taxeze anumite servicii, dar bibliotecile sunt obligate prin lege sa perceapa rata comerciala "in vigoare" si nu au voie sa profite de pozitia lor pentru a submina firmele comerciale prin preturi de dumping. Ele nu pot taxa imprumuturile de carti sau abonamentele. Fundatia pentru o Biblioteca Vandabila a fost infiintata pentru a facilita functionarea bibliotecilor publice daneze in noul climat economic. Website-ul include un exemplar din capitolul relevant al Legii bibliotecilor publice daneze (in engleza).

Finantare externa

Ultima decada a fost martora ascensiunii unei "culturi licitative" in bibliotecile, muzeele si arhivele multor tari. Guvernele, Uniunea Europeana si alte organisme si fundatii au decis sa canalizeze fonduri prin oferte competitive sau propuneri specifice de actiune in conformitate cu materialul orientativ publicat de organismul finantator. Finantarea unor astfel de proiecte este in mod normal asigurata pe baza licitatiilor competitive.

Unul din avantajele clare este in acest mod se pot obtine de multe ori finantari suficiente pentru a implementa politica " schimbarii de ritm' si obiectivele legate de dezvoltarea serviciilor pentru care fondurile de baza ar putea fi neindestulatoare.

Aceasta competitie pentru bani a fost privita de guverne si ca ducand la o cultura promovata de administratia locala mai inovatoare, antreprenoriala si orientata spre piata. Organizatiile din sectorul public au doua probleme: identificarea oportunitatilor de licitatie si pregatirea unor oferte competitive.

Un studiu national realizat de Universitatea Northumbria din MB in 2001 a aflat ca 73% din biblioteci, muzee si arhive au inaintat oferte pentru unul sau doua proiecte majore intre 1997 si 2000.

In aceeasi perioada doar 3% din biblioteci nu au inaintat oferte pentru proiecte valorand peste 150,000 EURO.

Multe dintre biblioteci au fost obligate sa recurga la acest tip de finantare de deficientele finantarii de baza.

Institutiile mai mici, cu resurse limitate de personal si baze de expertiza, se pot simti excluse din acest sistem de finantare si exista riscul ca ele sa ramana in urma.

Succesul culturii licitative ar putea depinde de calitatea dovedita de conducerea institutiei.

Taria relatiei dintre serviciu si institutia mama (autoritatea locala) este de mare importanta pentru planificarea de noi proiecte.

Institutiile care iau parte la proces raporteaza relatii mai puternice cu institutiile partenere, atat in interiorul autoritatii mama cat si in afara ei, desi in acelasi timp parteneriatele au fost privite ca o sursa de probleme.

Institutiile participante la licitatii si-au exprimat ingrijorarea despre:

intervalele de timp nerealiste alocate inaintarilor de oferte;

calitatea si competenta echipelor de selectie;

criteriile prost definite;

teluri si obiective mereu altele;

formularele de cerere complicate

lipsa feed-back-ului.

In general, cultura licitativa poate avea tendinta de a slabi relatia dintre o institutie si furnizorul fondurilor de baza.

Identificarea oportunitatilor de licitatie

Aceasta linie directoare nu incearca sa listeze toate sursele posibile de fonduri din totalitatea tarilor europene. Majoritatea finantarilor sunt nationale sau chiar regionale, nu internationale. Asociatiile Bibliotecilor Nationale sau departamentele guvernamentale care se ocupa de sponsorizari sunt in masura sa poata indruma bibliotecile in incercarea lor de a gasi surse de finantare. Autoritatile locale mai mari au de multe ori un serviciu sau departament specializat in cautarea de fonduri si pregatirea licitatiilor. O lista de legaturi este prezentata la sfarsitul acestei linii directoare. Asociatia Bibliotecilor din Marea Britanie, de exemplu, face o prezentare a website-urilor si a programelor de finantare ale CE.

Pregatirea de licitatii competitive

Instruirea profesionala trebuie sa ofere bibliotecarilor deprinderile si cunostintele necesare pentru a pregati oferte de finantare competitive sau a negocia acorduri de finantare cu sectorul privat. O propunere va intra in competitie cu multe alte propuneri, iar cererile de oferte primesc, de obicei, propuneri pentru sume de peste zece ori mai mari decat fondurile disponibile.

Pentru a fi competitiva o licitatie trebuie sa:

Difere de celelalte.

Expuna obiectivele clar si concis.

Descrie cum indeplineste criteriile prezentate in cererea de oferte

Furnizeze un plan valid de proiect si modul lui de gestionare.

Bibliotecile care inainteaza oferte competitive pentru fonduri provenite de la organisme de subventionare ar putea considera utile urmatoarele linii directoare:

Propunerile castigatoare demonstreza intotdeauna ca autorul a citit in intregime si cu grija cererea de propuneri.

Oferta de succes are la baza o idee buna de rezolvare a unei sau mai multor probleme cheie identificate in cererea de oferte. Aceste probleme sunt intotdeauna prezentate in detaliu asa ca cererile de propuneri trebuie citite cu atentie si in intregime.

Propunerile de proiecte vor fi evaluate in raport cu un set de criterii descrise in cerere. Exemple de criterii de evaluare:

a)Dovezi ca problema a fost inteleasa.

b)Adecvarea metodologiei si a tehnicilor de evaluare selectate.

Experienta ofertantilor.

Fezabilitatea si detalii ale planului de activitate/orarului.

Raportul valoare bani.

Primul si cel mai important lucru este ca propunerea sa se bazeze pe o idee buna. Ea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele cererii si originala, sa ofere beneficii reale institutiei si comunitatii intregi sau tinta, daca are succes, si sa demonstreze o familiarizare reala cu domeniul si cu alte lucrari efectuate deja.

Evaluatorii trebuie convinsi ca biblioteca poate gestiona proiectul. Propunerea ar trebui sa puna la dispozitie o schita a planului de proiect, cu rezultatele concrete si termenele de executie realizabile. Membrii echipei, experienta si rolurile lor complementare trebuie prezentate ca dovada ca proiectul va fi gestionat corespunzator.

Managementul proiectului este important mai ales acolo unde in proiect sunt implicati mai multi parteneri. Dovezile privind activitati anterioare incununate de succes cu acceasi partener, sau in consortii similare, vor fi bine primite.

Cererea de oferte poate face referiri la standarde specifice si oferta trebuie sa descrie modul in care standardele respective vor fi respectate.
Unele cereri vor avea in vedere proiecte mari ( peste 300.000 de EURO pe an) intinse pe perioade lungi (de obicei pana la trei ani). Altele vor fi mult mai modeste: 10.000 - 15000 EURO pentru proiecte de 6 pana la 12 luni. Efortul depus pentru a pregati un raspuns ar trebui sa fie proportional cu fondurile disponibile.

Parteneriate
In termeni generali, cultivarea si sustinerea unei game largi de parteneriate sunt din ce in ce mai esentiale pentru efortul de a obtine fonduri depus de o institutie in cadrul unei culturi licitative.
Lucrand in parteneriat cu o gama larga de colaboratori reprezinta un avantaj enorm. Acesti parteneri pot fi voluntari, privati, de la alte autoritati locale sau de la departamente diferite ale aceleiasi autoritati.
Bibliotecile, muzeele, arhivele pot foarte bine colabora la cautarea de fonduri si ar putea ajunge in situatia de a prezenta o abordare strategica si sistematica a unui proiect cu sanse de a impresiona pe cei ce acorda subventiile.

Parteneriatele alcatuite pentru o oferta specifica ar trebui sprijinite si reutilizate in cadrul unor oferte ulterioare.

Cultivarea de legaturi cu grupuri de utilizatori ar putea constitui un avantaj in incercarea de a te asigura ca proiectele au radacini plauzibile in nevoile comunitatii locale.

Parteneriatele pot spori dificultatile cand este vorba de a inainte oferte la termen strict sau de a asigura cofinantari.

Specialisti in obtinerea de fonduri

Unele autoritati au angajat specialisti calificati pentru a identifica oportunitati de finantare si a ajuta bibliotecarii la pregatirea ofertelor. Acesti specialisti raspund de felul in care progreseaza munca la oferta si supravrgheaza toate aspectele procesului de licitatie.

Conform perceptiei obisnuite, succesul lor depinde de sumele de bani obtinute si activitatea lor se justifica daca sumele se ridica cel putin la o valoare echivalenta cu salariile proprii. In mod obisnuit insa, sumele obtinute sunt mult mai mari.

Acesti specialisti dau randament maxim in contextul unui efort general al autoritatilor,ca tot unitar, de a obtine fonduri, si nu doar in cel solitar al departamentului biblioteci.

AGENDA VIITOARE

Bibliotecile trebuie sa se asigure ca orice definitie viitoare a serviciilor de baza dependente de finantarea statutara corespunde contextului prezent si viitor al unei biblioteci digitale care raspunde nevoilor exprimate de comunitati si cetateni.

Nu exista o definitie aplicabila universal serviciilor de baza; descrierile privind functia bibliotecii publice existente pana in momentul de fata nu sunt specifice si se refera fie la resursele digitale fie la cele traditionale. In viitor serviciile digitale vor fi servicii de baza. Acest lucru reprezinta deja un adevar in cateva tari.

In prezent bibliotecile publice de pretutindeni sunt finantate din bani publici si aceasta stare de lucruri va continua probabil. Tarile bogate isi pot permite sa doteze bibliotecile publice care sunt in mare masura independente si sa extinda serviciile furnizate. Este mult mai dificil sa finantezi si sa extinzi un serviciu inovator in tari unde bugetele guvernamentale sunt mai mici.

Daca bibliotecile publice ar fi eliberate de constrangerile legale si ar avea dreptul de a obtine fonduri mai usor decat este cazul in prezent, n-am putea stii cu certitudine ce sume ar fi in stare sa obtina. Costul cotizatiilor de membru la o rata de recuperare completa ar fi mai mare decat ceea ce isi pot permite multi oameni. In viitor, bibliotecile vor fi obligate sa perceapa plati mult mai mari pentru a putea oferi servicii cum ar fi rezervarile pentru care in prezent utilizatorii platesc sume extrem de modice. Altfel, fara indoiala ca multe biblioteci mai mici s-ar inchide, cu efecte serioase asupra multor comunitati si o crestere a excluderii sociale. Bibliotecile publice si-ar pierde bunele intentii si puterea de a se raporta la intreaga societate, o caracteristica apreciata atat de utilizatori cat si de guvernanti

Nu este usor de prevazut daca finantarea guvernamentala a bibliotecilor publice va creste in viitor. Multe vor depinde de impactul pe care bibliotecile publice demonstreaza ca-l pot exercita asupra problemelor si nevoilor sociale, economice si culturale. Pare extrem de probabil ca ele sa fie obligate sa caute surse de finantare aditionale in viitorul apropiat.

Viitorul licitatiilor competitive

Cultura licitatiilor descrisa mai sus nu poate prin ea insasi sa furnizeze o cale de finantare a serviciului luat ca intreg. Valoarea ei cheie rezida in motivarea schimbarii prin proiecte speciale. In unele tari a devenit atotcuprinzatoate si reprezinta o parte atat de mare din structura finantarii incat poate avea consecinte neasteptate pentru serviciul de biblioteci publice. Ea rasplateste pe cei competitivi in licitatiile pentru obtinerea de fonduri, dar nu aloca imediat fonduri pe baza de necesitati.

Autoritatile din localitatile mai mici sunt cele care cu predilectie ar putea sa nu dispuna de resurse pentru a identifica oportunitati, pregati oferte, realiza proiecte speciale si, mai ales, pentru a mentine in viata un proiect incheiat dupa ce prima lui faza de finantare externa a expirat.

Proiectele speciale incheiate trebuie sa fie sustenabile: cu alte cuvinte ele necesita sustinere financiara dupa ce faza de finantare externa se incheie. In contextul unei finantari statice bugetare, acest lucru necesita o analiza atenta a prioritatilor mereu altele si obligatia de a redirectiona banii de la serviciile existente la intretinerea celor noi. In ultimul timp proportia tot mai mare de proiecte cu finantare externa a avut probabil ca rezultat transferarea de fonduri destinate cartilor la serviciile bazate pe TI.

Institutiile cu reputatie buna, personal experimentat si parteneriate stabilite vor continua probabil sa castige. Dezechilibrele ar trebui anulate prin programe speciale care sa permita ofertantilor mai slabi "sa recupereze" terenul pierdut. Totusi, hotararea unui singur factor de decizie local si a unei singure biblioteci de a emula succesele alteia poate constitui o forta in sine capabila sa deblocheze finantarea oferita de autoritatile locale.

Riscul ca guvernele si autoritatile locale sa inceteze acordarea fondurilor de baza bibliotecilor care au obtinut sume mari de bani din subventii trebuie monitorizat. In acelasi timp ar putea fi necesare studii de cercetare pentru a evalua in timp eventualele consecinte.

LEGATURI

EUROPA

EBLIDA
Are o pagina de web unde sunt trecute oportunitatile de finantare pentru bibliotecile din Europa, inclusiv cele furnizate de Comisia Europeana.
http://www.eblida.org/funding/funding.html

Europa
Acest website este un ghid al oportunitatilor de finantare oferite de CE.
http://europa.eu.int/comm/secretariat_general

Fundatia Gates
Acorda subventii bibliotecilor care deservesc zone neprivelegiate economic.
http://www.gatesfoundation.org/

EUCLID
Acest website prezinta noutati despre oportunitatile de finantare pentru institutiile culturale din Europa. Centrele de informare Europene (CIE) ar trebui sa poata oferi sfaturi in legatura cu oportunitatile de finantare si surse de informare.
http://www.euclid.co.uk/

LIBECON
http://www.libecon.org/default.asp
Studiul Mileniului LibEcon2000 Millennium Study - Situatia economica a bibliotecilor din Europa
http://www.libecon.org/millenniumstudy/default.asp

DANEMARCA
Centrul pentru Servicii de biblioteca Comercializabile, Aarhus.
O fundatie care ajuta bibliotecile daneze sa faca fata noilor imputerniciri de taxare a serviciilor cu valoare adaugata.
http://www.cby.dk/marketablelibrary.htm

Finlanda
O dare de seama despre finantarea bibliotecilor publice din Finlanda.
http://www.minedu.fi/minedu/culture/libraries_gateways.html

Germania
Website-ul bibliotecii publice din Koln, care prezinta lista cu costurile abonamentelor si imprumuturilor.
http://www.stbib-koeln.de/nutzung/mitglied.htm

Website-ul ibliotecilor publice din Bremen prezinta lista lor de servicii contra cost.
http://www.stadtbibliothek-bremen.de

Marea Britanie
Cultura licitativa si autoritatile locale.
Raport al Universitatii din Northumbria
http://online.northumbria.ac.uk/faculties/art/information_studies

Fondul Loteriei pentru Mostenirea Culturala furnizeaza fonduri institutiilor pastratoare de vestigii cum ar fi bibliotecile, muzeele si arhivele
http://www.hlf.org.uk/

Biblioteca London
O biblioteca din centrul Londrei care se auto-finanteaza, cu detalii despre serviciile sale si ratele de abonament.
http://webpac.londonlibrary.co.uk/

Programul de digitalizare NOF
Utilizeaza veniturile Loteriei Nationale pentru a finanta proiectele de digitalizare din MB.
http://www.nof-digitise.org/

Resource
O pagina pe website-ul programului Resource dedicata organiztiilor care acorda subventii..
http://www.resource.gov.uk/information/funding/00grants.asp

Fondul Wolfson pentru Bibliotecile Publice.
Program finantat partial de guvern care a subventionat proiecte apartinand bibliotecilor publice.
http://www.resource.gov.uk/action/dcmswolf/00dcmswo.as

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5