Masuratori ale performatei si instrumente de evaluare

Oportunitati financiare si de finantare

Cooperare si parteneriate

Interesul publicului fata de accesul la materialele protejate prin copyright

Abordarea problemelor legale

 

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5

COOPERARE SI PARTENERIATE

SUMAR

DOMENIU

Management-ul acordurilor de cooperare, consortii si parteneriat cu alte institutii si organizatii guvernamentale, locale si de afaceri.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

In unele tari cultura de parteneriat a devenit o parte importanta a politicii guvernamentale.Necesitatea de a lua in considerare nevoile publicului intr-un context mai"holistic", sprijinita de multe guverne si de UE, inseamna ca bibliotecile publice trebuie sa lucreze impreuna cu alte departamente ale autoritatilor locale, cu agentii si birouri locale si regionale ale guvernului central ca si cu partenerii lor culturali precum muzeele si arhivele.
Aparitia serviciilor interconectate si natura continutului digital in spatiul cibernetic reprezinta o alta forta puternica pentru disolutia barierelor organizatorice si necesitatea ca bibliotecile publice sa-si asume o abordare deschisa si inovatoare a cooperaii si parteneriatului.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

In atingerea unor tipuri diferite de obiective sunt eficiente diverse tipuri de cooperare si parteneriat:

Parteneriate strategice la nivele nationale, regionale si locale. La nivel regional, ele pot fi formate pentru a stabili o agentie de dezvoltare pentru muzee, biblioteci si arhive.

Parteneriate intre bibliotecile publice si alte biblioteci.

Parteneriate cu sectorul bazat pe voluntariat.

Parteneriate cu industria.

Tipuri de parteneriat

Exista mai multe scopuri si tipuri de parteneriate:

Parteneriate pe baza regionala sau de locatie, in care institutiile dintr-o localitate cad de acord sa coopereze;

Parteneriate bazate pe domenii, in care grupurile de institutii sau organizatii specializate intr-un anumit domeniu, indiferent de locatia lor, cad de acord sa lucreze impreuna;

Parteneriate bazate pe activitate e.g. livrare de servicii, prezervare, instruire, dezvoltare si achizitie de TI.

AGENDA VIITOARE

Efectul dezvoltarii tehnologiei digitale este de a scoate bibliotecile si alte institutii din izolationismul lor si a le face tot mai dependente mutual. Viitorul parteneriateloreste strans legat de viitorul finantarii. Pot apare modele noi cum ar fi Centrele de Servicii Culturale care sa furnizeze aplicatii inovatoare, solutii si servicii institutiilor culturale locale.

Cadrul regulator si legal pentru parteneriate si cooperare in care opereaza bibliotecile si alte institutii culturale trebuie dezvoltat pentru a tine cont de faptul ca serviciile autoritatilor locale cum ar fi bibliotecile publice nu mai sunt atat de independente intrucat au fost si sunt participanti intr-o retea mondiala care implica sectoarele publice, private si pe baza de voluntariat.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: parteneriate strategice, tipuri de parteneriat, initierea parteneriatelor, organizarea parteneriatelor, mentinerea parteneriatelor.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

In unele tari de exemplu in SUA si Marea Britanie, cultura de parteneriat a devenit o parte importanta a politicii guvernamentale. Necesitatea de a lua in considerare nevoile publicului intr-un context mai "holistic", sprijinita de multe guverne si de UE, inseamna tot mai mult ca bibliotecile publice trebuie sa lucreze impreuna cu alte departamente ale autoritatilor locale, agentii si birouri locale si regionale ale guvernului central ca si cu partenerii lor culturali cum ar fi muzeele si arhivele.

Exista o cerere crescanda de servicii care nu pot fi furnizate de o singura institutie intr-o zona geografica data: este nevoie de parteneriate pentru a conferi gamei de servicii puse la dispozitia publicului o eficienta a costurilor sau pentru a mentine si dezvolta servicii care nu dispun de fonduri suficiente.

Aparitia serviciilor interconectate si natura continutului digital in spatiul cibernetici reprezinta inca o forta puternica pentru disolutia barierelor organizatorice si necesitate ca bibliotecile publice sa abordeze deschis si inovator cooperarea si parteneriatul.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Un parteneriat este un mijloc spre o finalitate. De obicei, parteneriatele apar deoarece participantii vad in ele o cale eficace spre atingerea telurilor si obiectivelor. Parteneriatele reusesc cand toti participantii beneficiaza si contribuie. Pentru bibliotecile publice, un parteneriat eficace este unul care se incheie cu beneficii clare si cuantificabile pentru utilizatori.

Parteneri potentiali pentru bibliotecile publice

Exista diverse tipuri de cooperare si parteneriat care pot fi eficiente in atingerea unor diferite tipuri de obiective:

Parteneriatele strategice pot fi infiintate la nivele nationale, regionale sau locale. La nivel national, parteneriatele streategice pot apare pentru a implementa programe nationale importante avand scopuri precise e.g. Reteaua cetatenilor din MB este un proiect pentru conectarea tuturor bibliotecilor publice la Internet, ca parte a angajamentului Guvernului de a oferi fiecaruia oportunitatea de a se conecta in retea.

La nivel regional, parteneriatele strategice pot fi formate pentru a:
Infiinta o agentie de dezvoltare pentru muzee, biblioteci si arhive facilitand dezvoltarea sectorului in regiune prin capacitatea de a conduce, propaganda, sfaturi, obtinere de fonduri, pregatirea de noi oferte si proiecte exemplare si livrare de servicii. In unele cazuri, cooperarea regionala poate fi limitata la bibliotecile publice.

Atinge unele obiective cum ar fi crearea unei retele de biblioteci publice in banda larga de frecvente, dezvoltarea si livrarea continutului electronic, recalificarea personalului de biblioteca si furnizarea de oportunitati de educatie permanentaa comunitatilor locale si regionale.

Reprezenta interesele celor trei domenii in context regional si strategic in relatiile cu: guvernul si agentiile guvernamentale, organele executive si politice regionale, corpurile profesionale regionale si nationale, institutiile educationale, autoritatile locale si sectorul pe baza de voluntariat.

Pentru a reusii organismele strategice regionale trebuie sa lucreze in parteneriat cu institutiile membre si cu alti mandatari, recunoscand prioritatile si necesitatea serviciilor individuale si a autonomiei locale.

Parteneriate intre bibliotecile publice si alte biblioteci. Grupurile (sau 'multimile') de biblioteci, mai ales cele publice si universitare, pot ajunge la o intelegere de cooperare in domenii precum achizitionarea de resurse in consortii (in primul rand de resurse electronice), digitalizarea resurselor cheie si asigurarea accesului printr-un website, portal sau serviciu de regasire comun e.g. legand impreuna cataloagele proprii.

Parteneriate cu sectorul bazat pe voluntariat. Bibliotecile pot beneficia de pe urma parteneriatelor cu acest sector sau cu organizatiile neguvernamentale datorita dedicatiei si intelegerii de care ele dau dovada fata de nevoile unor grupuri tinta specifice: persoane in varsta, persoane cu handicap, grupuri comunitare, minoritati etnice etc

Parteneriate cu sectorul industrial. Furnizorii de telecomunicatii reebuie sa vanda servicii trecand peste infrastructura in care au investit si care ii va ajuta sa genereze veniturile de care au nevoie pentru un viitor comercial sustenabil. Largimea de banda este adeseori cumparata consortii ori de autoritatile locale sau regionale pentru a livra diverse tipuri de servicii. Posibilitatea unor investitii comune in servicii facute de forurile tutelare ale bibliotecilor publice si intreprinderile de telecomunicatii, pornind de la prezumtia ca riscurile si veniturile trebuie impartite, merita sa fie explorata.

Tipuri de parteneriat

Parteneriatele sunt de mai multe tipuri si au fost create pentru mai multe scopuri:

Parteneriate regionale sau bazate pe locatie - in care institutii dintr-o anumita localitate cad de acord sa coopereze;

Parteneriate bazate pe domenii - in care grupuri de institutii specializate intr-un anumit domeniu, indiferent de locatie, cad de acord sa lucreze impreuna;

Parteneriatele bazate pe activitate includ:

Livrarea de servicii. Se liciteaza si se lucreaza impreuna la proiecte legate de Societatea Informationala sau de servicii care vin in sprijinul agendei pentru educatia permanenta etc.

Instruirea, de exemplu instruirea TI sau instruirea manageriala. Activitati concrete: identificarea si implementarea oportunitatilor pentru actiuni comune de instruire si perfectionare a personalului;discutarea problemelor si solutiilor comune si promovarea celor mai bune practici; organizarea de sesiuni de instruire si indrumare in comun; identificarea oportunitatilor de folosire in comun a resurselor de instruire si de cumparare impreuna a materialelor necesare instruirii; efectuarea de schimburi de personal.

Parteneriatele pentru dezvoltarea TI pot sprijini imbunatatirile in domeniul serviciilor oferite de o biblioteca, de exemplu prin utilizarea in comun a resurselor electronice si asigurarea accesului electronic la cataloage si baza de date - lucrand in colaborare pentru dezvoltarea bibliotecii virtuale.

Parteneriatele si consortiile de achizitii au devenit influente si foarte raspandite, mai ales in randul bibliotecilor universitare. Ele sunt privite ca un mijloc important de a obtine o valoare mai buna pentru banii cheltuiti din bugetele bibliotecilor datorita reducerilor de preturi obtinute prin negocieri de achizitii en-gros si aranjamente pentru licente comune, in special pentru publicatii electronice. Editorii si furnizorii profita si ei de aceste consortii prin economiile realizate la bugetul de marketing, existenta unui tronson de piata garantat si expunerea produselor lor. Parteneriatele si consortiile contribuie la esafodarea unor politici comune de dezvoltare a colectiilor si la evitarea unei fragmentari paguboase a politicii de achizitii. Consortiile pot intra in negocieri cu furnizorii de pe pozitii de forta si au de multe ori anvergura internationala (vezi EIFL).

Prezervarea materialelor unicat poate fi realizata in cooperare pentru a beneficia in comun de expertiza si a evita duplicarea efortului. Un program de prezervare necesita personal dedicat si informat, date exacte, finantare corespunzatoare, politici si proceduri de prezervare si un mecanism de impartasire a informatiilor si accesului. Vezi de asemenea capitolul digitizare.

Parteneriatele de proiecte sunt adeseori necesare cand se fac cereri pentru finantare externa intr-un mediu competitiv. De exemplu, programele de cercetare ale CE stipuleaza adeseori un numar minim de parteneri care trebuie alesi dintr-un numa minim de state membre sau candidate.

Parteneriate de finantare

Initierea de parteneriate

Contactele si sondajele neformale intre factorii de decizie ai viitorilor parteneri reprezinta adeseori un prim pas in aceasta directie si sunt urmate de discutii prealabile flexibile care cauta oportunitati capabile sa intregeasca obiectivele tuturor partenerilor implicati. Natura colaborarii convenite trebuie definita in scris, mentionandu-se scopurile si responsabilitatile fiecarui partener. Cele mai importante probleme de luat in considerare sunt: obtinerea de fonduri, facilitati, timp, personal, audienta, marketing, utilizarea media.

Declaratie de intentie

Dupa ce toate procedurile legale au fost incheiate, un parteneriat are nevoie de o declaratie de intentie, de exemplu:

"sa apere si sa sprijine rolul unic al sectorului in imbunatatirea vietii economice, educative, sociale si culturale din regiune".

"sa modernizeze, sa revitalizeze si sa transforme bibliotecile publice; sa valorifice pe deplin potentialul lor pentru instruire, includere sociala, creativitate si regenerare economica si sociala".

Activitati vizibile cheie

Printre activitatile care dau viata si vizibilitate externa unui parteneriat si ii sporesc potential influenta sunt:

Un plan strategic care fixeaza mai multe obiective strategice.

Planuri de Actiune pentru perioade specifice de timp publicate in prealabil.

Fixarea echipelor de lucru care sa indeplineasca aceste Planuri de Actiune.

Rapoarte cheie si documente care sa prezinte rezultatele Planurilor de Actiune.

Organizarea si structura parteneriatelor de cooperare

Un parteneriat trebuie sa fie o organizatie responsabila. Parteneriatele pot avea un statut legal formal sau personalitate juridica, de exemplu companie inregistrata sau organizatie de caritate inregistrata. De milte ori parteneriatul are nevoie de o identitate corporativa, inclusiv "nume comercial" si sigla etc. Parteneriatul poate decide intrarea in alte parteneriate ca organism corporatist.

Parteneriatele trebuie sa opereze pe baza unor regulamente clare de functionare e.g. sedintele consiliului de conducere, luarea deciziilor etc. Pentru exemple vezi Consortiul Bibliotecilor Electronice din California.

Comitetele Directoare trebuie astfel alcatuite incat sa reprezinte multitudinea de mandatari implicati si pot fi alese din, spre exemplu, reprezentanti ai autoritatilor locale si ai organismelor sau structurilor politice; personalitati reprezentative ai corpurilor profesionale din biblioteci, muzee si arhive; mediul universitar si organizetiile independente. Comitetele pot include de asemenea observatori din partea personalitatilor locale sau regionale si a altor categorii de persoane intereate la modul general .

Fondurile pentru parteneriatepot fi obtinute dintr-o varietate de programe:

Subventii de baza din programe de finantare nationale sau regionale

Cotizatii de membru

Fonduri de sprijin acordate de autoritatile locale

Venituri generate

Finantari de proiecte din fondurile de initiativa guvernamentale, Fondurile Sociale

Europene Si progeamu lRTD e.g. TSI

In unele cazuri pentru a obtine alte finantari, parteneriatul ar putea fi obligat sa-si identifice propria " sursa de cofinantare"

Mentinerea unor parteneriate de succes

Pentru a mentine un parteneriat de succes trebuie rezolvate mai multe probleme cheie:

Conducerea bibliotecii si autoritatile locale trebuie sa sprijine orice aranjament de parteneriat;

Numirea unei persoane specificate cu statut corespunzator din fiecare organizatie responsabil de proiect: proiectele in parteneriat importante pot implica nivelul managerial cel mai inalt din organizatiile partenere;
intelegere mutuala buna a obiectivelor, responsabilitatilor si culturilor institutionale ale organizatiilor partenere;

Sperante realiste;

Sstrategie de iesire - un acord de abandonare a parteneriatului in anumite circumstante, care sa acopere proportionarea bunurilor si responsabilitatilor. Trebuie sa existe o metoda convenita de dizolva parteneriatul dupa incetarea activitatii.

AGENDA VIITOARE

Efectul dezvoltarii tehnologiei digitale este de a scoate bibliotecile si alte institutii din izolarea lor si de a le face mai dependente mutual. Pot aparea modele noi cum ar fi Centrele de Servicii Culturale care sa furnizeze aplicatii, solutii si servicii inovatoare institutiilor culturale.

Viitorul parteneriatelor este stans legat de cel al finatarilor. Exigentele finantarii fac ca pentru anumite scopuri parteneriatele sa reprezinte solutiapotrivita: schimbarile survenite in disponibilitatea fondurilor sau in conditiile de acordare a acestor fonduri afecteaza viabilitatea consortiilor si a parteneriatelor.

Cadrul legal si regulator pentru parteneriate si cooperare in care opereaza bibliotecile si alte institutii culturale trebuie dezvoltat pentru a lua in considerare faptul ca serviciile autoritatilor locale cum ar fi bibliotecile publice nu mai sunt independente asa cum erau cu o decada in urma ci fac parte dintr-o retea mondiala care implica sectoarele publice, private si pe baza de voluntariat.

LEGATURI

Internationale
Fundatia Bertelsmann
Exista doua lucrari interesante pe website-ul fundatiei
http://www.bertelsmann-stiftung.de/documents/holt6en.pdf

eIFL -Informatii Electronice pentru biblioteci
Doreste sa faciliteze un acces relativ ieftin la resurse stiintifice electronice al bibliotecilor din tarile in curs de tranzitie. A demarat in octombrie 1999 ca o initiativa comuna a institutului pantru o Socitate Deschisa si Editura EBSCO. In forma lui originala, programul a asigurat accesul la reviste electronice, in primul rand de stiinte sociale, umanistica si afaceri in aproape 40 de tari in care fundatiile Soros sunt active.
http://www.eifl.net/


DANEMARCA
Bibliotek.dk ofera acces imediat bibliotecilor daneze
Incepand cu ultima parte a anului 2000 bibliotek.dk a permis accesul general al publicului la Catalogul Uniunii Nationale Daneze. Acest catalog include materiale din aproape toate bibliotecile publice daneze si din majoritatea bibliotecilor stiintifice deschise publicului.
http://www.bibliotek.dk

DEFF (Biblioteca Electronica Daneza)
Consortiu licentiat care acopera bibliotecile publice si stiintifice din intreaga tara.
http://www.deff.dk/?lang=eng

Finlanda
FinELib
Consortiu licentiat care acopera bibliotecile publice si stiintifice din intreaga tara.
http://www.lib.helsinki.fi/finelib/english/

Helsinki City Library
Intreaba ce doresti - o idee pentru un program radiofonic. Impreuna cu o mica companie media, biblioteca dezvolta o idee de promovare a cunostintelor profesionale ale bibliotecarilor. Modelul de baza este de a raspunde intrebarilor puse prin telefon, si de a explica in timpul cautarii de ce anumite surse de informatii sunt utilizate intr-un caz si de ce surse diferite sunt folosite in alt caz. Daca are succes, programul va fi transferat mai tarziu la TV.
http://www.uwasa.fi/~sukkula/einformation.php3

Viikki, Helsinki
Cooperare intre biblioteca publica si biblioteca stiintifica acolo unde ele isi au sediul in acceasi cladire. where a research library and a public library are located in the same building.
http://helix.helsinki.fi/infokeskus/english/index.html

Germania
Augsburg
O campanie literara este organizata in Augsburg in fiecare an, avand ca subiect central de fiecare data un singur autor. Parteneri: Oficiul Cultural din Augsburg, bibliotecile din Augsburg , librarii, scoli si chiar restaurante.
http://www.augsburg.de/Seiten/augsburg_d/frames/kbuero.shtml (in germana)

BINE (biblioteca+Internet = Navigatie+Indexare).
Acest proiect a avut ca scop implicarea altor biblioteci publice germane in crearea unei biblioteci virtuale pe Internet asemanatoare cu FNG-ul din Danemarca sau Biblioteca Publica pe Internet din SUA Rebotezata ILEKS (Servicii pe Internet clasificate dupa subiecte). In afara bibliotecii din Bremen, doar alte sase biblioteci intra in componenta consortiului ILEKS.
http://www.stadtbibliothek-bremen.de/bine/start.html

Deutsche Internetbibliothek
Acest nou proiect, denumit "Biblioteca germana pe Internet" va fi lansat pe data de 1 ianuarie 2002.
http://www.bertelsmann-stiftung.de

Biblioteca digitala NRW
Un program pilot in colaborare cu bibliotecile publice din Koln, Dortmund si Düsseldorf. Aceste biblioteci au acces la bazele de date oferite de HBZ bibliotecilor stiintifice din landul Rinul de Nord-Westfalia si le pot folosi in lucrarile lor de referinte.
www.hbz-nrw.de/digioeb

Dresda
Lista de proiecte realizate in parteneriat de bibliotecile din Dresda.
http://www.bertelsmann-stiftung.de/devision.cfm?lan=en&nId=420 (see especially Training)

Phantastische Bibliothek, PB, Wetzlar
PB este o biblioteca stiintifica specializata in povesti, SF-uri, povestiri fanteziste, utopii, intretinuta de orasul Wetzlar cu un buget foarte mic. Colectiile ei se bazeaza in primul rand pe donatii trimise de editorii din domeniu.
http://www.wetzlar.de/phbiblwz/index.html (in Germana)

Italia
ICCU
Dezvolta proiectul de imprumut interbibliotecar SBN; implica 51 de biblioteci la nivel national; acces, via WWW, la cataloagele bibliografice on-line ale Index-ului SBN Index; cca 9 milioane de locatii si 4,5 milione de descrieri bibliografice.
http://sbnonline.sbn.it/

Olanda
Biblioplaza: Cooperare practica si digitala in Overijssel
Bibliotecile publice si-au unit fortele in diverse tipuri de cooperare e.g. birourile de relatii cu publicul, serviciile specializate de prelucrare a informatiilor si diverse institutii culturale se auto-prezinta pe Biblioplaza, care permite in acelasi timp cautarea simultana in diverse cataloage locale.
http://www.biblioplaza.nl/

Info-chat in Flevoland
Bibliofoon a fost serviciul comun al centrelor de biblioteci provinciale. Numarul de telefon national special a fost ulterior inlocuit de un serviciu digital: http://www.probiblio.nl/probiblio/bibliof.htm Alte biblioteci (precum Oss) si-au infiintat propriul bibliotecar digital. Bibliotecile publice din provincia Flevoland converseaza pe rand cu utilizatorii in fiecare dupa-amiaza.
http://www.digitalebibliotheekflevoland.nl/chatten.html

Permis de biblioteca in Olanda de Nord
In provincia Olanda de Nord, bibliotecile colaboreaza din 1992 eliberand un permis comun de biblioteca, in fapt un carnet de membru provincial valabil in toate bibliotecile publice din provincie.
www.nblc.nl

Multi-cooperare in RotterdamNet
Colaborarea dintre biblioteci si centrele de informare ale mai multor muzee inReteaua Roterdam a dus la o oferta de 4 milioane de carti, 5.000 de periodice si 1000 de fisiere electronice de date despre Roterdam.
http://www.rotterdamnet.nl/

Cooperare croita pe masura:Biroul de proiecte Maatwerk, Haga
Biroul de proiecte speciale al Bibliotecii publice din Haga (Maatwerk = Croit pe masura) organizeaza contacte cu grupuri multiculturale, specialisti, artisti, profesori, filozofi, prozatori, poeti si muzicieni.creates contacts with multicultural groups, specialists, artists, teachers, philosophers, authors, poets and musicians. Aceasta cooperare este incununata de lecturi si prezentari in toate filialele bibliotecii.
http://www.dobdenhaag.nl

Spania
Serviciul Intreaba un bibliotecar
Lansarea serviciului "Pregunte, Las bibliotecas responden" ("Intreaba, bibliotecile raspund") a avut ca scop crearea unui serviciu de informatii publice prin Internet via posta electronica si Website administrate in comun de bibliotecile diferitelor comunitati autonome si ccoordonate de Ministerul educatiei, Culturii si Sportului.
http://pregunte.carm.es/pregunte/pub06.html
(vizitati si http://www.ifla.org/VII/s8/annual/country.htm#spain)

Suedia
Ziua de navigare SeniorSurf
Prima zi de navigare SeniorSurf a fost organizata in Suedia in 1999 de cca 300 de biblioteci publice in cooperare cu SeniorNet (un ONG) si mai multi sponsori cometciali. Evenimentul, la care au participat aproximativ 30.000 de oameni, a avut succes si a fost organizat din nou in 2000 si 2001. In prezent, zile similare sunt organizate in toate tarile nordice.

Marea Britanie
Intreaba un bibliotecar, un serviciu de intrebari prin e-mail asigurat in colaborareAsk a librarian, a co-operative email enquiry service.
http://www.ask-a-librarian.org.uk/before.html

Co-Est
Un consortiu de 10 autoritati de biblioteci publice in functiune pe coasta estica a Angliei alcatuit pentru a gasi solutii TCI care ar permite publicului sa obtina usor resurse de la bibliotecile din regiune via calculatoarele din biblioteci sau prin Internet.
http://www.co-east.net/

Parteneriatul Bibliotecilor - West Midlands (TLP-WM)
TLP-WM ofera reprezentare strategica si publicitate, gestioneaza proiecte de dezvoltare si actioneaza ca ax de comunicatii intre biblioteci, muzee si arhive in regiunea West Midlands, cu legaturi spre WM Arts si alte agentii culturale cheie. Scopul sau este de a imbunatati accesul tuturor la educatie, cultura, sprijinirea afacerilor si resursele de informare.
http://www.tlp-wm.org.uk/

Bibliotecile impreuna: Parteneriatul pentru Educatie din Liverpool
Website al unui consortiu din cinci biblioteci din Liverpool.
http://www.liv.ac.uk/Library/llgroup/llg.html

Muzeele, Arhivele si Bibliotecile Londrei (LMAL)
Parteneriat intre Consiliul Regional al Arhivelor Londoneze, Agentia de Dezvoltare a Bibliotecilor Londoneze si Agentia Muzeelor Londoneze. Parteneriatul LMAL doreste sa promoveze o cooperare reala intre muzeele, arhivele si bibliotecile capitalei.
http://www.lmal.org.uk/

Practici si modele de management pentru cooperare si parteneriat in livrarea de servicii.
Activitatea in acest domeniu a fost sponsorizata de Resource care a efectuat sondaje si a publicat rapoartedespre managementul muzeelor si bibliotecilor din MB, identificand adeseori slabiciuni in structura si organigrama acestor institutii. Vezi raportul Capacitatea de Schimbare pe website-ul Resource.
http://www.resource.gov.uk/information/policy/captochnge.asp

NEMLAC
NEMLAC este un organism strategic regional si o agentie de dezvoltare pentru muzee, biblioteci si arhive in regiunea de nord-est a Angliei.
http://www.nemlac.co.uk/

Reteaua Cetatenilor
Finantata de Loterie prin Fondul pentru Noi Oportunitati si gestionata de Resource, include peste 4000 de biblioteci si va functiona la intreaga ei capacitate incepand cu sfarsitul anului 2002.
http://www.peoplesnetwork.gov.uk/

SUA
Parteneriatele politice sunt rare in Europa dar exista in SUA unde uneori bibliotecile se bucura de mult mai multa independenta fata de autoritatile locale, vezi campania "biblioteca ta @", supervizata initial de Asociatia Bibliotecilor Americane si lansata in lumea intreaga la conferinta IFLA - Boston,2001, un efort international facut pentru.a ajuta bibliotecile sa devina mai vizibile in societate. http://www.ifla.org/@yourlibrary/index.htm

Institutul pentru Servicii Muzeale si de Biblioteca
Agentie din SUA care furnizeaza fonduri pentru activitati de biblioteca si incurajeaza parteneriatele..
http://www.imls.gov/

Bibliotecile Publice ca Parteneri la Furnizarea de Informatii pentru Comunitate: iata o lista de parteneriate cu participarea bibliotecilor din SUA.

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5


Vizualizare optima cu IE 4.0 sau mai nou.