|
Pagina principala
Pagina 1 | Pagina
2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina
5 | Pagina6 | Pagina
7
LIVRAREA DE SERVICII DIGITALE
MULTIMEDIA
SUMAR
DOMENIU
Aceasta linie directoare
se ocupa de livrarile unor servicii de catre biblioteci care
implica resurse digitale multimedia.
PROBLEME LEGATE
DE POLITICI
Politicile UE si
ale guvernelor nationale ofera tot mai mult prilejul bibliotecilor
de a a se confrunta cu digitizarea si serviciile multimedia.
Factorii de decizie politica
si managerii de biblioteca din toata Europa trebuie sa evalueze
masura in care pot furniza servicii multimedia livrate partial
sau total electronic la domiciliul utilizatorilor si sa actioneze
in consecinta.
Provocarea pentru biblioteci consta in modul in care urmeaza
sa integreze noile formate in modelul de servicii traditionale
cand acestea nu implica articole fizice si, deci, nu se potrivesc
in modelul existent de achizitii sau circulatie. In plus,
vor trebui asigurate instruirea suplimentara a personalului
si noi modele de gestionare a resurselor.
LINII DIRECTOARE
PENTRU PRACTICI DE CALITATE
Domeniile in care
problemele legate de practicile de calitate se contopesc sunt
intre altele:
Resursele Internet-ului si utilizarea lor;
Cartile-e, publicatiile seriale-e si soft-urile utilizate
pentru ele;
Video;
Video-conferinte;
Sisteme de informatii geografice.
AGENDA VIITOARE
e-Cartile etc si
alte resurse electronice vor fi pe deplin integrate in circuitul
bibliotecar, publicul se va familiariza cu utilizarea lor,
iar controlul bibliotecilor asupra lor va fi mai facil.
Bibliotecile publice pot constata
ca utilizatorii le viziteaza sediile sau intra in contact
direct cu personalul tot mai rar. O mare parte din serviciile
de imprumut vor deveni automatizate si vor fi efectuate doar
prin catalog. Ca si bancile, bibliotecile vor constata ca
automatizarea aduce cu sine nevoia de rationalizare si reconstructie.
DOMENIU
Aceasta linie directoare
se ocupa de urmatoarele probleme: filtrare
si blocare, linii de discutii
on-line, e-cartile e-publicatii
seriale, benzi video,
video-conferinte, sisteme
de informare geografica.
PROBLEME LEGATE
DE POLITICI
Programul
TSI sprijina explicit tendinta de a avea lucruri de calitate
superioara si servicii de interes general la indemana tuturor
iar planul de actiune Europa-e promoveaza accesul la astfel
de servicii.
Raportul
echipei de experti ai CE asupra Soft-urilor Educationale
si Multimedia a inclus recomandarea ca toate bibliotecile
publice sa ofere acces liber la resursele multimedia astfel
incat cetatenii sa poata beneficia de serviciile de informatii,
de activitati cultural-artistice si de facilitati educationale
si de instruire.
Abordarile strategice specifice
la nivel national cum ar fi Reteaua
Cetatenilor in Marea Britanie personifica si cauta sa
implementeze aceasta abordare.
Bibliotecile publice au o puternica
traditie moderna de a oferi acces la materiale in formate
netiparite. Sondajul
Millenium LibEcon2000 arata ca in 1998 stocul total de
articole audio-vizuale in bibliotecile publice europene a
fost de 1.233 milioane (5,2% din totalul materialelor detinute).
Echilibrul intre materialele
tiparite, articolele mutimedia si accesul la resursele Internet-ului
s-a schimbat continuu in ritm rapid de atunci, generand noi
intrebari despre viitorul rol al bibliotecii publice in furnizarea
si gestionarea unor resurse mai degraba "virtuale"
decat fizice. Deplasarea spre un continut digital va avea
de asemenea un impact asupra repartitiei spatiului in sediile
bibliotecilor intrucat utilizatorii vor dori PC-uri si alte
echipamente pentru a putea parcurge acest continut la fata
locului.
Factorii de decizie politica
si managerii de bibliteci publice din Europa trebuie sa evalueze
masura in care pot furniza servicii multimedia livrate electronic
partial sau total la domiciliul utilizatorilor si sa-si dezvolte
strategiile in consecinta.
Bibliotecile publice, muzeele
si arhivele detin sau creaza continut digital, adeseori in
colectii locale speciale care includ ziare, fotografii, harti,
manuscrise, inregistari sonore (e.g. istorie orala), colectii
de arta locala si filme sau casete video. Colectii de resurse
"virtuale" pe Internet (locale sau tematice) pot
fi create si impachetate ieftin si constituie o cale de a
extinde functiile conventionale ale bibliotecii (vezi 2.1
pentru mai multe informatii despre acest subiect)
Ar putea fi atractiv ca tarile
cu o mostenire veche si bogata de istorie culturala documentata
sa vada in aceste colectii fara probleme de copyright un mijloc
de a minimaliza necesitatea de a rezolva situatii legate de
drepturile de proprietate intelectuala.Totusi, daca bibliotecile
publice, muzeele si arhivele doresc sa intre in competitie
pe termen lung ca furnizori de continut capabili sa ofera
servicii in numeroase retele, vor fi obligate sa stabileasca
contacte stranse cu comunitatea detinatorilor de drepturi
in legatura cu obtinerea de licente pentru reutilizarea si
reasamblarea continutului aflat sub incidenta copyright-ului.
Bibliotecarul are un rol important
ca selector si organizator de resurse multimedia si ca ghid
pentru utilizatori. Una din sarcinile bibliotecarului public
va fi de a pune in ordine anarhia abundenta existenta pe Internet,
proiectand si creand servicii de biblioteca de buna calitate
accesibile de la distanta.
Provocarea pentru biblioteca
consta in modul in care urmeaza sa integreze noile formate
in modelul traditional de servicii de biblioteca cand acestea
nu implica articole fizice si deci, de exemplu, nu se potivesc
cu modelul existent de circulatie si achizitie. In plus, trebuie
asigurate instruirea suplimentara a personalului si noi modele
de gestionare a resurselor
Bibliotecile publice pot constata
ca utilizatorii le viziteaza sectiile sau intra in contact
direct cu personalul din ce in ce mai rar. O mare parte din
serviciile de imprumut se vor automatiza si vor fi rezolvate
doar prin catalog. Ca si bancile, bibliotecile vor constata
ca automatizarea aduce cu sine nevoia de rationalizare si
reconstructie.
Taxarea serviciilor multimedia
LINII DIRECTOARE
PENTRU PRACTICI DE CALITATE
Asigurarea accessibilitatii
pentru toti utilizatorii la resursele multimedia, inclusiv
a persoanelor cu handicap, este de importanta cheie. Bibliotecile
publice trebuie sa asigure utilizabilitate i.e. navigare facila,
cautare, ajutor si legaturi de functionare.
Infrastructura
Livrarea unor servicii multimedia
eficiente de catre bibliotecile publice necesita largime de
banda si un parteneriat cu furnizorii serviciilor de telecomunicatii
pentru a asigura disponibilitatea unei largimi de banda adecvate.
Vezi canale de livrarea. In plus, bibliotecile trebuie sa
asigure un numar corespunzator de PC-uri, printere si alte
echipamente care permit accesul utilizatorilor la resursele
multimedia in cadrul bibliotecii.
Formate si standarde
Identificarea si aplicarea standardelor
reprezinta un domeniu crucial. Standarde pentru digitizare
exista sau sunt pe cale de a fi adoptate in mai multe domenii,
i.e. standarde tehnice pentru colectarea si stocarea de date;
descrierea, catalogarea, si indexarea standardelor; standarde
de metadate pentru descoperirea de resurse inter-domenii;
standarde de prezervare. Vezi descriere de resurse & digitizare
(inclusiv formatele de fisiere pentru imaginile digitale)
O descriere completa a standardelor relevante este furnizata
de Serviciul de Difuzare finantat de IST.
Bibliotecile publice ar putea
dori sa furnizeze urmatoarea gama de servicii multimedia:
Resurse Internet. Internet-ul furnizeaza un mediu multimedia
pentru distractie, recreere, arte, exercitii de imaginatie
si explorare de idei, ca si pentru utilizarea resurselor educationale,
de informatii si de stiri. Internet-ul are ceva de oferit
fiecarui serviciu al unei biblioteci publice, nu numai celor
de referinte si informatii. Pe masura ce bibliotecile publice
incep sa furnizeze acces public pe Internet, ele se confrunta
cu mai multe probleme operationale:
Bibliotecile au evitat dintotdeauna
sa furnizeze materiale pornografice sau care incita la ura
rasiala. Ele trebuie sa fie constiente de riscurile esistente
ca adolescentii si copiii sa gaseasca astfel de materiale
pe Internet
Filtrarea sau blocarea reprezinta procesul de prevenire accesul
la site-uri. Soft-urile de filtrare sunt utilizate in biblioteci
pentru a impiedica accesarea site-urilor pornografice sau
a altor site-uri ofensatoare si a preveni gasirea lor accidentala
de catre copii. Servicii
oferite prin Internet: gama disponibila utilizatorilor de
biblioteca. Filtrare
. O trecere in revista utila a tuturor metodelor de filtrare
si rating accesabila website-ul
Diffuse.
Exista o gama intreaga de soft-uri
de filtrare pe piata. Multe website-uri prezinta lista cu
aceste produse, vezi e.g. http://www.electronic-school.com,
un proiect pentru crearea de soft-uri in alte limbi decat
decat Engleza.
In anumite circumstante legale
utilizarea popularizata a soft-urilor de filtrare poate crea
un contract implicit cu utilizatorii ca ei, si mai ales copiii
lor, nu vor fi expusi unor materiale nocive sau ofensatoare
de pe Internet. Nici un bibliotecar nu poate garanta acest
lucru si utilizatorii de terminale pe care sunt instalate
soft-urile ar trebui sa fie constienti de minusurile acestora.
Pe de alta parte, unele jurisdictii din Europa, ca si cateva
din SUA, nu permit cenzurarea Internet-ului. Politicile Utilizarii
Acceptabile (PUA) sunt pe cale sa abordeze aceste probleme
in biblioteci: ele trebuie communicate personalului si utilizatorilor
si sa fie in concordanta cu politicile promovate de statele
respective si de asociatiile bibliotecilor nationale. Vezi
plucrarea
publicata de Earl: Politicile utilizarii acceptabile a
Internet-ului:
Descarcarea materialelor. Descarcarea de materiale
de pe Web pe unitatea de hard a calculatorului ridica probleme
de securitate e.g. pericolul virusilor. Multe biblioteci permit
descarcarea doar a discurilor de vanzare pre-formatate si
verificate contra virusilor sau pun conditia de a verifica
in prealabil discurile utilizatorilor discurile.
Listare. Numeroase biblioteci ofera documente scoase
la imprimanta, contracost. Modalitatea cea mai usoara de a
controla imprimarea si de a incasa contravaloarea serviciului
este adoptarea unui soft pentru serverul de imprimare si centralizarea
imprimarii pe imprimante sub supraveghrea personalului.
Soft-uri. Pentru anumite servicii precum descarcarea
sau jocurile pe calculator ar putea fi nevoie de soft-uri
suplimentare. Dintre soft-urile de acest tip mentionam Acrobat,
Flash, Macromedia, VRML, si Real Audio. Unele din ele trebuie
actualizate frecvent, iar cateva, mai ales cele utilizate
pentru a descarca programe audio sau video, sunt mari consumatoare
de latime de banda si necesita timpi de descarcare mari. Daca
se permite descarcarea de fisiere audio trebuie asigurate
casti .
Rezervari. Majoritatea bibliotecilor vor fi obligate
sa recurga la un sistem de rezervari si sa ia in considerare
lungimea sedintelor, numarul de sedinte per zi/saptamana care
poate fi rezervat de aceeasi persoana, sistemele de rezervari
prealabile si cine are dreptul de a face rezervari.
Asistenta. Nivelul de asistenta care va fi asigurat
utilizatorilor de calculatoare in biblioteca. Bibliotecile
pot furniza pachete de instruire pentru toti, lectii practice
online, cateva notiuni instructive de familiarizare sau cicluri
intregi de instruie gratuite sau contra cost http://www.istar.org/.
e-mail-uri . e-mail-ul este un mijloc important de
a cauta informatii si de a stabili contacte e.g. pentru doritorii
de instruire permanenta. A permite utilizatorilor sa-si creeze
conturi pe calculatorile bibliotecii ridica probleme administrative
si financiare. Totusi , multe biblioteci permit accesul la
e-mail-uri gratuite pe web, de exemplu la Posta fierbinte.
Linii de conversatii . Liniile de converatii opereaza
in timp real. Utilizatorii - on-line in camera de conversatii
-primesc sau trimit mesaje in acelasi timp. Aceste linii pot
fi o sursa de informatii foarte utila desi uneori sunt asociate
cu materialele potential nocive si cu "dependenta de
calculator", creind necesitatea unor controale de calitate
sau medieri ale liniilor de conversatii. Aceleasi consideratii
se pot aplica accesului la jocurile de calculator pe Internet.
e-Carti. e-Cartea este un termen utilizat pentru a
descrie un text sau o monografie disponibile in format electronic,
de exemplu un roman publicat pe un website sau o nuvela care
pot fi descarcate sub forma de fisier text.
e-Cartile sunt publicate de
un mare numar de institutii, inclusiv de editori reputati
sau novici in domeniu. Exista carti in e-format care pot fi
procurate gratuit dar si unele al caror pret poate atinge
echivalentul unei carti tiparite. Ele pot fi cumparate de
la vanzatori on-line importanti precum Amazon
si Barnes
& Noble.
Tot mai mult termenul e-carti
se refera specific la texte care necesita utilizarea unui
cititor de e-carti, un dispozitiv de citire electronica dedicat.
Exista trei tipuri disponibile:
Cititori portativi. Exista
calculatoare de mici dimensiuni, APD-uri (asistenti personali
digitali),vezi canale de livrare, si calculatoare minuscule
care pot fi utilizate pentru a citi carti-e.
Cititori dedicati. Cititorii
dedicati de carti-e au fost proiectati doar pentru a citi
carti-e e.g.
http://www.ebook-gemstar.com/. e-Cartile pentru cititorii
dedicati se cumpara on-line si se pot descarca softuri pentru
cititor via un PC sau chiar prin cititorul de e-carti. Cartile
cumparate pot fi citite doar pe dispozitivul de citire pentru
care a fost inregistrata. Se asteapta ca preturile acestor
cititori sa scada pe masura ce numarul lor pe piata creste.
Cititorul de birou: un
soft care transforma un PC standard sau un calculator portabil
intr-un cititor de carti-e. Exemple: Glassbook si Microsoft
Reader.
Fiecare din diferitele tipuri
de cititori de e-carti utilizeaza standarde tehnice diferite.In
consecinta, cartile-e sunt actualmente publicate in mai multe
formate diferite. Forumul Deschis dedicat Cartii-e http://www.openebook.org/
abordeaza aceasta problema si incearca sa creeze un standard
universal pentru e-cartile.
Una din caile de a asigura accesul
utilizatorilor la cartea-e este de a pune in circulatie cititorii
de carti-e incarcati cu mai multe texte catalogate in OPAC(vezi
Sisteme integrate de biblioteca & Proiectarea serviciilor).
Cititorul de e-carti are o perioada de imprumut si trebuie
inapoiat. Utilizatorul de biblioteca nu poate descarca el
insusi cartile in cititorul de e-carti si nici sa lectureze
e-carti apartinand bibliotecii pe cititorul sau personal..
Pe masura ce cititorii de e-carti
devin tot mai frecventi, bibliotecile vor pune pur si simplu
in circulatie e-carti pentru a fi citite de utilizatori pe
cititorii personali. Utilizatorii nu vor mai fi nevoiti sa
viziteze fizic biblioteca pentru a imprumuta sau inapoia o
carte. Modelul de relatie editor-biblioteca pentru licente
in curs de aparitie este " o achizitie, un imprumut":
o e-carte poate fi imprumutata de multe ori dar va figura
ca imprumut intr-un singur exemplar pentru respectivul cititor.
Bibliotecile publice au tendinta
de a cumpara majoritatea cartilor pe baza politicii "
pentru orice eventualitate". Existenta unei colectii
de carti-e ar marca trecerea la modelul " exact la timp"
in care cererile cititorilor sunt satisfacute in doar cateva
minute. Alte beneficii potentiale sunt preturile de achizitii
mai mici deoarece editorii economiile realizate de editori
la distributie si costuri de materiale se traduc in preturi
mai mici pentru biblioteci. Spre deosebire de formatul tiparit,
e-cartea nu trebuie cumparata nici in editii scumpe nici in
editii ieftine de genul "Biblioteca pentru toti"
sau in editii speciale cu caractere tipografice mari. In plus,
nu trebuie inlocuita din cauza deteriorarii.
Totusi, e-cartile nu au depasit inca faza copilariei. Multe
biblioteci care le-au incercat s-au aratat mai degraba dezamagite
si s-ar putea ca ele sa constituie un exemplu de tehnologie
cu impact limitat asupra publicului. Furnizarea de carti-e
poate ridica si unle probleme legate de intimitate.
Publicatii e-seriale
In linii mari publicatiile seriale
electronice pot fi definite ca orice ziar, revista de pe web,
buletin informativ sau publicatie seriala electronica disponibila
pe Internet. Aceste seriale reprezinta deja o problema pentru
bibliotecile publice prin ziarele si revistele accesabile
gratuit pe WWW ca si publicatiile integrale pe CD-ROM-uri
sau Web consultabile contra cost.
e-Serialele pe e-mail utilizeaza
de obicei texte simple si sunt de regula descrise ca buletine
informative. Utilizatorii se aboneaza printr-un mesaj pe e-mail
si buletinul este trimis direct la casutele lor de e-mail.
Seriale de pe web. Actualmente, majoritatea e-serialelor sunt
disponibile via paginile de Web folosind HTML sau PDF. Incluzand
in primul rand cotidienele electronice. Un numar tot mai mare
nu au echivalente tiparite.
e-Serialele sunt fie furnizate
direct chiar de editori fie via servicii de agregare cum ar
fi OCLC sau EBSCO care gestioneaza o selectie comprehensiva
si asigura accesul la e-serialele din partea bibliotecilor,
eliberandu-le de obligatia de a negocia un set de licente
si preturi individuale cu diversi editori de ziare.
Acolo unde e-ziarul este pastrat
pe serverele furnizorului, acordurile de copyright cu editorii
ar putea restrictiona accesul si utilizarea lor. Trebuie avuta
in vedere si modalitatea de plata: unii furnizori cer subscriptii
pentru ambele forme de publicatii, tiparite si electronice.
Exista licente model la care bibliotecile pot recurge ca punct
de plecare pentru negocieri. Vezi de asemenea copyright &
probleme legale.
Trecerea la e-serialele poate genera probleme de prezervare.
In cazul publicatiilor copertate bibliotecile au dreptul sa
pastreze numere vechi. Situatia este diferita in cazul e-serialelor
si bibliotecile trebuie sa verifice daca licenta acopera si
pastrarea de editii 'vechi' daca doresc sa puna bazele unor
colectii.
Bibliotecile se pot confrunta
si cu necesitatea de a rationaliza numarul de publicatii tiparite
pentru a justifica si a putea plati trecerea la versiunile
electronice. Acest lucru este uneori surprinzator de complicat,
in special acolo unde publicatiile electronice sunt 'ingramadite
laolalta' ca parte a diverse pachete de acorduri
Comitetul
Serviciilor Comune de Informatii (JISC) din MB opereaza
mai multe acorduri de achizitii comune pentru bibliotecile
universitare; de asemenea, cateva biblioteci publice au inceput
sa coopereze pe baza locala, regionala sau de subiecte pentru
a obtine licente de e-continut.
Unele biblioteci publice incep
sa genereze e-continut - e-carti, publicatii e-seriale etc.,
disponibile pentru utilizatorii la distanta via website-urile
proprii. Pentru a se conforma restrictiilor impuse de licente,
utilizatorii trebuie sa fie de obicei utilizatori de biblioteca
si sa se poata identifica intr-un anume fel, probabil cu ajutorul
unui cod PIN, pentru a accesa materialele.
Benzi Video
Desi disponibilitatea unei largimi
de banda adecvate reprezinta o problema care priveste imaginile
video digitale de calitate superioara, persoanele care dispun
de conexiuni bune la Internet pot gasi deja programe video
in derulare continua. O banda larga poate fi definita ca ceva
ce se deruleaza cu o rata ce depaseste 56 kilobyte, dar viteza
poate ajunge sau chiar depasi 700 de kilobyte. Accesul direct
pe Internet via ISDN, un cablu modern ori o conexiune T3 (sau
mai buna) ar trebui sa permita accesul la majoritatea materialelor
video.
Secventele video pot fi create,
stocate si livrate folosind urmatoarele formate:
formatul MPEG corespunzator (Grupul de Experti in Imagini
in Miscare): (MPEG-1, MPEG-2 sau MPEG-4)
formate brevetate cum ar fi: AVI - Audio Video Interleave;
ASF - Advanced Streaming Format; Apple Quicktime
Bibliotecile ar trebui sa ia
in considerare utilizarea unor noi standarde precum SMIL (Integrare
multimedia sincronizata) si WebCGM
Videoconferinte
Videoconferintele permit ca
doua sau mai multe persoane aflate in locuri diferite sa se
vada, sa se auda si uneori chiar sa lucreze impreuna pe calculatoarele
lor. Ele reprezinta deja o contributie importanta la solutionarea
unor probleme, de exemplu a educatiei la distanta. Pentru
bibliotecile publice, videoconferintele contribuie la sprijinirea
educatiei permanente atat pentru personal cat si pentru comunitatesi
la facilitarea includerii sociale si reprezinta in acelasi
timp un instrument de comunicare sediu-filiale si de intrare
in contact cu comunitatea.
Hard-urile, soft-urile si largimea
de banda sunt toate necesare pentru a genera videoconferinte.
Componentele de baza pentru o videoconferinta includ camere
de luat vederi, microfoane, difuzoare, statii de lucru, conexiuni
de mare viteza, video-clienti si posibil o sala de conferinte
cablata.
Sisteme de informatii Geografice
(SIG)
Multe din intrebarile puse bibliotecilor
si sistemelor lor on-line au conotatii geografice e.g. "unde
este…" "unde pot gasi…" "exista acolo…"
"cine locuieste la…". Hartile strazilor, hartile
topografice, listele de votare, hartile meteorologice, imaginile
din satelit si informatiile despre mediul inconjurator sunt
parte a resurselor utilizabile pentru a raspunde acestor intrebari..
Sistemele de informatii geografice
sunt proiectate pentru a capta, manipula si afisa date referentiate
de coordonate spatiale sau geografice. Ele sunt utilizate
pentru a rezolva probleme complexe de planificare si management
si in acelasi timp la stocarea si prezervarea hartilor de
hartie. Potentialul sistemelor SIG de a imbunatati modul in
care informatia este organizata, manipulata si prezentata
poate fi observat cand avem in vedere ca 80% din datele colectate
la nivel guvernamental in MB si SUA au un referent geospatial.
Exista doua structuri de baza
pentru manipularea imaginilor si graficii geospatiale pe un
calculator:
Imaginile raster vin sub forma de pixeli, fiecarui pixel atribuindu-se
o valoare e.g. culoare, inaltime sau un numar ID. O imagine
raster poate fi generata prin scanare digitala.
Datele vectorile vin sub forma de puncte si linii asociate
geometric.
Punctele sunt stocate folosind coordonate si linii ca perechi
de puncte. Datele vectoriale trebuie obtinute printr-un proces
de masurare.
Multe resurse on-line sau de Internet au in prezent interfete
SIG. Desi dezvoltarea propriilor servicii bazate pe SIG in
sediile lor ramane inca un demers relativ complex pentru bibliotecile
publice, el devine realizabil, mai ales intr-un mediu de servicii,
tehnologic si de obtinerea de licente mai larg, cum este cel
oferit de autoritatile locale.
Tehnologia a depasit simpla
stocare digitala di informatii care pot fi luate de pe o harta
2D de hartie si exista in prezent baze de date care nu ar
putea exista decat in format digital. Realizarea unei interfete
SIG complet functionala necesita de obicei integrarea componentelor
de soft (soft-ri de sistem adaptate, harti de baza), atentie
la terminologia folosita pentru numele de locuri (e.g. la
indicele de nume) si conexiunea la un set de chei de control
(coduri postale, referinte de retea, etc.) pentru acele locuri.
Unele servicii cartografice sunt disponibile gratuit la nivel
national si european pe Internet, de exemplu Multimap.
Intrucat din ce in ce mai multe
date geografice si cartografice se prezinta sub forma digitala,
bibliotecarii vor fi nevoiti sa " ia taurul de coarne"
furnizand Sisteme de informatii Geografice si hard-urile aferente
utilizatorilor. Exista totusi cateva probleme de care bibliotecile
trebuie sa tina cont.
Hard-urile pentru rularea Sistemelor
de Informatii Geografice trebuie sa fie puternice deoarece
seturile lor de date sunt de obicei mari si cu cat calculatorul
este mai rapid cu atat timpul necesar calculelor si afisajului
va fi mai scurt
Conectarile la retelele cu latimi
de banda larga si la Internet vor fi necesare din aceleasi
motive (vezi canale de livrare). Dintre monitoare sunt de
preferat cele de dimensiuni mari; trebuie achizitionate plottere
si imprimante..
Pasii rapizi facuti inainte
de tehnologie vor insemna o inlocuire continua a hard-urilor
invechite si pentru acest lucru este nevoie de buget.
Bibliotecile vor fi nevoite sa-si instruiasca personalul sau
sa recruteze personal special intrucat publicul nu va putea
folosi fara ajutor decat aplicatiile SIG cele mai elementare.
VRML/3D content
Realitatea virtuala tri-dimensionala
(RV) 'treci prin' si modelele sunt utilizate, de exemplu,
la reconstructia monumentelor disparute ori in ruina sau la
simularea unor zone intregi de peisaje antice. Standardele
in acest domeniu sontinua sa evolueze, compatibilitatea cu
specificatia VRML
97 si X3D
parand a fi importanta.
Sunet. Resursele audio
pot fi create, stocate si livrate folosind formate brevetate
MP3, RealAudio,
WAV
sau Sun
AU .
Livrare la Distanta.In
prezent este normal ca o biblioteca sa posede un website dar
suntem inca departe de momentul in care biblioteca va fi de
fapt un website. Totusi, bibliotecile depun eforturi pentru
a ajunge la un stadiu in care toate serviciile lore vor fi
disponibile prin website. De exemplu, membrii de biblioteca
vor putea consulta catalogul, rezerva carti sau privi la propriile
fise. Bibliotecile asigura din ce in ce mai mult accesul via
website la bazele de date si la serviciile pe baza de abonament.
Folosirea e-mail-lui permite acum utilizatorilor sa ceara
servicii de referinte bibliotecii locale sau chiar altor biblioteci.
Publicatiile seriale-e si cartile-e pot de asemenea fi puse
la dispozitia utilizatorilor via website-uri. Pentru viitor
ne putem gandi la situatii in care utilizatorii vor veni la
biblioteca doar pentru a colecta documente etc. identificate
anterior si solicitate on-line sau pentru a participa la diverse
evenimente.
Informatii manageriale.In
acelasi mod in care sunt raspunzatoare pentru materialele
copertate puse la dispozitia utilizatorilor, bibliotecile
trebuie sa poata monitoriza si raporta utilizarea continutului
multimedia (vezi Masuratori de performanta).
AGENDA VIITOARE
In viitor, majoritatea e-cartilor
vor fi citite de pe PDA-uri sau de pe dispozitive similare
mai degraba decat de pe dispozitive exclusive, cu destinatie
unica. Certificatele cifrate vor include informatii despre
cat timp poate fi imprumutata o e-carte, vor impiedica copierea
ei pe un alt cititor si o vor sterge automat de pe cititorul
utilizatorului de biblioteca la sfarsitul perioadei de imprumut
cand cartea devine din nou disponibila din catalogul bibliotecii.
Nu vor mai fi necesare somatii de plata a amenzilor. Cititorii
vor putea imprumuta si returna carti de oriunde se poate accesa
Internet-ul si pe tot parcursul celor 24 de ore. Acest tip
de serviciu va avea un impact semnificativ asupra serviciilor
de biblioteci mobile si pentru persoanele imobilizate in casa.
Generatia viitoare de cititori
va suporta concomitent sunet si video. Intrucat imaginea si
sunetul trec la formate digitale (DVD si MPG), bibliotecile
vor putea imprumuta digital articole din colectiile lor audio/vizuale.
Utilizatorii nu vr mai obligati sa viziteze biblioteca pentru
a imprumuta ultimul album sau caseta video; pur si simplu
le vor accesa prin catalogul on-line al bibliotecii.
Resursele multimedia vor fi
integrate in sistemele de circulatie de catre furnizorii de
sisteme pentru biblioteci sau de noi tipuri
de integratori de sisteme. In viitor, bibliotecarul se
va conecta la site-ul furnizorului, va cumpara resursa, o
va descarca direct in catalogul bibliotecii si apoi o va imprumuta
utilizatorului de biblioteca.
LEGATURI
Franta
Linie directoare pentru documente si continut multimedia in
cadrul bibliotecilor:
http://www.addnb.org/fr/guide/index.htm
GERMANIA
Cateva pagini de pornire ale bibliotecilor mai mari din germania
ofera on-line materiale multimedia:
Düsseldorf
http://www.duesseldorf.de/kultur/buecherei/
Koln
http://www.stbib-koeln.de/suche.htm
Dortmund
http://g2.www.dortmund.de
Bibliotecile Centrala
si Regionale - colectia de legaturi.
http://www.zlb.de/linksammlungen/index-e.htm
SUEDIA
Biblioteca Orasului Mölndal
Catalog sistematic de legaturi.
http://www.molndal.se/bibl/subject.htm
Marea Britanie
EARL
Serie de materiale destinate bibliotecilor publice realizate
partial de EARL acoperind probleme multimedia cum ar fi serviciile
de Internet, cartile-e, digitalizare, management-ul continutului
si serviciilor electronice, servicii interconectate, taxarea
serviciilor etc.
http://www.earl.org.uk/policy/
Programul de digitalizare
nof
Sprijina crearea unui organ semnificativ de resurse digitale
care sa contribuie in mod real la educatia permanenta intr-un
nou spatiu cultural interconectat. Documentul recomanda cateva
moduri de a crea si pune la dispozitie aceste resurse.. http://www.peoplesnetwork.gov.uk/content/technical.asp
Cadru de Date Geografice Nationale
(NGDF)
Infiintat recent in MB a fost dotat cu un integrator de date
geografice
http://www.askgiraffe.org.uk/index.html
SUA
Biblioteca Publica din regiunea Algonquin, SUA
Un exemplu de biblioteca publica care furnizeaza deja servicii
interactive de referinte. O Intrebare Pusa Frecvent (IPF)
utila despre cum reuseste sa gestioneze acest serviciu este
disponibila pe site-ul propriu.
http://www.nsls.info/services/lssi.html
Pagina principala
Pagina
1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina
4 | Pagina 5 | Pagina6
| Pagina 7
|
