Pagina principala
Pagina 1 | Pagina
2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina
5
COOPERARE SI PARTENERIATE
SUMAR
DOMENIU
Management-ul acordurilor
de cooperare, consortii si parteneriat cu alte institutii
si organizatii guvernamentale, locale si de afaceri.
PROBLEME LEGATE
DE POLITICI
In unele tari cultura
de parteneriat a devenit o parte importanta a politicii guvernamentale.Necesitatea
de a lua in considerare nevoile publicului intr-un context
mai"holistic", sprijinita de multe guverne si de
UE, inseamna ca bibliotecile publice trebuie sa lucreze impreuna
cu alte departamente ale autoritatilor locale, cu agentii
si birouri locale si regionale ale guvernului central ca si
cu partenerii lor culturali precum muzeele si arhivele.
Aparitia serviciilor interconectate si natura continutului
digital in spatiul cibernetic reprezinta o alta forta puternica
pentru disolutia barierelor organizatorice si necesitatea
ca bibliotecile publice sa-si asume o abordare deschisa si
inovatoare a cooperaii si parteneriatului.
LINII DIRECTOARE
PENTRU PRACTICI DE CALITATE
In atingerea unor
tipuri diferite de obiective sunt eficiente diverse tipuri
de cooperare si parteneriat:
Parteneriate strategice la nivele nationale, regionale si
locale. La nivel regional, ele pot fi formate pentru a stabili
o agentie de dezvoltare pentru muzee, biblioteci si arhive.
Parteneriate intre bibliotecile publice si alte biblioteci.
Parteneriate cu sectorul bazat pe voluntariat.
Parteneriate cu industria.
Tipuri de parteneriat
Exista mai multe scopuri si
tipuri de parteneriate:
Parteneriate pe baza regionala sau de locatie, in care institutiile
dintr-o localitate cad de acord sa coopereze;
Parteneriate bazate pe domenii, in care grupurile de institutii
sau organizatii specializate intr-un anumit domeniu, indiferent
de locatia lor, cad de acord sa lucreze impreuna;
Parteneriate bazate pe activitate e.g. livrare de servicii,
prezervare, instruire, dezvoltare si achizitie de TI.
AGENDA VIITOARE
Efectul dezvoltarii
tehnologiei digitale este de a scoate bibliotecile si alte
institutii din izolationismul lor si a le face tot mai dependente
mutual. Viitorul parteneriateloreste strans legat de viitorul
finantarii. Pot apare modele noi cum ar fi Centrele de Servicii
Culturale care sa furnizeze aplicatii inovatoare, solutii
si servicii institutiilor culturale locale.
Cadrul regulator si legal pentru
parteneriate si cooperare in care opereaza bibliotecile si
alte institutii culturale trebuie dezvoltat pentru a tine
cont de faptul ca serviciile autoritatilor locale cum ar fi
bibliotecile publice nu mai sunt atat de independente intrucat
au fost si sunt participanti intr-o retea mondiala care implica
sectoarele publice, private si pe baza de voluntariat.
DOMENIU
Aceasta linie directoare
se ocupa de urmatoarele probleme: parteneriate
strategice, tipuri de parteneriat,
initierea parteneriatelor,
organizarea parteneriatelor,
mentinerea parteneriatelor.
PROBLEME LEGATE
DE POLITICI
In unele tari de
exemplu in SUA si Marea Britanie, cultura de parteneriat a
devenit o parte importanta a politicii guvernamentale. Necesitatea
de a lua in considerare nevoile publicului intr-un context
mai "holistic", sprijinita de multe guverne si de
UE, inseamna tot mai mult ca bibliotecile publice trebuie
sa lucreze impreuna cu alte departamente ale autoritatilor
locale, agentii si birouri locale si regionale ale guvernului
central ca si cu partenerii lor culturali cum ar fi muzeele
si arhivele.
Exista o cerere crescanda
de servicii care nu pot fi furnizate de o singura institutie
intr-o zona geografica data: este nevoie de parteneriate pentru
a conferi gamei de servicii puse la dispozitia publicului
o eficienta a costurilor sau pentru a mentine si dezvolta
servicii care nu dispun de fonduri suficiente.
Aparitia serviciilor
interconectate si natura continutului digital in spatiul cibernetici
reprezinta inca o forta puternica pentru disolutia barierelor
organizatorice si necesitate ca bibliotecile publice sa abordeze
deschis si inovator cooperarea si parteneriatul.
LINII DIRECTOARE
PENTRU PRACTICI DE CALITATE
Un parteneriat este un mijloc
spre o finalitate. De obicei, parteneriatele apar deoarece
participantii vad in ele o cale eficace spre atingerea telurilor
si obiectivelor. Parteneriatele reusesc cand toti participantii
beneficiaza si contribuie. Pentru bibliotecile publice, un
parteneriat eficace este unul care se incheie cu beneficii
clare si cuantificabile pentru utilizatori.
Parteneri potentiali pentru
bibliotecile publice
Exista diverse tipuri de cooperare
si parteneriat care pot fi eficiente in atingerea unor diferite
tipuri de obiective:
Parteneriatele strategice pot fi infiintate la nivele
nationale, regionale sau locale. La nivel national, parteneriatele
streategice pot apare pentru a implementa programe nationale
importante avand scopuri precise e.g. Reteaua cetatenilor
din MB este un proiect pentru conectarea tuturor bibliotecilor
publice la Internet, ca parte a angajamentului Guvernului
de a oferi fiecaruia oportunitatea de a se conecta in retea.
La nivel regional, parteneriatele
strategice pot fi formate pentru a:
Infiinta o agentie de dezvoltare pentru muzee, biblioteci
si arhive facilitand dezvoltarea sectorului in regiune prin
capacitatea de a conduce, propaganda, sfaturi, obtinere de
fonduri, pregatirea de noi oferte si proiecte exemplare si
livrare de servicii. In unele cazuri, cooperarea regionala
poate fi limitata la bibliotecile publice.
Atinge unele obiective cum ar
fi crearea unei retele de biblioteci publice in banda larga
de frecvente, dezvoltarea si livrarea continutului electronic,
recalificarea personalului de biblioteca si furnizarea de
oportunitati de educatie permanentaa comunitatilor locale
si regionale.
Reprezenta interesele celor
trei domenii in context regional si strategic in relatiile
cu: guvernul si agentiile guvernamentale, organele executive
si politice regionale, corpurile profesionale regionale si
nationale, institutiile educationale, autoritatile locale
si sectorul pe baza de voluntariat.
Pentru a reusii organismele
strategice regionale trebuie sa lucreze in parteneriat cu
institutiile membre si cu alti mandatari, recunoscand prioritatile
si necesitatea serviciilor individuale si a autonomiei locale.
Parteneriate intre bibliotecile publice si alte biblioteci.
Grupurile (sau 'multimile') de biblioteci, mai ales cele publice
si universitare, pot ajunge la o intelegere de cooperare in
domenii precum achizitionarea de resurse in consortii (in
primul rand de resurse electronice), digitalizarea resurselor
cheie si asigurarea accesului printr-un website, portal sau
serviciu de regasire comun e.g. legand impreuna cataloagele
proprii.
Parteneriate cu sectorul bazat pe voluntariat.
Bibliotecile pot beneficia de pe urma parteneriatelor cu acest
sector sau cu organizatiile neguvernamentale datorita dedicatiei
si intelegerii de care ele dau dovada fata de nevoile unor
grupuri tinta specifice: persoane in varsta, persoane cu handicap,
grupuri comunitare, minoritati etnice etc
Parteneriate cu sectorul industrial. Furnizorii
de telecomunicatii reebuie sa vanda servicii trecand peste
infrastructura in care au investit si care ii va ajuta sa
genereze veniturile de care au nevoie pentru un viitor comercial
sustenabil. Largimea de banda este adeseori cumparata consortii
ori de autoritatile locale sau regionale pentru a livra diverse
tipuri de servicii. Posibilitatea unor investitii comune in
servicii facute de forurile tutelare ale bibliotecilor publice
si intreprinderile de telecomunicatii, pornind de la prezumtia
ca riscurile si veniturile trebuie impartite, merita sa fie
explorata.
Tipuri de parteneriat
Parteneriatele sunt de mai multe
tipuri si au fost create pentru mai multe scopuri:
Parteneriate regionale sau bazate pe locatie - in care institutii
dintr-o anumita localitate cad de acord sa coopereze;
Parteneriate bazate pe domenii - in care grupuri de institutii
specializate intr-un anumit domeniu, indiferent de locatie,
cad de acord sa lucreze impreuna;
Parteneriatele bazate pe activitate
includ:
Livrarea de servicii. Se liciteaza si se lucreaza impreuna
la proiecte legate de Societatea Informationala sau de servicii
care vin in sprijinul agendei pentru educatia permanenta etc.
Instruirea, de exemplu instruirea TI sau instruirea
manageriala. Activitati concrete: identificarea si implementarea
oportunitatilor pentru actiuni comune de instruire si perfectionare
a personalului;discutarea problemelor si solutiilor comune
si promovarea celor mai bune practici; organizarea de sesiuni
de instruire si indrumare in comun; identificarea oportunitatilor
de folosire in comun a resurselor de instruire si de cumparare
impreuna a materialelor necesare instruirii; efectuarea de
schimburi de personal.
Parteneriatele pentru dezvoltarea
TI pot sprijini imbunatatirile in domeniul serviciilor
oferite de o biblioteca, de exemplu prin utilizarea in comun
a resurselor electronice si asigurarea accesului electronic
la cataloage si baza de date - lucrand in colaborare pentru
dezvoltarea bibliotecii virtuale.
Parteneriatele si consortiile
de achizitii au devenit influente si foarte raspandite,
mai ales in randul bibliotecilor universitare. Ele sunt privite
ca un mijloc important de a obtine o valoare mai buna pentru
banii cheltuiti din bugetele bibliotecilor datorita reducerilor
de preturi obtinute prin negocieri de achizitii en-gros si
aranjamente pentru licente comune, in special pentru publicatii
electronice. Editorii si furnizorii profita si ei de aceste
consortii prin economiile realizate la bugetul de marketing,
existenta unui tronson de piata garantat si expunerea produselor
lor. Parteneriatele si consortiile contribuie la esafodarea
unor politici comune de dezvoltare a colectiilor si la evitarea
unei fragmentari paguboase a politicii de achizitii. Consortiile
pot intra in negocieri cu furnizorii de pe pozitii de forta
si au de multe ori anvergura internationala (vezi EIFL).
Prezervarea materialelor
unicat poate fi realizata in cooperare pentru a beneficia
in comun de expertiza si a evita duplicarea efortului. Un
program de prezervare necesita personal dedicat si informat,
date exacte, finantare corespunzatoare, politici si proceduri
de prezervare si un mecanism de impartasire a informatiilor
si accesului. Vezi de asemenea capitolul digitizare.
Parteneriatele de proiecte
sunt adeseori necesare cand se fac cereri pentru finantare
externa intr-un mediu competitiv. De exemplu, programele de
cercetare ale CE stipuleaza adeseori un numar minim de parteneri
care trebuie alesi dintr-un numa minim de state membre sau
candidate.
Parteneriate de finantare
Initierea de parteneriate
Contactele si sondajele neformale
intre factorii de decizie ai viitorilor parteneri reprezinta
adeseori un prim pas in aceasta directie si sunt urmate de
discutii prealabile flexibile care cauta oportunitati capabile
sa intregeasca obiectivele tuturor partenerilor implicati.
Natura colaborarii convenite trebuie definita in scris, mentionandu-se
scopurile si responsabilitatile fiecarui partener. Cele mai
importante probleme de luat in considerare sunt: obtinerea
de fonduri, facilitati, timp, personal, audienta, marketing,
utilizarea media.
Declaratie de intentie
Dupa ce toate procedurile legale
au fost incheiate, un parteneriat are nevoie de o declaratie
de intentie, de exemplu:
"sa apere si sa sprijine rolul unic al sectorului in
imbunatatirea vietii economice, educative, sociale si culturale
din regiune".
"sa modernizeze, sa revitalizeze si sa
transforme bibliotecile publice; sa valorifice pe deplin potentialul
lor pentru instruire, includere sociala, creativitate si regenerare
economica si sociala".
Activitati vizibile cheie
Printre activitatile care dau
viata si vizibilitate externa unui parteneriat si ii sporesc
potential influenta sunt:
Un plan strategic care fixeaza mai multe obiective
strategice.
Planuri de Actiune pentru perioade specifice de
timp publicate in prealabil.
Fixarea echipelor de lucru care sa indeplineasca
aceste Planuri de Actiune.
Rapoarte cheie si documente care sa prezinte rezultatele
Planurilor de Actiune.
Organizarea si structura
parteneriatelor de cooperare
Un parteneriat trebuie sa fie
o organizatie responsabila. Parteneriatele pot avea un statut
legal formal sau personalitate juridica, de exemplu companie
inregistrata sau organizatie de caritate inregistrata. De
milte ori parteneriatul are nevoie de o identitate corporativa,
inclusiv "nume comercial" si sigla etc. Parteneriatul
poate decide intrarea in alte parteneriate ca organism corporatist.
Parteneriatele trebuie sa opereze
pe baza unor regulamente clare de functionare e.g. sedintele
consiliului de conducere, luarea deciziilor etc. Pentru exemple
vezi Consortiul
Bibliotecilor Electronice din California.
Comitetele Directoare trebuie
astfel alcatuite incat sa reprezinte multitudinea de mandatari
implicati si pot fi alese din, spre exemplu, reprezentanti
ai autoritatilor locale si ai organismelor sau structurilor
politice; personalitati reprezentative ai corpurilor profesionale
din biblioteci, muzee si arhive; mediul universitar si organizetiile
independente. Comitetele pot include de asemenea observatori
din partea personalitatilor locale sau regionale si a altor
categorii de persoane intereate la modul general .
Fondurile pentru parteneriatepot
fi obtinute dintr-o varietate de programe:
Subventii de baza din programe de finantare nationale sau
regionale
Cotizatii de membru
Fonduri de sprijin acordate de autoritatile locale
Venituri generate
Finantari de proiecte din fondurile de initiativa guvernamentale,
Fondurile Sociale
Europene Si progeamu lRTD e.g. TSI
In unele cazuri pentru a obtine
alte finantari, parteneriatul ar putea fi obligat sa-si identifice
propria " sursa de cofinantare"
Mentinerea unor parteneriate
de succes
Pentru a mentine un parteneriat
de succes trebuie rezolvate mai multe probleme cheie:
Conducerea bibliotecii si autoritatile locale trebuie sa sprijine
orice aranjament de parteneriat;
Numirea unei persoane specificate cu statut corespunzator
din fiecare organizatie responsabil de proiect: proiectele
in parteneriat importante pot implica nivelul managerial cel
mai inalt din organizatiile partenere;
intelegere mutuala buna a obiectivelor, responsabilitatilor
si culturilor institutionale ale organizatiilor partenere;
Sperante realiste;
Sstrategie de iesire - un acord de abandonare a parteneriatului
in anumite circumstante, care sa acopere proportionarea bunurilor
si responsabilitatilor. Trebuie sa existe o metoda convenita
de dizolva parteneriatul dupa incetarea activitatii.
AGENDA VIITOARE
Efectul dezvoltarii
tehnologiei digitale este de a scoate bibliotecile si alte
institutii din izolarea lor si de a le face mai dependente
mutual. Pot aparea modele noi cum ar fi Centrele de Servicii
Culturale care sa furnizeze aplicatii, solutii si servicii
inovatoare institutiilor culturale.
Viitorul parteneriatelor este stans legat de cel al finatarilor.
Exigentele finantarii fac ca pentru anumite scopuri parteneriatele
sa reprezinte solutiapotrivita: schimbarile survenite in disponibilitatea
fondurilor sau in conditiile de acordare a acestor fonduri
afecteaza viabilitatea consortiilor si a parteneriatelor.
Cadrul legal si regulator pentru
parteneriate si cooperare in care opereaza bibliotecile si
alte institutii culturale trebuie dezvoltat pentru a lua in
considerare faptul ca serviciile autoritatilor locale cum
ar fi bibliotecile publice nu mai sunt independente asa cum
erau cu o decada in urma ci fac parte dintr-o retea mondiala
care implica sectoarele publice, private si pe baza de voluntariat.
LEGATURI
Internationale
Fundatia Bertelsmann
Exista doua lucrari interesante pe website-ul fundatiei
http://www.bertelsmann-stiftung.de/documents/holt6en.pdf
eIFL -Informatii Electronice
pentru biblioteci
Doreste sa faciliteze un acces relativ ieftin la resurse stiintifice
electronice al bibliotecilor din tarile in curs de tranzitie.
A demarat in octombrie 1999 ca o initiativa comuna a institutului
pantru o Socitate Deschisa si Editura EBSCO. In forma lui
originala, programul a asigurat accesul la reviste electronice,
in primul rand de stiinte sociale, umanistica si afaceri in
aproape 40 de tari in care fundatiile Soros sunt active.
http://www.eifl.net/
DANEMARCA
Bibliotek.dk ofera acces imediat bibliotecilor daneze
Incepand cu ultima parte a anului 2000 bibliotek.dk a permis
accesul general al publicului la Catalogul Uniunii Nationale
Daneze. Acest catalog include materiale din aproape toate
bibliotecile publice daneze si din majoritatea bibliotecilor
stiintifice deschise publicului.
http://www.bibliotek.dk
DEFF (Biblioteca Electronica
Daneza)
Consortiu licentiat care acopera bibliotecile publice si stiintifice
din intreaga tara.
http://www.deff.dk/?lang=eng
Finlanda
FinELib
Consortiu licentiat care acopera bibliotecile publice si stiintifice
din intreaga tara.
http://www.lib.helsinki.fi/finelib/english/
Helsinki City Library
Intreaba ce doresti - o idee pentru un program radiofonic.
Impreuna cu o mica companie media, biblioteca dezvolta o idee
de promovare a cunostintelor profesionale ale bibliotecarilor.
Modelul de baza este de a raspunde intrebarilor puse prin
telefon, si de a explica in timpul cautarii de ce anumite
surse de informatii sunt utilizate intr-un caz si de ce surse
diferite sunt folosite in alt caz. Daca are succes, programul
va fi transferat mai tarziu la TV.
http://www.uwasa.fi/~sukkula/einformation.php3
Viikki, Helsinki
Cooperare intre biblioteca publica si biblioteca stiintifica
acolo unde ele isi au sediul in acceasi cladire. where a research
library and a public library are located in the same building.
http://helix.helsinki.fi/infokeskus/english/index.html
Germania
Augsburg
O campanie literara este organizata in Augsburg in fiecare
an, avand ca subiect central de fiecare data un singur autor.
Parteneri: Oficiul Cultural din Augsburg, bibliotecile din
Augsburg , librarii, scoli si chiar restaurante.
http://www.augsburg.de/Seiten/augsburg_d/frames/kbuero.shtml
(in germana)
BINE (biblioteca+Internet
= Navigatie+Indexare).
Acest proiect a avut ca scop implicarea altor biblioteci publice
germane in crearea unei biblioteci virtuale pe Internet asemanatoare
cu FNG-ul din Danemarca sau Biblioteca Publica pe Internet
din SUA Rebotezata ILEKS (Servicii pe Internet clasificate
dupa subiecte). In afara bibliotecii din Bremen, doar alte
sase biblioteci intra in componenta consortiului ILEKS.
http://www.stadtbibliothek-bremen.de/bine/start.html
Deutsche Internetbibliothek
Acest nou proiect, denumit "Biblioteca germana pe Internet"
va fi lansat pe data de 1 ianuarie 2002.
http://www.bertelsmann-stiftung.de
Biblioteca digitala NRW
Un program pilot in colaborare cu bibliotecile publice din
Koln, Dortmund si Düsseldorf. Aceste biblioteci au acces
la bazele de date oferite de HBZ bibliotecilor stiintifice
din landul Rinul de Nord-Westfalia si le pot folosi in lucrarile
lor de referinte.
www.hbz-nrw.de/digioeb
Dresda
Lista de proiecte realizate in parteneriat de bibliotecile
din Dresda.
http://www.bertelsmann-stiftung.de/devision.cfm?lan=en&nId=420
(see especially Training)
Phantastische Bibliothek,
PB, Wetzlar
PB este o biblioteca stiintifica specializata in povesti,
SF-uri, povestiri fanteziste, utopii, intretinuta de orasul
Wetzlar cu un buget foarte mic. Colectiile ei se bazeaza in
primul rand pe donatii trimise de editorii din domeniu.
http://www.wetzlar.de/phbiblwz/index.html
(in Germana)
Italia
ICCU
Dezvolta proiectul de imprumut interbibliotecar SBN; implica
51 de biblioteci la nivel national; acces, via WWW, la cataloagele
bibliografice on-line ale Index-ului SBN Index; cca 9 milioane
de locatii si 4,5 milione de descrieri bibliografice.
http://sbnonline.sbn.it/
Olanda
Biblioplaza: Cooperare practica si digitala in Overijssel
Bibliotecile publice si-au unit fortele in diverse tipuri
de cooperare e.g. birourile de relatii cu publicul, serviciile
specializate de prelucrare a informatiilor si diverse institutii
culturale se auto-prezinta pe Biblioplaza, care permite in
acelasi timp cautarea simultana in diverse cataloage locale.
http://www.biblioplaza.nl/
Info-chat in Flevoland
Bibliofoon a fost serviciul comun al centrelor de biblioteci
provinciale. Numarul de telefon national special a fost ulterior
inlocuit de un serviciu digital: http://www.probiblio.nl/probiblio/bibliof.htm
Alte biblioteci (precum Oss) si-au infiintat propriul bibliotecar
digital. Bibliotecile publice din provincia Flevoland converseaza
pe rand cu utilizatorii in fiecare dupa-amiaza.
http://www.digitalebibliotheekflevoland.nl/chatten.html
Permis de biblioteca in
Olanda de Nord
In provincia Olanda de Nord, bibliotecile colaboreaza din
1992 eliberand un permis comun de biblioteca, in fapt un carnet
de membru provincial valabil in toate bibliotecile publice
din provincie.
www.nblc.nl
Multi-cooperare in RotterdamNet
Colaborarea dintre biblioteci si centrele de informare ale
mai multor muzee inReteaua Roterdam a dus la o oferta de 4
milioane de carti, 5.000 de periodice si 1000 de fisiere electronice
de date despre Roterdam.
http://www.rotterdamnet.nl/
Cooperare croita pe masura:Biroul
de proiecte Maatwerk, Haga
Biroul de proiecte speciale al Bibliotecii publice din Haga
(Maatwerk = Croit pe masura) organizeaza contacte cu grupuri
multiculturale, specialisti, artisti, profesori, filozofi,
prozatori, poeti si muzicieni.creates contacts with multicultural
groups, specialists, artists, teachers, philosophers, authors,
poets and musicians. Aceasta cooperare este incununata de
lecturi si prezentari in toate filialele bibliotecii.
http://www.dobdenhaag.nl
Spania
Serviciul Intreaba un bibliotecar
Lansarea serviciului "Pregunte, Las bibliotecas responden"
("Intreaba, bibliotecile raspund") a avut ca scop
crearea unui serviciu de informatii publice prin Internet
via posta electronica si Website administrate in comun de
bibliotecile diferitelor comunitati autonome si ccoordonate
de Ministerul educatiei, Culturii si Sportului.
http://pregunte.carm.es/pregunte/pub06.html
(vizitati si http://www.ifla.org/VII/s8/annual/country.htm#spain)
Suedia
Ziua de navigare SeniorSurf
Prima zi de navigare SeniorSurf a fost organizata in Suedia
in 1999 de cca 300 de biblioteci publice in cooperare cu SeniorNet
(un ONG) si mai multi sponsori cometciali. Evenimentul, la
care au participat aproximativ 30.000 de oameni, a avut succes
si a fost organizat din nou in 2000 si 2001. In prezent, zile
similare sunt organizate in toate tarile nordice.
Marea Britanie
Intreaba un bibliotecar, un serviciu de intrebari prin e-mail
asigurat in colaborareAsk a librarian, a co-operative email
enquiry service.
http://www.ask-a-librarian.org.uk/before.html
Co-Est
Un consortiu de 10 autoritati de biblioteci publice in functiune
pe coasta estica a Angliei alcatuit pentru a gasi solutii
TCI care ar permite publicului sa obtina usor resurse de la
bibliotecile din regiune via calculatoarele din biblioteci
sau prin Internet.
http://www.co-east.net/
Parteneriatul Bibliotecilor
- West Midlands (TLP-WM)
TLP-WM ofera reprezentare strategica si publicitate, gestioneaza
proiecte de dezvoltare si actioneaza ca ax de comunicatii
intre biblioteci, muzee si arhive in regiunea West Midlands,
cu legaturi spre WM Arts si alte agentii culturale cheie.
Scopul sau este de a imbunatati accesul tuturor la educatie,
cultura, sprijinirea afacerilor si resursele de informare.
http://www.tlp-wm.org.uk/
Bibliotecile impreuna:
Parteneriatul pentru Educatie din Liverpool
Website al unui consortiu din cinci biblioteci din Liverpool.
http://www.liv.ac.uk/Library/llgroup/llg.html
Muzeele, Arhivele si Bibliotecile
Londrei (LMAL)
Parteneriat intre Consiliul Regional al Arhivelor Londoneze,
Agentia de Dezvoltare a Bibliotecilor Londoneze si Agentia
Muzeelor Londoneze. Parteneriatul LMAL doreste sa promoveze
o cooperare reala intre muzeele, arhivele si bibliotecile
capitalei.
http://www.lmal.org.uk/
Practici si modele de
management pentru cooperare si parteneriat in livrarea de
servicii.
Activitatea in acest domeniu a fost sponsorizata de Resource
care a efectuat sondaje si a publicat rapoartedespre managementul
muzeelor si bibliotecilor din MB, identificand adeseori slabiciuni
in structura si organigrama acestor institutii. Vezi raportul
Capacitatea de Schimbare pe website-ul Resource.
http://www.resource.gov.uk/information/policy/captochnge.asp
NEMLAC
NEMLAC este un organism strategic regional si o agentie de
dezvoltare pentru muzee, biblioteci si arhive in regiunea
de nord-est a Angliei.
http://www.nemlac.co.uk/
Reteaua Cetatenilor
Finantata de Loterie prin Fondul pentru Noi Oportunitati si
gestionata de Resource, include peste 4000 de biblioteci si
va functiona la intreaga ei capacitate incepand cu sfarsitul
anului 2002.
http://www.peoplesnetwork.gov.uk/
SUA
Parteneriatele politice sunt rare in Europa dar exista in
SUA unde uneori bibliotecile se bucura de mult mai multa independenta
fata de autoritatile locale, vezi campania "biblioteca
ta @", supervizata initial de Asociatia Bibliotecilor
Americane si lansata in lumea intreaga la conferinta IFLA
- Boston,2001, un efort international facut pentru.a ajuta
bibliotecile sa devina mai vizibile in societate. http://www.ifla.org/@yourlibrary/index.htm
Institutul pentru Servicii
Muzeale si de Biblioteca
Agentie din SUA care furnizeaza fonduri pentru activitati
de biblioteca si incurajeaza parteneriatele..
http://www.imls.gov/
Bibliotecile Publice ca Parteneri
la Furnizarea de Informatii pentru Comunitate: iata o lista
de parteneriate cu participarea bibliotecilor din SUA.
Pagina principala
Pagina 1 | Pagina
2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina
5
|