Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7

Aceasta linie directoare se ocupa de metodele in curs de elaborare ce vor fi utilizate de biblioteci pentru a asigura accesul la resursele digitale.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Utilizarea Internet-ului si a televiziunii digitale este in continua expansiune, dar in anumite domenii ritmul este mai rapid decat in altele. Populatiile rurale si din unele tari europene sunt ramase in urma intr-o oarecare masura. Sperantele celor care utilizeaza intr-adevar Internet-ul sunt, totusi,in crestere si bibliotecarii trebuie sa gaseasca cai de a materializa aceste sperante si sa faca totul pentru ca segmente din populatia Europei sa nu ramana in afara acestor evolutii.

Exista numeroase moduri in care bibliotecile si publicul general vor putea accesa Internetul folosind banda larga, o metoda de descarcare a datelor de pe Internet mai rapida decat modemul cu raspuns automat utilizat pe scara larga in prezent. Bibliotecile se gasesc in fata unor decizii complexe de politici privind alegerea celor mai eficiente metode de a servi publicul in aceste domenii

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Multe din metodele prezentate in linia directoare reprezinta evolutii foarte recente fie inca neexploatate de biblioteci fie utilizate cu titlu experimental in cateva locuri. Aceste metode includ:

Internet-ul prin satelit.

Retele fara cabluri.

Retele de fisiere cu acces multiplu.

Telefoane mobile.

Chioscuri.

Televiziune digitala si interactiva.

Efectul acestor tehnologii va fi un acces mult mai liber al oamenilor de pretutindeni la serviciile digitale. Pentru prima data datorita lor accesul rapid si de calitate al populatiilor din zonele rurale indepartate este realizabil din punct de vedere economic.

Conectarea calculatoarelor la liniile telefonice nu va mai fi necesara; ele pot fi mobile si pozitionate oriunde fara ca acest lucru sa afecteze interactiunea dintre ele.

AGENDA VIITOARE

Livrarea de servicii printr-o gama de dispozitive personale si "de casa" a reprezentat un prim pas pe drumul spre 'mediul ambiental' prevazut in Cadrul 6 al programului de cercetare al CE si spre 'web-ul semantic'. Impactul accesului prin aceste canale de livrare si posibil si prin altele deocamdata indisponibile nu este inca clar. Potentialul accesului prin dispozitive mobile minuscule si a televiziunii digitale pare a fi foarte semnificativ.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: banda larga de frecventa, Internet prin satelit, retele fara cablu, WWANs, WLANs and PANs, telefoane mobile, chioscuri, televiziune digitala si interactiva.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Aceasta linie directoare se ocupa de tehnologiile viitoare identificabile si in curs de elaborare relevante pentru bibliotecile publice. Tehnologia a influentat intotdeauna bibliotecile publice. Adoptarea recenta de tehnologii precum compact discurile,Internet-ul, cartile audio, baze de date computerizate, multimedia si videocasete a adus cu sine schimbari si imbunatatiri in livrarea de servicii de catre bibliotecile publice.

Tehnologiile recent aparute reprezinta provocari fundamentale pentru bibliotecile publice si alte institutii culturale, oferindu-le in acelasi timp oportunitati pentru extinderea si imbunatatirea serviciilor si posibilitati de a intra in contact cu grupuri mai largi de populatie. Ele sunt indispensabile dezvoltarii si proceselor inovatoare care au loc in cadrul bibliotecilor publice, atat in rolul lor de furnizori de servicii digitale aduse cetatenilor in domenii precum sanatate, afaceri, cultura, educatie, ocuparea fortei de munca si instruire, turism si administratie locala, cat si ca argumente de baza in sprijinul politicii pentru o Europa-e care plaseaza individul in centrul evolutiilor viitoare spre o societate inclusiva bazata pe cunoastere in intreaga Europa

Unele tehnologii deja disponibile mai trebuie adaptate pentru a fi utilizabile de bibliotecile publice, altele mai trebuie sa evolueze pentru a putea fi luate in considerare. Iata de ce o parte substantiala din aceasta linie directoare este dedicata "futurologiei". Orice astfel de exercitiu se confrunta cu riscul deloc neglijabil a prezice gresit ce s-ar putea intampla!

Patrunderea Internet-ului in Europa continua in ritm rapid si in 2000 a crescut cu 76% pentru a ajunge ca 116 milioane de oameni, aproape unul din trei, sa foloseasca Internet-ul in mod regulat. Totusi, extinderea lui in Europa variaza mult, de la 6% in partea de jos a scalei (Grecia) la 48% in partea ei de sus (Suedia).

In ciuda penetrarii sale, majoritatea oamenilor inca nu au acces direct la serviciile on-line. Multi dintre cei care au sunt insuficient instruiti pentru a profita din plin de potentialul Internet-ului. Chiar Internet-ul este in multe privinte un dispozitiv imperfect pentru descoperirea si utilizarea serviciilor de informatii. Este imperios necesar ca institutiile publice sa-si dezvolte propriile servicii prietenoase cu utilizatorul si sa faciliteze accesul la ele.

Indepartarea barierelor fizice, cum ar fi necesitatea de a parcurge distante lungi si laore nepotrivite pentru a accesa serviciile electronice asigurate de bibliotecile publice, este unul din principalele castiguri potentiale de pe urma noilor tehnologii.

Totusi, acceptarea larga a retelelor Web mareste sperantele oamenilor legate de servicii, disponibilitate si alegere, in special de serviciile de informare. Ca urmare, bibliotecile publice incep sa ofere "teleservicii" care vor extinde rolurile educationale, sociale si recreative ale unei biblioteci exact asa cum referintele digitale extind rolul informational.

Gama de dispozitive - sau 'canale de livrare' altele decat reteaua Web, utilizabile pentru a accesa aceste servicii este in crestere. Dispozitive mici, adesea portabile, pot actualmente livra informatii si servicii personale integrate in format electronic. Bibliotecile publice vor fi obligate sa raspunda necesitatii de a oferi informatii si servicii printr-o gama de noi canale de livrare cum ar fi telefoanele mobile, APD-urile , chioscurile, televiziunea digitala si interactiva si aparate dee rulare pentru medii digitale .

Desi accesul pe Internet prin PC-uri se bucura in momentul de fata de o raspandire mai mare decat televiziunea interactiva (Tvi) in locuintele europenilor, o potentiala schimbare de atitudine e pe punctul de a se ivi la orizont. Conform uneia din prognoze, pana in 2005, 74,5 milioane de europeni se vor abona la serviciile Tvi, comparativ cu 71,6 milioane de abonati la un Internet accesat prin PC-uri. Interactivitatea va da posibilitatea bibliotecilor sa dezvolte servicii care permit utilizatorului sa solicite, sa rezerve si sa plateasca pentru lucruri; in acelasi timp, ele isi va putea exprima opiniile on-line.

Eurpoa trece la banda larga de frecvente. Conform prognozelor, pana in 2005, 38% din locuintele europene vor fi conectate on-line in banda larga de frecvente. Companiile de cablu furnizeaza in prezent 85% din conexiunile europene in aceasta banda. Parteneriatele cu furnizorii de acces la acest tip de telecomunicatii vor fi probabil un ingredient important pentru a realizarea infrastructurii bibliotecilor publice.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Accesul pe Internet

Multe biblioteci asigura accesul la resursele digitale via reteaua lor de biblioteci, care poate fi sau nu parte a unei Retele de Biblioteci sau de Autoritati Locale din Zona mai mari.(RAU). Bibliotecile trebuie sa ia in considerare latimi de banda mai larga si trecerea la conexiuni cu benzi largi de frecvente. Capacitatea de a deplasa repede "blocuri de date" precum imagini, filme, grafica, si programe soft depinde de accesul la infrastructura cu latime de banda larga. Metodele viitoare de conectare a utilizatorilor la resurse digitizate vor utiliza cu siguranta benzi largi de frecventa si exista diverse cai de a livra acest serviciu chiar si in zonele indepartate.

Banda larga de frecvente

O problema presanta in intreaga Europa ramane masura in care bibliotecile publice si alte institutii culturale pot accesa infrastructura de retele cu latimi de banda adecvate pentru a satisface necesitatile de livrare a serviciilor strategice cerute de politicile si initiativele locale, regionale si nationale cheie.

Virtual toate conexiunile particulare la Internet si o mare parte din cele de firma se fac prin modem-uri cu raspuns automat la viteze de pana la 56 kbite/sec.

Prognozele arata ca accesarea Internet-ului prin aceste modem-uri va atinge curba maxima in timpul anului 2003. Intre timp, furnizorii de telecomunicatii (optice, mobile, prin cablu, satelit, fibre sau laser) sunt in competitie pentru a furniza consumatorilor cu conexiuni si servicii rapide de date.

Conexiunile cu raspuns automat sunt acceptabile pentru o navigare generala pe Web si pentru transmiteri de e-mail-uri pentru persoane fizice si firme de mici dimensiuni, dar pentru companiile si institutiile mari sunt necesare servicii 'permanente' in banda larga de frecvente si cu o viteza mult mai mare.

Pe masura ce se dezvolta noi servicii si activitati on-line, din ce in ce mai multe biblioteci si organizatii culturale ar trebui sa achizitioneze aceste servicii mai rapide.

Internet prin Satelit

Accesul la Internet prin satelit poate fi luat in considerare de bibliotecile care deservesc mai ales comunitatile rurale intrucat este cea mai buna metoda de acces la Internet in zonele respective. Internetul prin satelit utilizeaza o antena-farfurie pentru comunicatii de date in dublu sens (incarcare si descarcare). Viteza de incarcare este de cca 1/10 din cei 500 kbite ai vitezei de descarcare. Sistemele prin cablu si DSL au viteze mai mari de descarcare, dar cele prin satelit sunt de 10 ori mai rapide decat un modem normal. Internet-ul prin satelit foloseste tehnologia de multiconversie Internet Protocol (IP), ceea ce inseamna ca pana la 5000 canale de comunicatie pot fi servite simultan de un singur satelit care trimite simultan date dintr-un singur punct in nenumarate puncte in format comprimat. Comprimarea reduce volumul datelor si a latimii de banda. Sistemele terestre cu raspuns automat au limitari la latimile de banda care impiedica multiconversia de aceasta magnitudine.

Internet-ul prin satelit reprezinta cea mai buna oportunitate pentru scolile, bibliotecile, comunitatile si persoanele individuale din zonele indepartate pentru a avea acces la comunicatii. Are o capacitate de a intra in contact cu oameni pe care nu o poseda nici un alt mediu de comunicatii la un pret economic si nu poate fi supus controlului local in ceea ce priveste accesul si continutul. Internetul prin satelit este utilizat pe bibliotecile mobile din Isle of Man din Marea Britanie, vezi Legaturi .

RETELE FARA CABLU

Conecteaza calculatoarele la retelele de calculatoare fara a recurge la cabluri fizice. Lipsa unei conexiuni fizice inseamna ca utilizatorii se pot deplasa sau munci oriunde doresc si totusi sa aiba acces. Desi costurile de rulare sunt comparabile cu cele ale retelelor cu cablu traditionale, echipamentele de transmisie si receptie fara cablu costa in prezent mult mai mult decat componentele comparabile cu cablu - situatie identica si pentru costurile la care se ridica service-ul asigurat de personal calificat. Desi conectarea fara cablu poate atinge o viteza de 11 Mbps, ea poate cobori pana la 1 Mbyte pe masura ce distanta creste. Totusi, chiar si in aceste conditii este de aproape 30 de ori mai rapida decat un modem de 56k.

Unele servicii de biblioteca au inceput deja sa utilizeze retele fara cablu. Transferul de informatii este in mod normal mai rapid, iar calculatoarele pot fi relativ mobile unele fata de celelalte, desi in aceasta etapa exista temeri legate de securitate.

Conectivitatea fara cablu ar putea fi metoda cea mai ieftina de conectare a bibliotecilor publice, in special a bibliotecilor locale mai mici; ea confera flexibilitatea serviciilor, permitand utilizatorilor sa stea oriunde cand acceseaza Internet-ul sau OPAC-ul bibliotecii. Utilizatorii pot, fie accesa reteaua locala folosind propriile PC-uri (dupa ce in prealabil au imprumutat sau cumparat o cartela pentru reteaua fara cablu de la biblioteca), fie imprumuta de la biblioteca calculatoare portabile cu posibilitati de interconectare pentru a le utiliza in sediul bibliotecii.

Interconectarea fara cablu ofera, de asemenea, oportunitatea de a accesa serviciile de biblioteca in locatii alternative cum ar cladiri, scoli si case satesti sau prin bibliotecile mobile. Vezi lucrarile publicate de EARL.

WWANs, WLANs and PANS

O retea extinsa fara cablu (WWAN) conecteaza geografic site-uri disparate folosind transmitatoare prin radio sau satelit pe o raza de pana la 38 de km.

O retea locala fara cablu (WLAN) indeplineste aceleasi functiuni ca si o retea locala dar fara a avea nevoie de conectari fizice intre calculatoare si retea. Calculatoarele aflate, sa spunem, intr-un vehicul transformat in biblioteca mobila se pot conecta la retea via un transmitator din calculatorul portabil la receptorul/ antena de pe cladire. 'Punctele calde' fara cablu permit utilizatorilor de calculatoare minuscule sau portabile conectarea la Internet din locuri publice cum ar fi bibliotecile.

O retea la mica distanta (PANS), o retea personala (Personal Area Network) permite dispozitivelor electronice aflate la cativa metri unul de celalalt sa comunice si sa-si sincronizeze informatiile. Bluetooth, o tehnologie radio pe frecvente scurte, simplifica comunicatia intre diverse dispozitive aflate in comunicatie cu un singur cip dar cu o rata a fluxului de date mai lenta si o raza de actiune mai mica decat cea a unei retele locale fara cablu. WIFI(Fidelitate fara cablu) este o tehnologie concurenta.

Retelele de fisiere cu acces multiplu permit utilizatorilor sa solicite si sa distribuie fisiere electronice prin calculatoarele lor, de multe ori actionand concomitent ca server si client pe retea. Versiunile mai noi de calculatoare si de calculatoare portabile cu sisteme de operare vor integra caracteristicile Peer-to-Peer (P2P) pentru a valorifica existenta fisierelor cu acces multiplu si aspectele de distributie si comunicare ale tehnologiei. Bibliotecile publice trebuie sa ia nota de acest potential cand este vorba de livrarea informatiilor si a serviciilor personalizate.

Telefoanele si dispozitivele mobile

Pot oferi utilizatorilor acces la retele datorita razei mari de teren pe care o acopera. Natura precisa a impactului lor asupra serviciilor furnizate de biblioteci si de alte organizatii culturale ramane inca de constatat. Exista diferite forme ale tehnologiei de telefonie mobila:

WAP - Protocol pentru Aplicatii Fara Cablu

PAFC este un set de standarde pentru furnizarea de servicii interactive pe Internet unor dispozitive de comunicatii fara cablu. Un telefon mobil dotat cu PAFC permite utilizatorului sa consulte pagini WEB scrise in WML (limbaj special pentru conectare fara cablu)
Transmiterea de mesaje prin telefonie mobila sau SMS ar putea fi, de exemplu, introduse pentru a transmite informatii utilizatorilor. Din acest motiv bibliotecile trebuie sa fie flexibile cand isi planifica serviciile si sa tina pasul cu cele mai noi evolutii.
Unele biblioteci recurg deja la website-uri dotate cu PAFC. Site-urile PAFC au aparut la inceputul anului 2000, dar telefoanele PAFC au reprezentat o dezamagire si sistemul GPRS ar putea renunta la ele.

TMU - Telecomunicatii Mobile Universale (3G)
A fost lansata pe piata tot in 2001 si este noul rival al tehnologiei PSGR, promitand sa livreze conectari si imagini video mai rapide.
Atat PSGR cat si TMU vor permite actualelor telefoane GSM PAFC si Asistentilor Digitali Personali (PDA) sa acceseze site-urile PAFC cu fotografii color, sunet si secvente video nu numai cu simple texte. Ele vor fi continuu conectate la Internet.

PDA - Asistent Personal Digital
Asistentii Digitali Personali sunt calculatoare minuscule care pot fi tinute in podul palmei. Unele au telefoane mobile incorporate si acces fara cablu la Internet, altele sunt prevazute cu modem-uri utilizabile cu telefoane mobile.

PDA-urile pot fi utilizate pentru a citi e-mail-urile si a naviga pe Internet sau pentru a asculta fisierele MP3.

PDA-urile vor deveni foarte obisnuite si, probabil, principala tehnologie utilizata pentru a face conectari fara cablu la retelele de calculatoare.

PDA-urile vor deveni dispozitive incorporate intr-unul singur, de dimensiuni mai reduse, mai ieftine problemele care tin de utilizare: marimea ecranelor mici si a tastaturii, mai trebuie rezolvate. Multi tineri sunt, in orice caz, deja obisnuiti cu ecranele de mici dimensiuni si butoanle minuscule!

Chioscuri

Chioscurile on-line publice si cu acces la Internet sunt in functiune de cativa ani si reprezinta in momentul de fata o parte importanta a strategiei de acces la serviciile si informatiile oferite de autoritatile locale in multe orase si metropole europene. Chioscurile plasate strategic pot ajunge la utilizatori care s-ar putea sa nu dispuna de timp pentru a frecventa regulat o biblioteca sau de acces la Internet.

Totusi, probleme serioase au afectat amplasarea de chioscuri, cele mai importante fiind:

costuri initiale mari;

locatie proasta si utilizare scazuta;

perioade de intreruperi datorate defectarii hard-urilor;

probleme de soft, sau vandalism;

competitia altor canale mai usor accesibile (calculatoare portabile,

telefoane mobile si PDA-uri);

latime de banda insuficienta;

timpi lenti de raspuns.

Concluziile care trebuie trase includ:

chioscurile trebuie plasate acolo unde oamenii au timp liber, de exemplu centre comerciale sau cafenele;

Internetul trebuie sa ofere facilitati multiple e.g posibilitati de a verifica si trimite e-mail-uri, incheia tranzactii (de ex. plati facturi) etc., si nu una singura ca pana acum.

Cu toate acestea, in biblioteci un chiosc bine conceput poate indeplini mai multe functiuni cum ar fi cereri de inscrire si solicitari de carti sau referinte si asigura atat accesul la sisteme on-line de informatii pentru cetateni cat si pe Internet.

Cand se proiecteaza un chiosc este important sa decizi: a) daca datele sunt incarcate local pe un PC la fiecare chiosc sau actualizate de la distanta ; b) daca chioscul este off-line sau conectat la o retea si/sau laInternet; c) daca sa fie prevazut cu acces telefonic la un helpdesk; d) ce metode contra vandalismului trebuie adoptate.

Televiziune digitala si interactiva

11% dintre europeni, 33% in Marea Britanie, declara ca folosesc televiziunea digitala. Unele studii au ajuns la concluzia ca va fi cel mai important mijloc de a accesa Internet-ul in Europa pana in 2005 desi, conform cifrelor OECD pentru 2000, mai putin de jumatate din abonatii europeni la televiziunea digitala au primit facilitati de e-mail si sub 10% din ei au avut acces la servicii Web.

Inca nu este posibil sa prevezi cererea pentru servicii digitale via televiziunea digitala, si cat de mult vor inlocui ele accesul pe Internet prin calculator.

TV digitala este bazata pe o piesa familiara de tehnologie si nu se confrunta cu aceleasi bariere psihologice ca si calculatoarele.

Tv digitala furnizeaza acces la mult mai multe canale decat sistemele anterioare si in felul acesta ofera oprtunitatea de a se livra mai multe servicii locale direct acasa la cetateni.

Raspandirea televiziunii digitale cunoaste un moment favorabil in Europa, tarile cele mai bine plasate fiind Franta, Spania si Marea Britanie. Peste 40% din locuintele britanice pot accesa televiziunea digitala.

Bibliotecile publice trebuie sa profite de imprejurari, poate prin difuzarea de informatii pe website-urile autoritatilor locale e.g. detalii despre serviciile publice locale, consilieri si membri ai Parlamentului, educatie, sanatate si ingrijire medicala, distractii, sport si organizatii locale.

Modul in care sunt prezentate informatiile digitale cunoaste o evolutie continua, evolutie cu care bibliotecile publice trebuie sa fie la curent pentru a asigura un mediu 'seducator' modern utilizatorilor.

Alte probleme importante sunt:

Continut si servicii: identificarea surselor de continut, a formatelor si a tipurilor de servicii potrivite pentru a fi transmise via TV si alte canale de livrare.

Drepturi: stabilirea structurilor pentru plati si pentru identificarea si obtinerea drepturilor, ceea ce, spre exemplu, ar permite bibliotecilor si furnizorilor de servicii de telecomunicatii sa dezvolte impreuna continuturi si servicii.

AGENDA VIITOARE

Privita ca un intreg materia pentru subiectul acestei linii directoare este futurista. Unele din tehnologiile descrise vor avea nevoie de o decada sau chiar mai mult pentru a fi intr-adevar functionale. Unele vor fi implantate in cadrul serviciilor de biblioteca prin companiile de automatizare a bibliotecilor existente, sau vor fi perfectionate de firme inca neinfiintate. Alte tehnologii ar putea fi integrate ca parte a unor proiecte locale adaptate.

Scopul general - crearea si livrarea de servicii de bibliteca, muzee si arhive bogate in continut prin Internet, telefoane mobile, TV digitala si alte canale, pe o baza personalizata, prietenoasa cu utilizatorul si universala va avea nevoie de mai mult de una - am putea spune mai mult decat toate chiar - din tehnologiile descrise in aceasta linie directoare.

LEGATURI

Criteriul de includere este adoptarea in vederea utilizarii de catre o biblioteca publica, chiar daca pe o baza preliminara, a tehnologiilor discutate in aceasta linie directoare.

Austria
Biblioteca Publica a Orasului Viena
Din 8 mai 2000, accesibila de la orice telefon mobil compatibil cu PAFC sau PDA.
http://wap.wstlb.at/

Canada
Biblioteca Publica din Toronto
Furnizeaza o lista buna de site-uri si dispozitive gateway combinate cu un serviciu de cerere de date prin e-mail.
http://vrl.tpl.toronto.on.ca

Danemarca
Utilizatorii pot solicita o carte din orice local Danemarcei pentru a fi trimisa biblioteciilor locale. Exista de asemenea un serviciu de cereri de referinte prin e-mail.
http://www.bibliotek.dk/

Referinte pentru Chat
Un serviciu danez de referinte bazat pe Chat.
www.biblioteksvagten.dk

Finlanda
Sonera Oyj
Operatorul de telecomunicatii finlandez a deschis reteaua sa de telefonie mobila 3G in patru centre urbane din Finlanda. Se spera ca serviciul 3G va fi disponibil pe o scara mai mare in 2004-05 in zona metropolitana helsinki si in orasele Oulu, Tampere si Turku.
http://www.sonera.fi/

Germania
RABE
Unele biblioteci publice germane au infiintat acest serviciu mutual de referinte pe Internet numit RABE si gazduit intr-un centru unic de cataloage din Koln (HBZ).
http://www.hbz-nrw.de/fortbildung/rabe/set_rabe.html

Singapore
Centrul de biblioteci-e al Bibliotecii Nationala din Singapore, un serviciu de biblioteca publica, furnizeaza un serviciu mobil via SMS.
http://www.elibraryhub.com/frontpage.asp

Marea Britanie
Serviciul de Biblioteci din Derbyshire
A realizat conecxiune fara cablu in trei biblioteci mobile.
http://www.derbyshire.gov.uk/librar/libindex.htm

Consiluil comitatului Hertfordshire
Ofera informatii despre serviciile sale rezidentilor via TV digitala prin cablu incepand cu decembrie 2001 incluzand detalii despre serviciile publice locale.
http://www.hertsdirect.org/infobase/docs/archived/10921491

Serviciul de biblioteci din Isle of Wight
Biblioteca mobila este dotata cu Internet prin satelit, vezi
http://www.iwight.gov.uk/library/libraries/default.asp

Serviciul de Biblioteci din Walsall
Are un naveta de legatura pentru biblioteca care furnizeaza acces on-line pe 56 de site-uri via telefonie mobila pentru persoanelor ce locuiesc in case rezidentiale si locuinte sociale
http://www.walsall.gov.uk/cultural_services/library/default.htm

Compur @bus al Bibliotecii Comitatului Worcester
Un mobil cu legatura prin satelit, istructiuni de utilizare a calculatorului, acces al persoanelor cu handicap si acces la cursuri in cadrul educatiei permanente
http://www.worcestershire.gov.uk

SUA
Biblioteca Congresului
Sistemul de servicii digitale de referinte asigurate in colaborare dirijeaza live solicitarile de date catre alte biblioteci la
http://lcweb.loc.gov/rr/digiref

Director LISInfo Connect LIS Directory
Ofera site-uri PAFC de interes pentru bibliotecari si centrele de informatii accesibile cu telefoane mobile compatibile cu PAFC si PDA.
Adresa PAFC este http://www.geocities.com/infolibrary/wap.wml.
Forma scurta a acestei adrese este http://wappy.to/infoconnect

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7