Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5

Aceasta linie directoare ii vizeaza pe decidentii din bibliotecile publice pentru clarificarea problemelor relevante si a celor mai bune practici legate de conformitatea cu legea drepturilor de autor si asociatiile profesionale de specialitate pentru ca ele sa-si indrume membrii si sa prezinte dovezi in actiunile de lobby de pe langa guvern sau pentru a efectua schimbari corespunzatoare cand intra in contact cu detinatorii de copyright.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Copyright-ul, sau dreptul de autor (droit d'auteur) este un drept de proprietate intelectuala acordat creatorilor de lucrari ale mintii (autori, artisti) pentru o perioada fixa de timp, pe parcursul careia ei sunt protejati impotriva exploatarii necontrolate a lucrarilor lor. Legile nationale pentru drepturile de autor se bazeaza pe principiile cuprinse in tratatele si conventiile internationale. Sunt citate diverse tratate, acorduri etc. Din 1988, CE , gandindu-se la piata unica, a urmarit un program de armonizare a legilor pentru drepturile in Europa, rezultatul fiind ca, desi nu sunt identice, ele sunt foarte similare.

Este esential, si in acelasi timp in interesul publicului ca, facandu-se o exceptie, bibliotecarii sa poata face copii pentru a putea pastra originalul si sa poata oferi aceste copii spre consultare sau alte utilizari in acelasi fel ca si formatul original.

Imprumutul necomercial destinat publicului este o activitate care nu a fost controlata in mod traditional de legea drepturilor de autor.

Detinatorii de copyrighr-uri sunt preocupati ca, in mediu digital, lucrarile lor nu sunt pe deplin protejate de lege. Ei se straduiesc sa intareasca protectia lucrarilor proprii recurgand la solutii tehnologice.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI CORESPUNZATOARE

Succesul unei retele de biblioteci depinde de masura in care continutul este accesibil publicului. Vor exista multe lucrari nedigitale in colectiile bibliotecilor considerate ideale pentru includerea in retea.

Copyright-ul lucrarilor protejate trebuie clarificat inainte de digitizare si interconectare. Din acest motiv, bibliotecarii trebuie sa fie pregatiti pentru a negocia cu indiferent cine detine drepturile de autorizare. Acesta poate fi editorul, o agentie de licentiere, poate chiar autorul sau agentul autorului daca autorul este mort.

Inainte de a lua in considerare o retea cu acces pentru public, ar fi ideal ca bibliotecile publice sa cunoasca legislatia curenta si eventual viitoare a drepturilor de autor si sa solicite consultatii juridice pentru a putea adopta o politica a copyright-ului care sa creioneze telurile si obiectivele serviciului. Situatia lucrarilor pentru care biblioteca nu detine copyright trebuie clarificata pentru a fi incluse in retea. Fiti constienti ca una din principalele probleme va consta in infrangerea rezistentei detinatorilor de drepturi, de obicei editori, impotriva digitalizarii lucrarilor tiparite.

AGENDA VIITOARE

Asociatiile de biblioteci ar trebui sa urmareasca legislatia nationala si internationala asupra drepturilor de autor pentru a face lobby in favoarea accesului adecvat la informatie al tuturor cetatenilor si pentru a oferi sfaturi avizate privind cele mai bune practici in acest sens.

Bibliotecile europene trebuie sa fie de asemenea constiente ca mai exista si alte probleme si subiecte mai mult sau mai putin legate de copyright si IPR si pregatite pentru a raspunde oricaror consultatii sau Directive lansate de UE.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: fi atent la ce inseamna copyright, "ce sunt drepturile de autor?", diferente in traditiile legale, armonizarea cu UE, copyright si acces, copyright si prezervare, copyright si sisteme de protectie tehnica, ghid de planificare a unei retele de biblioteci.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Aceasta linie directoare are in vedere factorii de decizie din bibliotecile publice pentru clarificarea problemelor relevante si a celor mai bune practici legate de conformitatea cu drepturile de autor.

Ea are in vedere si asociatiile profesionale din biblioteci pentru ca acestea sa-si indrume membrii si sa prezinte dovezi in actiunile de lobby de pe la guvern sau cand intra in contact cu detinatorii drepturilor de autor pentru a a efectua schimbari necesare. Ea mai poate fi utilizata si ca un memento adresat guvernantilor ca drepturile de autor nu trebuie uitate cand se planifica retelele nationale de biblioteci publice.

Aceasta este doar o linie directoare si nu constituie si nici nu intentioneaza sa inlocuiasca o consultanta juridica corespunzatoare. Astfel de consultante trebuie solicitate ori de cate ori este necesar.

Drepturile de autor reprezinta un subiect complex si este extrem de important ca bibliotecarii sa utilizeze toate cunostintele lor referitoare la legea copyright-ului.

Exista cateva probleme de care trebuie sa fii constient cand utilizezi lucrari protejate prin coptright din colectia bibliotecii.

Ele sunt prezentate in aceasta linie directoare impreuna cu unele puncte ce trebuie luate in considerare cand se planifica o retea de biblioteci digitale. Fara indoiala ca formularea unei politici a copyright-ului va atrage dupa sine numeroase provocari pentru retelele de biblioteci publice.

Fii atent la ce inseamna copyright

Copyright, sau drepturile de autor (droit d'auteur) este o proprietate intelectuala acordata creatorilor de lucrari ale mintii (autori, artisti) pentru o perioada fixa de timp pe parcursul careia ei sunt protejati impotriva exploatarii neautorizate a propriilor lucrari. Legile nationale asupra drepturilor de autor sunt bazate pe principiile din tratatele si conventiile internationale. Tratatul care sta la baza legii internationale curente asupra copyright-ului este Conventia de la Berna (Berne Convention for the Protection of Literary and Artistic Works). Conventia a fost revizuita de cateva ori de la adoptarea ei si au mai existat cateva tratate care au acoperit alte lucrari.Inca doua tratate au fost adoptate in 1996 apropiind protectia copyright-ului de era digitala i.e. Tratatul WIPO asupra Copyright-ului (WCT) si Tratatul WIPO asupra spectacoleleor si Fonogramelor (WPPT). Pe langa faptul ca au intarit drepturile interpretilor si producatorilor de inregistrari, cele doua tratate au introdus si altele noi. In WCT a aparut Dreptul Comunicatiei catre Public, denumit si Dreptul la Internet. also called the Internet Right.

Ce inseamna drepturi de autor?

Autorii primesc un set de drepturi exclusive de exploatare (vanzare, cedare, licenta) pe care le pot utiliza dupa cum doresc: dreptul de reproducere, dreptul de publicare, dreptul de adaptare, drepturile de inchiriere si de a da cu imprumut, drepturile de spectacole cu public, drepturile de difuzare si de a le pune la dispozitie in retele publice. Lor li se adauga drepturile morale, mai ales dreptul de a fi identificat ca autor al lucrarii (dreptul de paternitate) si dreptul de a avea lucrari tratate defavorabil (dreptul de integritate). Colectiile din bibliotecile publice europene, tiparite si in forma analoga sau digitala (incluzand baze de date, intranet-uri si website-uri), sunt toate protejate de legea copyright-ului.

Diferente in traditii legale

Tarile de pe continentul european au adoptat dreptul civil, in timp ce Marea Britanie si Republica Irlanda impreuna cu alte tari vorbitoare de limba engleza (SUA, Australia, Africa de Sud etc.) se supun dreptului cutumiar. Conform dreptului civil, autorii se bucura de drept inalienabil asupra proprietatii lor inelectuale. Cu alte cuvinte, face parte din drepturile lor civile. In dreptul cutumiar, copyright-ul nu este un drept absolut: el este garantat doar de lege. Diferenta este importanta si reprezinta motivul pentru care armonizarea copyright-ului in Statele Membre ale UE este atat de dificila. Reproducerea legala practicata in Marea Britanie si Irlanda si utilizarea legala din SUA reprezinta exemple ale acestor difierente. Tarile care aplica dreptul civil nu au astfel de concepte.

Armonizarea UE

Din 1988, CE, avand in vedere piata unica, a urmat un program de armonizare a legilor copyright-ului pe teritoriul UE, rezultatul fiind ca, desi nu sunt identice, legile copyrigh-ului adoptate de ststele membre sunt extrem de asemanatoare. De obicei diferentele rezida in exceptii si limitari (vezi mai jos). Fiecare tara isi are propriile traditii cand permit copierea si utilizarea.Totusi, in urma implementarii Directivei UE 2001/29/EC din 22 mai 2001 a Parlamentului si Consiliului European privind armonizarea anumitor aspecte ale copuright-ului si ale drepturilor legate de acesta in societatea informationala, ele vor fi constranse de limitele interzise care vizeaza exceptiile.

Copyright-ul si efectele sale asupra accesului/exceptii si limitari
Drepturile de autor nu sunt drepturi absolute si majoritatea tarilor din lume recunosc necesitatea de a limita drepturile exclusive acordate autorilor in anumite circumstante. Aceste limitari si exceptii ofera garantii ca accesul la informatii pentru a incuraja interesul publicului fata de cercetare, educatie si de alte teluri importante nu este limitat de restrictii nenecesare datorate copyrigt-ului. Bibliotecarii de pretutindeni cred ca anumite exceptii sunt esentiale pentru a asigura acces egal neobstructionat la informatii si mostenirea culturala. Vezi lucrarea Documentul despre Pozitia IFLA asupra Drepturilor de Autor in Mediul Digital.

Fara astfel de exceptii, copyrigt-ul ar fi un monopol. Doar legi ale copyright-ului echilibrate vor face ca societatea in ansamblul ei sa progreseze, asigurand o protectie eficace si puternica autorilor si detinatorilor de drepturi si, in acelasi timp, oferind acces rezonabil utilizatorilor pentru a incuraja creativitatea, inovatia, cercetarea, educatia si instruirea.

Copyright si prezervare

Conform unei opinii incetatenite, copierea pentru a arhiva sau pastra o lucrare intr-o colectie de biblioteca este responsabilitatea bibliotecii sau a serviciilor de informare. Este esential, si in acelasi timp in interesul publicului, ca bibliotecarii sa poata copia pentru a pastra originalul si sa poata oferi copia pastrata spre consultare sau alte utilizari ca si cum ar fi formatul original. In Directiva UE asupra Copyright-ului, Statele Membre au optiunea de a putea arhiva, pastra si pune la dispozitie lucrari specifice daca respecta unele conditii extrem de stricte.In cazul in care o astfel de exceptie nu este inclusa in legislatia nationala, trebuie solicitata o autorizatie. (vezi art. 5.3n al Directivei asupra Copyright-ului , op.cit). Vezi de asemenea cap. Digitizare. Aceasta situatie poate stanjeni obiectivele nationale de prezervare a mostenirii culturale intrucat depasirea unui astfel de obstacol poate fi greoaie si scumpa.

Efectele copyright-ului asupra serviciului de imprumut pentru public

Imprumuturile necomerciale pentru public nu constituie o activitate traditional controlata prin legea copyright-ului. Aceste imprumuturi au fost intotdeauna esentiale pentru accesul la cultura si materiale educationale si trebuie puse la dispozitia tuturor. Informatiile, indiferent de formatul de prezentare, au fost si vor fi parte a stocului de imprumut. Totusi, ca urmare a Directivei Ue asupra Dreptului de Inchiriere si Imprumutare, bibliotecile europene sunt guvernate de reglementari care privesc imprumuturile. (Vezi Directiva Consiliului nr. 92/100/EEC asupra Dreptului de Inchiriere si Imprumutare si asupra Anumitor Drepturi legate de Copyright in domeniul Proprietatii Intelectuale). Aceasta directiva stipuleaza ca materialele imprumutate de biblioteca trebuie sa fie autorizate sau sa detina licenta, ceea ce inseamna ca pentru unele materiale, autorii pot cere remunerari.

Copyright-ul si sisteme tehnice de protectie

Detinatorii drepturilor de autor sunt preocupati de faptul ca, in mediul digital, lucrarile lor nu sunt in intregime protejate de lege. Ei se straduiesc sa intareasca protectia lucrarilor lor recurgand la solutii tehnologice. Protectia tehnica, avand scopul de a controla sau preveni copierea si/sau stramutarea lucrarilor ce le apartin, ar putea fi un sistem de management digital al drepturilor (DRM) ori un sistem de management electronic pentru control (ECMS).

Sistemele tehnice de protectie sunt protejate impotriva eludarii lor ilegale prin Directiva UE asupra Copyright-ului (articolul 6). Totusi, aceasta situatie provoaca ingrijorare celor ce doresc sa copieze o lucrare care intra in categoria exceptiilor legale. De exemplu, daca se acorda o exceptie unei persoane cu dificultati de vedere pentru a reformata o lucrare pentru a putea fi citita, reformatarea este imposibila daca lucrarea este protejata de un ECMS, impiedicandu-se astfel orice copiere sau reformatare fara autorizatie. In consecinta, exceptia nu mai prezinta nici o valoare.Cazurile de acest gen au fost rezolvate in Directiva prin permisiunea acordata guvernelor de a interveni daca apare o problema. Este de dorit ca bibliotecarii si alte grupuri de utilizatori sa monitorizeze atent efectele Directivei.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Ghid pentru planificarea unei retele de biblioteca

Succesul unei retele de biblioteca depinde de masura in care continutul este accesibil publicului. Vor exista numeroase lucrari nedigitale considerate ideale pentru includerea in retea.

Este important de notat ca desi biblioteca ar putea fi singurul proprietar al lucrarii din punct de vedere fizic, nu neaparat trebuie sa detina si drepturile de autor. Pare putin probabil ca legea sa faca o exceptie, permitand bibliotecilor digitalizarea unei lucrari tiparite pentru a fi pusa la dispozitia utilizatorilor pe o retea de acces public.

In cazul lucrarilor protejate drepturile de autor trebuie clarificate inainte de digitalizare si interconectare. Din acest motiv bibliotecarii trebuie sa fie pregatiti de negocieri cu indiferent cine detine drepturile de autor: editorul, agentia de recuperare, biroul de eliberare a licentelor sau poate chiar autorul sau agentul lui daca autorul este decedat.

Bibliotecarii vor fi obligati si sa negocieze cumpararea accesului la lucrarile existente in formadigitala. O cunoastere a legislatiei asupra contractelor si a copyright-urilor este necesara daca se doreste ca ambele parti sa negocieze de la egal la egal..

Exista multe capcane in care bibbliotecile pot cadea la incheierea de contracte si obtinerea de licente, capcane ce le-ar putea expune riscurilor unor litigii costisitoare. In consecinta, familiarizarea bibliotecarilor negociatori cu costurile si termenii propusi devine extrem de importanta. Vezi Giavarra, Obtinerea de licente pentru resursele digitale: Cum sa eviti capcanele legale, ed.II-a, 2001.

Inainte de a lua in considerare o retea de acces public, ar fi ideal daca biliotecile publice:

Ar fi familiarizate cu legislatia curenta si viitoare si ar solicita consultanta juridica. (Informatii generale despre copyright si drepturi colaterale pot fi gasite website-ul WIPO www.wipo.int iar detalii despre legislatiile nationale asupra drepturilor de autor se gasesc pe website-ul deschis de UNESCO. Vezi ,de asemenea, Directiva UE asupra copyright-ului)

Ar adopta o politica a copyright-ului care sa urmeze telurile si obiectivele institutiei. Ce utilizari sunt permise trebuie sa decurga din aceste teluri.E.g. stabiliti cine va avea acces si in ce scop, decideti modul in care veti asigura securitatea retelei si cum vor fi controlate copierea si utilizarea materialelor. Veti recurge la un sistem de protectie tehnica sau accesul va fi monitorizat prin controlarea identificarii, inregistrarii si parolei? Se va permite accesul de la distanta in cazul lucrarilor protejate?

Ar decide asupra continutului care urmeaza a fi inclus si ar identifica cine detine copyright-ul lucrarilor protejate. Situatia lucrarilor al caror copyright nu este detinut de biblioteca trebuie clarificata inainte de includere. Unele lucrari ar putea deja fi publicate in forma electronica asa ca pentru accesarea lor legata este necesara o licenta din partea editorului.

Ar stabili mecanisme de autorizare si ar negocia obtinerea de licente cand este cazul. Ori de cate ori se poate, consultantii juridici reprezinta o solutie.

Ar lua in considerare efectuarea negocierilor privind accesul la lucarile electronice existente via un consortiu. Bibliotecarii pot fi intr-o pozitie mai privilegiata de a imbunatati acordurile cu editorii daca isi coordoneaza informatiile si cunostintele si formeaza consortii. Licentierea prin consortii este privita de multi bibliotecari ca fiind raspunsul la omnipotenta editorilor si a altor detinatori de drepturi. In unele tari guvernele ar putea fi convinse sa finanteze astfel de tranzactii incheiate de consortii. Multe grupuri nationale de consortii si-au unit fortele pentru a impartasi informatiile despre licente si a fixa un set de principii care sa guverneze obtinerea lor. Vezi declaratia ICOLC si Principiile IFLA de licentiere conforme cu interesele unei lecturi relevante - paragraful Internationale

Editorii s-au obisnuit cu tranzactiile incheiate cu consortii dar sunt prudenti cand apar cereri de "licente model". Cu toate acestea, astfel de licente exista. Vezi LIB-LICENSEsectiunea Link-uri la cele mai bune practici- paragraful Internationale, si de asemenea NESLI sectiunea Cele mai bune practici din MB - paragraful Marea Britanie.

Fiti constienti ca unul din principale obstacole ce trebuie depasit va fi rezistenta detinatorilor de drepturi, de obicei editori, la digitizarea lucrarilor tiparite. Ei trebuie convinsi ca lucrarile lor nu vor fi maltratate sau utilizate in scopuri gresite si ca nu vor inregistra pierderi financiare. Un autor sau un editor va ezita sa acorde carte blanche pentru utilizarea electronica a unei lucrari fara garantii ca ea nu va fi prost folosita, ori (si mai grav) trimisa in retea acolo unde poate fi accesata de tari cu protectii necorespunzatoare ale copyright-ului. Din acest motiv, astfel de preocupari trebuie studiate cu atentie inainte de a lua in considerare o utilizare in retea. De exemplu, daca se permite utilizatorilor accesarea de la distanta a unui website, trebuie studiat cu atentie modul in care acest lucru va fi controlat. Un bun exemplu este SCRAN. Vezi sectiunea Link-uri la cele mai bune practici din Marea Britanie. Vezi de asemenea proiectul TECUP, sectiunea Cele mai bune practici - Paragraful - Europene.

Fiti constienti de limitarile contractuale si obligatiile bibliotecii. In contracte se interzic aumite utilizari sau se stipuleaza frecvent ca utilizatorii pot face doar copieri necomerciale. Daca biblioteca este de acord ca termenii sunt rezonabili, va trebui sa cantareasca atent cum sa adere la astfel de termeni si care sunt riscurile neconformitatii. S-ar putea ca cei ce lucreaza in sectorul non-profit sa solicite uneori accesarea retelei de biblioteca, fie pe site in biblioteca, fie de la distanta. Va exista oare o cale facila de a distinge intre utilizarile comerciale si necomerciale?

Ar fi ideal ca drepturile de autor intr-un website de biblioteca sa fie detinute direct de biblioteca. In atari conditii, daca site-ul este proiectat si produs de o alta persoana sau organizatie , devine extrem de important ca toate autorizatiile relevante (alocari sau licente) sa fie obtinute de la autorul de soft inainte ca acesta sa intre in functiune, biblioteca fiind libera sa-si exploateze drepturile de autor dupa cum doreste. Orice colectie digitalizata de biblioteca va fi de asemenea o baza de date si va fi protejata de drepturile bazei de date si de copyright, apartinand in acelasi timp si bibliotecii. In aceste drepturi nu sunt incluse drepturile asupra continutului protejate separat si care pot apartine sau nu bibliotecii. Vezi Directiva Consiliului European nr. 96/9/CE asupra Protectiei Legale a Bazelor de Date.

AGENDA VIITOARE

Asociatiile de biblioteci ar trebui sa urmareasca permanent legislatia nationala si internationala pentru a face lobby in favoarea unui acces adecvat la informatii al tuturor cetatenilor si a oferi sugentii privind cele mai bune practici.

Bibliotecarii europeni trebuie sa fie atenti si la alte probleme si subiecte relativ legate de copyright si IPR si sa fie pregatiti pentru a raspunde oricarei consultari (Cartele verzi) sau Directive lansate de UE. De exemplu, subiecte ca eficacitatea agentiilor de colectare, sisteme de management al drepturilor digitale (DRMS) si exploatarea sectorului de informatii publice vor cunoaste probabil destula efervescenta in viitorul apropiat.

Bibliotecarii din bibliotecile publice ar trebui sa adune dovezi acolo unde restrictiile datorate copyright-ului devin o bariera in calea serviciilor lor si sa le raporteze asociatiilor si institutiilor nationale de biblioteci. Directivele UE sunt revizuite si (in teorie) pot fi schimbate daca motivele sunt pertinente.

Initiativele in care bibliotecarii si detinatorii de drepturi se intalnesc pentru a rezolva problemele contencioase, de exemplu proiectele ECUP si TECUP, ar trebui incurajate. Vezi Legaturi- paragraful European.

Factorii de decizie din biblioteci ar trebui sa sprijine si sa stabileasca legaturi cu EBLIDA (Biroul European al Asociatiei de Documentare, Informatii si de Biblioteci a fost infiintat in 1992 ca organizatie umbrela non-guvernamentala si non-profit reprezentand bibliotecile la nivel european care urmareste ca legislatia copyright-ului sa nu afecteze negativ telurile unei Societati Informationale Europene. EBLIDA are un grup consacrat de experti in probleme de copyright constand din reprezentanti ai majoritatii statelor membre ale UE.

LEGATURI

Internationale
ICOLC
Declaratie a Coalitiei Intenationale de consortii de Biblioteca despre perspectiva curenta si practicile preferate pentru selectarea si achizitia informatiei electronice (ICOLC), 1998.
http://www.library.yale.edu/consortia/statement.html

IFLA
Sunt de asemenea utile principiile IFLA de licentiere.
http://www.ifla.org/V/ebpb/copy.htm

LIBLICENSE
Acest proiect, finantat de Consiliul American pentru Resurse Informationale si de Biblioteci (CLIR) a inceput in 1996 pentru a informa si educa membrii lantului de furnizare a informatiilor despre modul in care sa negocieze eficient contracte pentru resursele electronice de iformatii. Website-ul contine o licenta model, termeni si desctrieri de licentieri, initiative de licente nationale si olista de adrese. for electronic information resources. , national site licence initiatives .

Coalitie pentru Informatii Interconectate (CNI)
O organizatie americana care are ca scop promovarea tehnologiei de informatie interconectata pentru imbunatatirea comunicatiei stiintifice si cresterea productivitatii intelectuale. Include o schita model de negocieri contracte si licente pentru informatiile interconectate din proiectul Drepturi pentru Acces Electronic si Livrare de Informatii.
http://www.cni.org/

Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala (WIPO).
Informatii generale despre toate aspectele proprietatii intelectuale plus textele si semnatarii conventiei de la Berna si a altor conventii asupra copyright-ului intelectual..
www.wipo.int

UNESCO
Informatii despre activitatile legate de copyright incluzand conventiile asupra copyright-ului si legaturile de acces la legislatia drepturilor de autor valabila in statele membre UNESCO
http://www.unesco.org/culture/copyright

Europa
Directiva UE asupra Copyright-ului
Directiva 2001/29/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2001 asupra armonizarii anumitor aspecte ale copyright-ului si a drepturilor adiacente in societatea informationala.
Vezi de asemenea detalii si activitati de lobby pe website-ul EBLIDA .

Platforma Europeana pentru Utilizatorul de Copyright (ECUP)
Punctul focal al Copyright-ului - de asemenea TECUP (Implementarea bancului de testare al cadrului ECUP). Intentia proiectului TECUP a fost de a analiza mecanismele practice pentru distributia, arhivarea si utilizarea produselor electronice provenite de la diversi posesori de continut si implicand diferite tipuri de biblioteci.
http://www.eblida.org/ecup/
http://gdz.sub.uni-goettingen.de/tecup/
Memorandumul TECUP de intelegere 2001 ( raportul proiectulului TECUP D6.4) http://gdz.sub.uni-goettingen.de/tecup/mou.pdf.

Forumul de Consens al Grupului de la Frankfurt pentru informatii stiintifice si de cercetare este o urmare a proiectului TECUP.
http://www.sub.uni-goettingen.de/frankfurtgroup/

Profesorul Thomas Dreier.
Inspre un consens asupra utilizarii Electronice a publicatiilor in biblioteci - probleme de strategie si recomandari. 2001 (raportulproiectuluiTECUP D6.6).
http://gdz.sub.uni-goettingen.de/tecup/towacons.pdf

Cnsiliul Europei/EBLIDA
Linii directoare asupra legislatiei si politicilor de biblioteca in Europa.
http://culture.coe.fr/books/eng/ecubook%20r.3.htm

Emanuella Giavarra, Resurse digitale de licentiere: Cum sa evitam capcanele legale.
Ed. II-a, 2001
http://www.eblida.org/ecup/publica/

Franta
Exemplu de conventie semnata cu editori pentru a facilita imprumutarea si utilizarea documentelor digitalizate in biblioteci.
http://www.addnb.org/fr/docs/convent2.htm

Example de solutii concrete pentru imprumutarea materialelor sub licenta si compilarea informatiilor despre drepturi si imprumuturi.
http://www.addnb.org/fr/docs/pretlogi.htm
http://www.abf.asso.fr/dossiers/droitdepret/
http://www.addnb.org/fr/docs/borzeix.htm

Olanda
FOBID
NBLC s-a ocupat si de disponibilitatea articolelor de ziare pe CD-ROM-uri, realizarea de CD-ROM-uri despre autori, educatie culturala etc. Impreuna cu bibliotecile universitare, sub umbrela Fobib-ului, un Comitet juridic, se analizeaza si se lucreaza la contractele avantajoase pentru biblioteci.
http://www.surfbureau.nl/fobid/home.html

Kranetenbank
Unul din rezultatele de pana acum este disponibilitatea unei baze de date in biliotecile publice cu surse din sase cotidiene. De asemenea, centrele de biblioteci provinciale pot negocia disponibilitatea produselor TI pentru bibliotecile publice conectate la reteaua lor.
www.krantenbank.nl

NBLC
Exemplu de cum trebuie un comitet sa negocieze si sa cumpere licente si continut media nou la preturi reduse.
www.nblc.nl

Suedia
Arhivele Suedeze
Lucrare care descrie impactul avut de Directiva UE privind Copyright-ul asupra arhivelor suedeze.
www.dik.se

Marea Britanie
NESLI (Initiativa de Licentiere Nationala a Site-ului Electronic )
Un program conceput pentru a pune la dispozitie un jurnal electronic national comunitatii universitare si de cercetare britanice
http://www.nesli.ac.uk/

Liniile directoare PA/JISC
Rezultatul unui acord intre sectorul de invatamant universitar si editori asupra lucrarilor ce pot fi copiate electronic fara aprobare prealabila - utilizari de reproduceri legale
http://www.ukoln.ac.uk/services/elib/papers/pa/clearance/study.doc

SCRAN (Retea de acces la Resursele Culturale Scotiene)
Proiect pentru a crea "o baza de resurse multimedia interconectate pentru invatarea si celebrarea istoriei umane si a culturii materiale scotiene". Utilizatorii trebuie sa posede licenta si sa se supuna conditiilor stricte de utilizare.
http://www.scran.ac.uk

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5