Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7

Autentificarea utilizatoruluiu, profilarea si personalizarea incluzand cardurile inteligente si cardurile de recunoastere. Politici in raport cu internetul din bibliotecile publice. Taxare si facilitati de plata. Foruri interactive.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Formele sofisticate de servicii personalizate vor putea fi accesate nu peste mult timp in bibliotecile publice cu ajutorul cardurilor de recunoastere care permit accesul la propriile fisiere personalizate din calculatoarele bibliotecilor.

Bibliotecile trebuie sa tina cont si de schimbarile ce se vor produce in sistemele de autentificare si de posibilitatea ca acest proces sa devina fie mai complicat si mai costisitor fie sa scape de sub control. Ele trebuie sa rezolve si problemele etice legate de intimitate, poate sub forma unui cod de comportament.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Bibliotecile au furnizat intotdeauna servicii personale utilizatorilor proprii. Schimbarile tehnologice vor da nastere unor servicii personale mai sofisticate, multe dintre legate de utilizarea internetului.

Utilizatorul a inceput sa se obisnuiasca cu serviciile electronice personalizate furnizate de banci etc. care ii permit accesul la unele servicii direct de acasa. Principalele inovatii sunt:

Sisteme cu recomandari

Portaluri

Plata prin carduri inteligente

Toate aceste evolutii depind de existenta unor mijloace prin care calculatoarele sa poata recunoaste o persoana individuala. Exista mai multe cai de a realiza acest lucru, dar toate depind de autentificarea utilizatorului, autentificare care necesita timp si, in plus, multe din formele pe care le imbraca sunt departe de a oferi o siguranta deplina. Ele nu garanteaza intimitatea sau identitatea utilizatorului si pot fi insotite de o serie de probleme minore, e.g. uitarea parolei etc.

Utilizarea card-urilor inteligente va rezolva multe din aceste dificultati dar va face ca bibliotecile sa piarda eventual posibilitatea de a-si autentifica utilizatorii proprii intrucat procesul de autentificare ar putea fi transferat sectorului privat sau efectuat de alt departament al autoritatilor locale.

AGENDA VIITOARE

Acest subiect are in intregime o nuanta futuristica deoarece foarte putine biblioteci au servicii de acest gen in functiune si este foarte probabil ca posibilitatile de utilizare sa fie intrucatva restranse. Bibliotecile trebuie sa se confrunte cu aceasta tehnologie altfel decat au facut-o pana in momentul de fata.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme:personalizare, carduri inteligente si carduri de recunoastere, portaluri, autentificarea utilizatorului, sisteme de plata, intimitate, forumuri interactive, biblioteca virtuala de referinte, tehnologie 'Agent'.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Planul de Actiune e-Europe se ocupa pe larg de personalizare mai ales in raport cu dreptul la intimitate si combaterea activitatilor criminale: "retele sigure si acces sigur prin folosirea cardurilor inteligente reprezinta elemente vitale pentru esafodarea increderii si sigurantei printre utilizatorii comertului electronic" .

Exista personalizare si la nivel de portal sau de website pe langa personalizarea de la nivelul PC-ului. Masura in care bibliotecile publice vor furniza servicii personalizate depinde de abilitatea si, intr-o anumita masura, de viteza cu care vor adopta noile tehnologii, inclusiv cardurile inteligente

Bibliotecile trebuie sa rezolve si problemele etice legate de protejarea intimitatii, probabil prin adoptarea unui cod de comportament.

Avand in vedere costurile posibile, bibliotecile publice trebuie sa decida daca vor recurge la propriile proceduri de autentificare sau se vor baza pe cele implementate de parti terte.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Personalizare

Sistemul personalizat este un sistem care raspunde diferit persoanelor cu cereri identice datorita interactiunii lor anterioare cu sistemul. Exista doua tipuri de personalizari care pot fi implementate:

Personalizarea implicita - sistemul identifica modelul de utilizare si preferintele si adapteaza sistemele si interfetele in consecinta.

Personalizarea explicita - sistemul detine date complete despre un utilizator sau un proprietar si care permite utilizatorului sa se identifice obtinand in felul acesta acces la serviciile adaptate de el in mod deliberat.

Aceste doua abordari pot fi combinate in mai multe feluri.

Sistemele de recomandari

Aceste sisteme preiau intrarile direct de la utilizator si, bazate pe nevoile, preferintele si modelele de utilizare cunoscute ale acestuia, fac recomandari de produse si servicii e.g. carti de citit/cumparat, website-uri de vizitat etc., ideea fiind ca utilizatorul poate obtine ceea ce doreste fara a fi nevoit sa si ceara. Tehnologiile implicate in sistemele de recomandari sunt filtrarea informatiilor, filtrarea in colaborare, profilarea utilizatorului, sisteme dotate pentru invatare, regasirea informatiei in functie de cazul prezentat, exploatarea datelor si recuperarea bazata pe similitudine. Vezi cartile Amazon .

Cardurile de recunoastere si cardurile inteligente
Termenii folositi in cazul celor doua carduri nu sunt termeni tehnici si uneori utilizarea lor este imprecisa, dar se poate face totusi urmatoarea distinctie:

Carduri de recunoastere: carduri din plastic acoperite cu o banda magnetica care trecute printr-o canelura sau o fanta identifica un utilizator permitandu-i accesul la anumite facilitati. Ele pot, de exemplu, deschide o usa sau permit utilizarea unui terminal de computer. Nu contin mai multe informatii decat cele necesare identificarii unei persoane, datele reale fiind pastrate intr-o baza de date.

Cardurile inteligente pot fi din punct de vedere fizic identice cu cardurile de recunoastere si sa functioneze in acelasi fel dar spre deosebire de acestea contin un microcip care poate detine informatii despre o anumita persoana si poate efectua calcule. Informatiile de pe cip nu vor fi stocate in nici o alta baza de date.

Cardurile de recunoastere sunt ieftine dar fabricarea celor inteligente costa relativ mult. In plus, ele se dovedesc neeconomice pentru biblioteci ca aplicatie de sine statatoare, desi poate nu si daca ar fi emise de o autoritate locala pentru a avea acces la o gama de servicii asigurate de administratiile locale e.g. parcari de masini, bazine de inot etc. De exemplu autoritatile locale din Cornwall (S-V Angliei) au cerut anul acesta (2002) celor 50.000 de rezidenti locali sa opteze sau nu pentru utilizarea unui card inteligent care sa le permita utilizarea bibliotecilor publice, autobuzelor si cantinelor scolare.

Exista un mare numar de standarde relevante pentru cardurile inteligente - denumite si carduri de identificare si carduri de tranzactii financiare. (vezi http://www.iso.ch/ (cauta campul ICS 35.240.15).

Vezi de asemenea probleme legale.

Aplicatii ale cardurilor inteligente

Cardurile inteligente sunt o modalitate potentiala de a furniza sau controla accesul la o serie de servicii fara ca personalul sa se implice in alte activitati decat actualizarea, personalizarea si emiterea carurilor. Ele sunt deja folosite in bibliotecile universitare ca modalitate de a taxa serviciile de fotocopiere si ar putea fi utilizate de la distanta astfel incat utilizatorii cu acces la Internet sa poata accesa de acasa servicii contra-cost cum ar fi bazele de date on-line

Cardurile ar putea permite unui copil sa utilizeze Internet-ul si sa ofere garantii ca el navigheaza numai pe anumite site-uri predeterminate, codate in card. Lista de baza cu website-uri poate fi furnizata de biblioteci, parintii copilului putand-o modifica daca doresc.

Ele pot fi de asemenea utilizate pentru a furniza acces optiunilor personalizate exprimate de utilizatorul unei retele e.g. sa arate pe ecran doar serviciile la care utilizatorul s-a abonat, sau fonturile, sabloanele si alte configuratii preferate.

Ele pot controla timpul de utilizare individuala a anumitor servicii cum ar fi Internet-ul, sarcina nu intotdeauna usoara pentru personal.

Alte aplicatii ar putea include accesul la fotocopiatoare, plata pentru Internet si tiparirea de pe Internet, chiar efectuarea de plati pentru bunuri si servicii cumparate prin Internet, utilizarea procesoarelor de texte daca aceasta utilizare este un serviciu contra cost

Intrucat servicii precum e-cartile sau bazele de date on-line devin tot mai disponibile in bibliotecile publice, cardurile inteligente ar putea reprezenta o cale de a furniza aceste servicii atata timp cat garanteaza ca o parte din costuri sunt suportate de utilizatorul individual si nu de intreaga comunitate.

Portaluri

Multe institutii folosesc in prezent un acces de tip portal la serviciile destinate clientilor. Bancile isi incurajeaza clientii sa-si manipuleze on-line propriile conturi bancare iar marile magazine sunt dotate cu facilitati pentru efectuarea de cumparaturi automate care au pastrat in memorie alegerile anterioare ale clientului. Nu peste mult timp oamenii vor dori acelasi tip de acces si serviciile furnizate de biblioteci. Scopul portalului adaptat este de a salva informatii pentru clienti - nu de a le oferi informatii de care nu au nevoie.

Un portal de biblioteca permite utilizatorilor sa-si creeze propriile medii de informatii si cercetare. Acest lucru ar putea fi util indeosebi persoanelor care nu dispun acasa sau la servici de acces la Internet. Vezi de asemenea descrierea resurselor .

Persoanele care dispun de Internet vor putea avea acces direct la serviciul de biblioteca ales de acasa.

Pentru articole despre portaluri adaptate in configuratii universitare vezi LITA1 & LITA2 si http://hegel.lib.ncsu.edu.

Carduri de recunoastere/Carduri inteligente combinate cu portaluri
Bibliotecarii nu stiu inca prea bine cum sa indrume utilizatorii de biblioteca pentru a profita din plin de posibilitatile Internet-ului. Utilizatorii solicita adeseori ajutor pentru a gasi site-urile de care sunt interesati.

Intrucat sursele de informatii digitale vor creste cu siguranta ca numar in viitorul apropiat rolul bibliotecarului de a indruma utilizatorii spre sursele potrivite de informatii in formate digitale va deveni din ce in ce mai important.

Rolul contactului nemijlocit cu utilizatorul va fi intotdeauna important, dar procesul de indrumare a solicitantilor spre website-uri corespunzatoare sau spre alte tipuri de informatii de calitate poate fi automatizat prin tehnologia 'agenti'.

Portalurile personalizate pot fi oferite utilizatorilor pentru ca acestia sae caute doar informatiile de care sunt interesati cu adevarat si sa evite surplusul de informatii. Pentru exemple vezi serviciile MYUW rulate de o biblioteca universitara americana. De curand a fost realizat un studiu important asupra problemelor referitoare la portalurile bibliotecilor universitare britanice pentru studenti intitulat Inspiral. Studiul, mai degraba un sondaj, se ocupa de soft-urile comerciale destinate pietei educationale care vor combina inregistrari de cursuri, seminarii si materiale interactive pregatite de asistenti. Majoritatea literaturii referitoare la acest subiect a fost scrisa dintr-un punct de vedere universitar dar o parte din material este adaptabila la contextul bibliotecilor publice.
Vezi www.lita.org/ital/1904_html.
Vezi de asemenea descrierea resurselor.

Autentificarea utilizatorilor

Autentificarea este procesul prin care identitatea electronica a unui client este confirmata si validata de un sistem de informatii, folosind o legitimatie emisa in urma unui proces de inregistrare.

Autentificarea poate implica si obligatia de a stabili biometric sau cu ajutorul unei parole ca respectivul client este adevaratul detinator al legitimatiei. O autentificare biometrica implica identificarea amprentelor, a trasaturilor faciale, a amprentelor vocale sau a caracteristicilor retinale.

Procesul de inregistrare ar urma sa implice si un proces de identificare pe baza unei legitimatii palpabile cum ar fi carnetul de conducere, pasaportul, certificatul de nastere etc.

Exista diferite nivele de autentificare, cele de mai jos fiind listate in ordinea gradului de securitate oferit:

Obscuritatea se bazeaza pe presupunerea ca doar utilizatorii autorizati vor sti denumirea unui fisier sau a unei baze de date si ca bazele de date sunt astfel suficient protejate.

Autentificarea simpla utilizeaza secrete impartasite (parole) care sunt schimbate ca text clar si care ofera o siguranta extrem de redusa in ceea ce priveste identitatea celui ce trimite mesajul. De exemplu: parolele pot fi pierdute sau furate; utilizatorii au tendinta de a alege cuvinte evidente ca parole; de multe ori trebuie sa retina mai multe parole in acelasi timp si sunt tentati sa le noteze undeva subminand utilitatea lor de garanti ai identitatii. S-ar putea chiar ca o singura parola sa fie aleasa de mai multi oameni. Exista soft-uri concepute ca sa 'adulmece' sau sa observe utilizarea sau schimbarea parolelor si sa le intercepteze

Autentificarea protejata este similara dar parolele sunt cifrate.

Autentificarea totala utilizeaza un secret cifrat cunoscut doar de expeditorul mesajului pentru a garanta identitatea lui. Acest tip de autentificare ar putea fi necesar pentru ne-repudieri, i.e. expeditorul autentificat al mesajului nu va putea mai tarziu sa nege trimiterea mesajului daca, de exemplu, a comandat diverse bunuri sau servicii.

Tehnologiile in sprijinul autentificarii in Institutiile de Invatamant Superior descriu pe scurt diverse tipuri de sisteme de cifrare si securitate.

Sistemele de identificare pot fi cumparate ca atare e.g. Systemul Athens. Athens este un sistem de gestionare a accesului care controleaza accesul la bazele de date online, utilizat de toate institutiile de invatamant superior si de multe scoli post-liceale din MB, ca si de aproximativ jumatate din Serviciul de Sanatate Nationala. Utilizatorii au nivele variabile de acces in sistem, de la administrator la utilizatorul personal. Kerberos este un protocol de autentificare creat de MIT si avand ca scop asigurarea unei autentificari totale pentru aplicatiile de pe serverul clientului prin utilizarea unei criptografii secrete cu cheie.

Probabil ca intr-un viitor apropiat autentificarea nu va mai fi efectuata de biblioteci ci de alte agentii guvernamentale locale sau centrale care vor emite pentru toti membrii publicului o forma de identificare multi-functionala, probabil un tip oarecare de card inteligent Exista deja firme private care emit astfel de forme de autentificare ca servicii pentru sectorul de comert electronic aflat in plina expansiune, e.g. tScheme. Vezi de asemenea probleme legale .

Utilizari ale autentificarii in biblioteci

Bibliotecile sunt nevoite sa-si autentifice utilizatorii in mod curent daca acestia au voie sa scoata materiale din incinta. In acelasi timp, ele ofera tot mai multe baze de date pe web-site-urile proprii la care in alte conditii ar trebui sa te abonezi, si la care accesul ar putea fi restrictionat la cererea furnizorilor.

Intrucat web-site-urile lor pot fi accesate de de orice PC ele trebuie sa posede o metoda de a restrictiona accesul utilizatorilor inregistrati Bibliotecile, si nu numai, vor fi obligate sa ia decizii referitoare la ce cantitate de informatii trebuie protejate si in ce masura. Autentificarea mai este necesara si in urmatoarele scopuri:

Accesarea de la distanta a web-site-ului.

Controlarea accesului la resursele limitate.

Taxarea serviciilor cum ar fi furnizarea de documente.

Ca masura de securitate impotriva hacker-ilor de pe Internet.

Asigurarea dreptului la intimitate utilizatorilor de e-mail.

Pentru a proteja bazele de date on-line interconectate impotriva utilizarii lor neautorizate. Aceasta reprezinta adeseori o conditie pentru furnizarea unor astfel de resurse.

Sisteme de plata

Bibliotecile ar putea dori sa taxeze utilizatorii care folosesc facilitatile lor de la distanta si pentru aceasta functiune au nevoie de un grad sporit de securitate. Ar putea chiar dori sa taxeze alte biblioteci pentru imprumuturi interbibliotecare. Exista sisteme electronice de plata care implica utilizarea de carduri inteligente si PC-uri sau inlocuitori de PC-uri cum ar fi televiziunile digitale.

Valorile pot fi pastrate intr-un fisier cifrat apartinand unui PC sau echivalent de PC si protejate de o parola. Ele pot fi transferate unui alt PC folosind tehnologia disponibila in momentul de fata.

Toate sistemele de tranzactii electronice care utilizeaza carduri inteligente sunt in faza de experiment si inca nu este sigur care va fi costul platit de utilizatori pentru aceste sisteme. Pe termen lung vor aduce castig.

Atata timp cat tehnologia nu este ferm adoptata ar putea exista probleme legate de compatibilitatea diferitelor sisteme de plata.
Cardurile inteligente sunt greu de falsificat, desi pot fi furate, iat pierderea lor poate fi echivalata cu pierderea de bani gheata intrucat contravaloarea lor nu poate fi rambursata.

Pe acelasi card inteligent pot fi combinate cateva mecanisme de plata diferite e.g. Visa, Mastercard etc.

Banii pot fi transferati prin telefon - acest lucru ar putea fi util bibliotecilor. Banii pot fi transferati si de pe un card pe altul.
Platile facute cu un card inteligent sunt rapide, intrucat validarea lor nu este necesara si sunt anonime deoarece informatiile despre platitor nu sunt transferate odata cu suma achitata. In acest sens se aseamana cu platile facute in numerar .

Cardurile sunt reincarcabile i.e. se reincarcarca valoric si cardul poate fi utilizat un timp nelimitat.

Prin programul CE Telematica pentru biblioteci, unele proiecte au implicat investigarea sistemelor de plati adecvate pentru biblioteci. Pe site-ul Diffuse, cei interesati pot parcurge un dialog lung despre diverse sisteme electronice de plata. Exista standarde pentru tranzactii electronice e.g. CEPS (Specificatii despre Portofelul Electronic Comun) si EEP (Portofelul Electronic European).

In general pentru sistemele de taxare electronica sunt necesare mai multe conditii:

Trebuie sa existe dovezi ca initiatorul aparent al unei tranzactii electronice este utilizatorul autentificat asociat acelei identitati - (non-repudiere).

Trebuie sa existe dovezi ca destinatarul dorit al unui mesaj l-a primit intr-adevar - (dovada recipisei).

Trebuie sa existe dovezi ca nu s-a intervenit in tranzit asupra unei comunicatii electronice.

Intimitate

Dreptul la intimitate pare sa fie amenintat. In mod obisnuit evidentele de pe server referitoare la utilizarea calculatoarelor in biblioteci arata doar ce operatii a facut un anume PC, nefurnizand nici un mijloc care sa poata identifica indubitabil persoana care l-a folosit la momentul respectiv. Generatia urmatoare de PC-uri personalizate si adaptate si posibila utilizare a 'agentilor' va pune capat anonimatului relativ al utilizatorilor de biblioteca si va da nastere unei dileme etice pentru bibliotecari.

Bibliotecile pun oamenii in contact cu informatiile pe care le cauta. Din acest motiv evidenta activitatilor unei persoane intr-o biblioteca poate scoate la iveala multe lucruri despre persoana respectiva, de exemplu optiunile sale politice si religioase, aspiratii, valori, stare fizica, preocupari personale s.a.m.d. - aspecte pe care majoritatea oamenilor ar prefera sa nu le faca publice, chiar daca nevinovatia lor nu poate fi pusa la indoiala. Ideea ca evidenta activitatilor lor intr-o biblioteca este eventual citita, poate retine oamenii de la utilizarea unei biblioteci.

Cand oamenii se identifica cu un sistem de informatii electronice, activitatile lor devin atat de usor monitorizabile incat ei nu pot evita acest lucru. Politica adoptata de biblioteca trebuie sa ofere utilizatorului atat optiunea de a refuza unele din sistemele electronice care le urmaresc activitatile cat si garantia ca datele de acest gen vor ramane private si niciodata divulgate (vezi urmatorul exemplu despre politica urmata de o biblioteca in aceasta privinta).

Forumuri Interactive

Mai multe biblioteci publice ofera acum forumuri interactive utilizatorilor dandu-le prilejul de a discuta despre carti, filme muzica etc. Site-urile pot recomanda carti cititorilor similare cu cele listate si indubitabil ca aceste recomandari reprezinta o modalitate buna de a comunica cu utilizatorii, mai ales cu grupurile speciale de utilizatori, oferindu-le informatii la zi despre evenimentele din biblioteca, achizitii recente s.a.m.d. Vezi Legaturi pentru exemple. Acest tip de site poate fi adaptat astfel incat cititorii sa poata fi anuntati despre ultimele achizitii si sa faca rezervari folosind catalogul automat.

"'Biblioteca virtuala de referinte"

Utilizarea bibliotecilor de referinte pare sa fie in declin, probabil ca din cauza utilizarii crescande a Internet-ului. Totusi, sunt multi cei care au nevoie de indrumare si sfaturi pentru a profita la maximum de virtutile Internt-ului. Pentru a-si servi comunitatile, bibliotecile si alte institutii prestatoare de servicii pot oferi doua tipuri diferite de servicii:
Servicii bazate pe e-mail sau pe telefon, care fac conectari la site-ul bibliotecii si la colectia de link-uri la Internet, la catalogul automatizat etc. Sistemele de acest fel sunt adeseori conectate la un sistem de gestionare a solicitarilor care inregistreaza detalii despre solicitari si solicitanti Serviciul RaspunsuriDirecte al bibliotecilor din Essex este un exemplu de un astfel de serviciu.

Este un serviciu de informare prin e-mail care utilizeaza soft-uri "chat" sau de interactiune-live, permitand utilizatorului sa comunice direct cu un bibliotecar. Bibliotecile din SUA utilizeaza actualmente cu titlu experimental soft- uri cu interactiune live.
Al doilea tip de serviciu este extrem de potrivit pentru a oferi explicatii despre utilizarea resurselor digitale cum ar fi bazele de date on-line si website-urile care pot fi explorate impreuna si transferate direct utilizatorului fara a fi descrise in cuvinte. Solicitarile pot fi transferate direct, in timp ce utilizatorul este inca conectat, unei alte biblioteci care dispune de un soft similar. Bibliotecile lipsite de informaticieni pot fi legate la o biblioteca centrala de referinte prin acest mijloc. Exista pe piata o serie de astfel de soft-uri care pot fi gasite la 247 si Virtualreference .

Tehnologia "Agenti"

Termenul "agent" nu se bucura de o definitie clara sau definitiva pentru moment, dar se pare ca este cel mai des utilizat in legatura cu un program sau robot care aduna informatii ori indeplineste alte servicii fara prezenta imediata a utilizatorului. Cu ajutorul algoritmilor, un agent se familiarizeaza in timp cu obiceiurile si preferintele utilizatorului si pe masura ce este utilizat devine din ce in ce mai folositor. Tehnologia dedicata acestor agenti ofera bibliotecilor cateva posibilitati interesante pentru viitor. O aplicatie evidenta este sarcina banala a cautarii pe Internet. Un agent poate fi comparat favorabil cu un motor de cautare. El ar putea de exemplu sa:

nu-si limiteze cautarea la WWW.

utilizeze vocabular controlat pentru o cautare mai inteligenta pe web!

sa-si aminteasca unde anumea cautat cu succes in trecut. Agentul isi poate actualiza cunostintele si gasi anumite documente chiar daca au fost deplasate.

sa caute pe Internet fara intrerupere si automat, in pauzele de lucru

poate sa spuna utilizatorului despre noile informatii care l-ar putea interesa. In plus, si-ar putea aminti la ce anume au fost utilizate descoperirile sale anterioare.

Interactiunea cetatenilor si e-Guvernare (vezi de asemenea participarea cetatenilor)

Exista o tendinta clara spre participarea bibliotecilor publice la agendele e-guvernelor. De exemplu, Biblioteca publica din Bremen participa la un proiect finantat de guvernul federal care implica administratia de stat din localitate - BOS(Servicii on-line in Bremen). Scopurile proiectului sunt interactiunea sigura intre cetateni si administratie si asigurarea securitatii tranzactiilor. Pana in prezent, biblioteca publica a actionat ca un punct de acces pentru serviciu si ca punct de distributie pentru cardurile cu cip de securitate necesare tranzactiilor. In viitor, biblioteca isi va oferi serviciile de baza tot prin acest dispozitiv gateway si va opera cu bani electronici.

AGENDA VIITOARE

Putem spera ca utilizarea cardurilor inteligente va deveni mai frecventa pe masura ce pretul tehnologiei scade si publicul se familiarizeaza cu existenta lor. Aceste carduri vor deveni modalitatea standard de a accesa autoritatile locale si alte servicii si li se pot incredinta numeroase roluri in adaptarea serviciilor digitale din biblioteci. Portalurile, agentii inteligenti si mediile de Internet filtrate sunt activabile prin utilizarea cardurilor care pot fi utilizate si la autentificarea utilizatorilor mult mai eficient decat sistemele existente bazate pe parola.

Este foarte probabil ca in viitor cetatenii sa posede, sau sa fie chiar obligati sa posede, un singur card inteligent care ii va identifica si autentifica in fata institutiilor guvernamentale centrale si locale. Cardurile inteligente ar putea foarte bine deveni modul normal de a plati pana si facturile mici catre administratia locala si agentiile ei si este posibil chiar ca ele sa ajunga modalitatea preferata deoarece reduce costurile: nu implica bani gheata care trebuie manipulati, numarati sau depusi la banca, comisioanele bancare ar putea fi mai mici, s-ar face mai putine greseli etc.

Utilizarea metodelor biometrice de autentificare a utilizatorilor ar putea deveni obisnuita in serviciile publice inclusiv in biblioteci, mai ales daca bibliotecile vor deveni un dispozitiv gateway utilizat de public pentru a contacta serviciile electronice ale administratiei centrale si locale.

Viitoarele sisteme de autentificare ar putea avea mai multe nivele; e.g. o persoana are dreptul sa scoata materiale din sediul bibliotecii dar nu si sa utiilizeze un portal sau un OPAC personalizat. Sau nu are dreptul sa foloseasca un serviciu contra cost cum ar fi o baza de date on-line.

Mai exista multe alte utilizari si aplicatii potentiale ale 'agentilor' in biblioteci. Dezvoltarea tehnologiei aferente progreseaza rapid si anumite tipuri sunt in curs de integrare pentru a crea roboti extrem de sofisticati care vor efectua simultan diverse sarcini complexe si vor degreva utilizatorul de o mare parte din rutina zilnica. Pentru informatii suplimentare, vezi trecerea in revista a tehnologiei si a posibilelor ei aplicatii.

LEGATURI

Norvegia
Biblioteca Publica din Trondheim
Ofera un nou serviciu denumit "Biblioteca mea" in care utilizatorii pot accesa biblioteca cu ajutorul compurelor de acasa sau de la locurile de munca si efectua diverse operatii.
http://www.trondheim.folkebibl.no/

Danemarca
Biblioteca din Aarhus
Are un sistem de notificare care permite utilizatorului sa-si aleaga domenii de interes si ulterior sa primeasca e-mail-uri saptamanale prin care este informat despre noile carti etc. aparute in domeniul preferat.
http://www.aakb.dk/

Marea Britanie
Exemple de foruri interactive:
"Intreaba-l pe Chris" lansat de Consiliul Comitatului Essex
http://askchris.essexcc.gov.uk/welcome.asp

Biblioteca Publica din Gateshead
Un forum interactiv care nu are legatura cu literatura sau chiar cu cartea.
http://refdesk.weblogger.com

Zona Consiliului din Comitatul Lincolnshire
www.the-zone.org.uk

Consiliul Comitatului Surrey
http://ww2.surreycc.gov.uk

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7