Pagina principala
Pagina 1 | Pagina
2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina
5 | Pagina6 | Pagina
7
DIGITIZARE
SUMAR
DOMENIU
Aceasta linie directoare
se ocupa de metodele in curs de elaborare ce vor fi utilizate
de biblioteci pentru a asigura accesul la resursele digitale.
PROBLEME LEGATE
DE POLITICI
Utilizarea Internet-ului
si a televiziunii digitale este in continua expansiune, dar
in anumite domenii ritmul este mai rapid decat in altele.
Populatiile rurale si din unele tari europene sunt ramase
in urma intr-o oarecare masura. Sperantele celor care utilizeaza
intr-adevar Internet-ul sunt, totusi,in crestere si bibliotecarii
trebuie sa gaseasca cai de a materializa aceste sperante si
sa faca totul pentru ca segmente din populatia Europei sa
nu ramana in afara acestor evolutii.
Exista numeroase moduri in care
bibliotecile si publicul general vor putea accesa Internetul
folosind banda larga, o metoda de descarcare a datelor de
pe Internet mai rapida decat modemul cu raspuns automat utilizat
pe scara larga in prezent. Bibliotecile se gasesc in fata
unor decizii complexe de politici privind alegerea celor mai
eficiente metode de a servi publicul in aceste domenii
LINII DIRECTOARE
PENTRU PRACTICI DE CALITATE
Multe din metodele prezentate
in linia directoare reprezinta evolutii foarte recente fie
inca neexploatate de biblioteci fie utilizate cu titlu experimental
in cateva locuri. Aceste metode includ:
Internet-ul prin satelit.
Retele fara cabluri.
Retele de fisiere cu acces multiplu.
Telefoane mobile.
Chioscuri.
Televiziune digitala si interactiva.
Efectul acestor tehnologii va
fi un acces mult mai liber al oamenilor de pretutindeni la
serviciile digitale. Pentru prima data datorita lor accesul
rapid si de calitate al populatiilor din zonele rurale indepartate
este realizabil din punct de vedere economic.
Conectarea calculatoarelor la liniile telefonice nu va mai
fi necesara; ele pot fi mobile si pozitionate oriunde fara
ca acest lucru sa afecteze interactiunea dintre ele.
AGENDA VIITOARE
Livrarea de servicii printr-o
gama de dispozitive personale si "de casa" a reprezentat
un prim pas pe drumul spre 'mediul ambiental' prevazut in
Cadrul 6 al programului de cercetare al CE si spre 'web-ul
semantic'. Impactul accesului prin aceste canale de livrare
si posibil si prin altele deocamdata indisponibile nu este
inca clar. Potentialul accesului prin dispozitive mobile minuscule
si a televiziunii digitale pare a fi foarte semnificativ.
DOMENIU
Aceasta linie directoare se
ocupa de urmatoarele probleme:
banda larga de frecventa, Internet
prin satelit, retele fara
cablu, WWANs, WLANs
and PANs, telefoane mobile,
chioscuri, televiziune
digitala si interactiva.
PROBLEME LEGATE
DE POLITICI
Aceasta linie directoare se
ocupa de tehnologiile viitoare identificabile si in curs de
elaborare relevante pentru bibliotecile publice. Tehnologia
a influentat intotdeauna bibliotecile publice. Adoptarea recenta
de tehnologii precum compact discurile,Internet-ul, cartile
audio, baze de date computerizate, multimedia si videocasete
a adus cu sine schimbari si imbunatatiri in livrarea de servicii
de catre bibliotecile publice.
Tehnologiile recent aparute
reprezinta provocari fundamentale pentru bibliotecile publice
si alte institutii culturale, oferindu-le in acelasi timp
oportunitati pentru extinderea si imbunatatirea serviciilor
si posibilitati de a intra in contact cu grupuri mai largi
de populatie. Ele sunt indispensabile dezvoltarii si proceselor
inovatoare care au loc in cadrul bibliotecilor publice, atat
in rolul lor de furnizori de servicii digitale aduse cetatenilor
in domenii precum sanatate, afaceri, cultura, educatie, ocuparea
fortei de munca si instruire, turism si administratie locala,
cat si ca argumente de baza in sprijinul politicii pentru
o Europa-e care plaseaza individul in centrul evolutiilor
viitoare spre o societate inclusiva bazata pe cunoastere in
intreaga Europa
Unele tehnologii deja disponibile
mai trebuie adaptate pentru a fi utilizabile de bibliotecile
publice, altele mai trebuie sa evolueze pentru a putea fi
luate in considerare. Iata de ce o parte substantiala din
aceasta linie directoare este dedicata "futurologiei".
Orice astfel de exercitiu se confrunta cu riscul deloc neglijabil
a prezice gresit ce s-ar putea intampla!
Patrunderea Internet-ului in
Europa continua in ritm rapid si in 2000 a crescut cu 76%
pentru a ajunge ca 116 milioane de oameni, aproape unul din
trei, sa foloseasca Internet-ul in mod regulat. Totusi, extinderea
lui in Europa variaza mult, de la 6% in partea de jos a scalei
(Grecia) la 48% in partea ei de sus (Suedia).
In ciuda penetrarii sale, majoritatea oamenilor inca nu au
acces direct la serviciile on-line. Multi dintre cei care
au sunt insuficient instruiti pentru a profita din plin de
potentialul Internet-ului. Chiar Internet-ul este in multe
privinte un dispozitiv imperfect pentru descoperirea si utilizarea
serviciilor de informatii. Este imperios necesar ca institutiile
publice sa-si dezvolte propriile servicii prietenoase cu utilizatorul
si sa faciliteze accesul la ele.
Indepartarea barierelor fizice,
cum ar fi necesitatea de a parcurge distante lungi si laore
nepotrivite pentru a accesa serviciile electronice asigurate
de bibliotecile publice, este unul din principalele castiguri
potentiale de pe urma noilor tehnologii.
Totusi, acceptarea larga a retelelor Web mareste sperantele
oamenilor legate de servicii, disponibilitate si alegere,
in special de serviciile de informare. Ca urmare, bibliotecile
publice incep sa ofere "teleservicii" care vor extinde
rolurile educationale, sociale si recreative ale unei biblioteci
exact asa cum referintele digitale extind rolul informational.
Gama de dispozitive - sau 'canale
de livrare' altele decat reteaua Web, utilizabile pentru a
accesa aceste servicii este in crestere. Dispozitive mici,
adesea portabile, pot actualmente livra informatii si servicii
personale integrate in format electronic. Bibliotecile publice
vor fi obligate sa raspunda necesitatii de a oferi informatii
si servicii printr-o gama de noi canale de livrare cum ar
fi telefoanele mobile, APD-urile , chioscurile, televiziunea
digitala si interactiva si aparate dee rulare pentru medii
digitale .
Desi accesul pe Internet prin
PC-uri se bucura in momentul de fata de o raspandire mai mare
decat televiziunea interactiva (Tvi) in locuintele europenilor,
o potentiala schimbare de atitudine e pe punctul de a se ivi
la orizont. Conform uneia din prognoze, pana in 2005, 74,5
milioane de europeni se vor abona la serviciile Tvi, comparativ
cu 71,6 milioane de abonati la un Internet accesat prin PC-uri.
Interactivitatea va da posibilitatea bibliotecilor sa dezvolte
servicii care permit utilizatorului sa solicite, sa rezerve
si sa plateasca pentru lucruri; in acelasi timp, ele isi va
putea exprima opiniile on-line.
Eurpoa trece la banda larga de frecvente. Conform prognozelor,
pana in 2005, 38% din locuintele europene vor fi conectate
on-line in banda larga de frecvente. Companiile de cablu furnizeaza
in prezent 85% din conexiunile europene in aceasta banda.
Parteneriatele cu furnizorii de acces la acest tip de telecomunicatii
vor fi probabil un ingredient important pentru a realizarea
infrastructurii bibliotecilor publice.
LINII DIRECTOARE
PENTRU PRACTICI DE CALITATE
Accesul pe Internet
Multe biblioteci asigura accesul
la resursele digitale via reteaua lor de biblioteci, care
poate fi sau nu parte a unei Retele de Biblioteci sau de Autoritati
Locale din Zona mai mari.(RAU). Bibliotecile trebuie sa ia
in considerare latimi de banda mai larga si trecerea la conexiuni
cu benzi largi de frecvente. Capacitatea de a deplasa repede
"blocuri de date" precum imagini, filme, grafica,
si programe soft depinde de accesul la infrastructura cu latime
de banda larga. Metodele viitoare de conectare a utilizatorilor
la resurse digitizate vor utiliza cu siguranta benzi largi
de frecventa si exista diverse cai de a livra acest serviciu
chiar si in zonele indepartate.
Banda larga de frecvente
O problema presanta in intreaga
Europa ramane masura in care bibliotecile publice si alte
institutii culturale pot accesa infrastructura de retele cu
latimi de banda adecvate pentru a satisface necesitatile de
livrare a serviciilor strategice cerute de politicile si initiativele
locale, regionale si nationale cheie.
Virtual toate conexiunile particulare
la Internet si o mare parte din cele de firma se fac prin
modem-uri cu raspuns automat la viteze de pana la 56 kbite/sec.
Prognozele arata ca accesarea
Internet-ului prin aceste modem-uri va atinge curba maxima
in timpul anului 2003. Intre timp, furnizorii de telecomunicatii
(optice, mobile, prin cablu, satelit, fibre sau laser) sunt
in competitie pentru a furniza consumatorilor cu conexiuni
si servicii rapide de date.
Conexiunile cu raspuns automat
sunt acceptabile pentru o navigare generala pe Web si pentru
transmiteri de e-mail-uri pentru persoane fizice si firme
de mici dimensiuni, dar pentru companiile si institutiile
mari sunt necesare servicii 'permanente' in banda larga de
frecvente si cu o viteza mult mai mare.
Pe masura ce se dezvolta noi
servicii si activitati on-line, din ce in ce mai multe biblioteci
si organizatii culturale ar trebui sa achizitioneze aceste
servicii mai rapide.
Internet prin Satelit
Accesul la Internet prin satelit
poate fi luat in considerare de bibliotecile care deservesc
mai ales comunitatile rurale intrucat este cea mai buna metoda
de acces la Internet in zonele respective. Internetul prin
satelit utilizeaza o antena-farfurie pentru comunicatii de
date in dublu sens (incarcare si descarcare). Viteza de incarcare
este de cca 1/10 din cei 500 kbite ai vitezei de descarcare.
Sistemele prin cablu si DSL au viteze mai mari de descarcare,
dar cele prin satelit sunt de 10 ori mai rapide decat un modem
normal. Internet-ul prin satelit foloseste tehnologia de multiconversie
Internet Protocol (IP), ceea ce inseamna ca pana la 5000 canale
de comunicatie pot fi servite simultan de un singur satelit
care trimite simultan date dintr-un singur punct in nenumarate
puncte in format comprimat. Comprimarea reduce volumul datelor
si a latimii de banda. Sistemele terestre cu raspuns automat
au limitari la latimile de banda care impiedica multiconversia
de aceasta magnitudine.
Internet-ul prin satelit reprezinta
cea mai buna oportunitate pentru scolile, bibliotecile, comunitatile
si persoanele individuale din zonele indepartate pentru a
avea acces la comunicatii. Are o capacitate de a intra in
contact cu oameni pe care nu o poseda nici un alt mediu de
comunicatii la un pret economic si nu poate fi supus controlului
local in ceea ce priveste accesul si continutul. Internetul
prin satelit este utilizat pe bibliotecile mobile din Isle
of Man din Marea Britanie, vezi Legaturi .
RETELE FARA CABLU
Conecteaza calculatoarele la
retelele de calculatoare fara a recurge la cabluri fizice.
Lipsa unei conexiuni fizice inseamna ca utilizatorii se pot
deplasa sau munci oriunde doresc si totusi sa aiba acces.
Desi costurile de rulare sunt comparabile cu cele ale retelelor
cu cablu traditionale, echipamentele de transmisie si receptie
fara cablu costa in prezent mult mai mult decat componentele
comparabile cu cablu - situatie identica si pentru costurile
la care se ridica service-ul asigurat de personal calificat.
Desi conectarea fara cablu poate atinge o viteza de 11 Mbps,
ea poate cobori pana la 1 Mbyte pe masura ce distanta creste.
Totusi, chiar si in aceste conditii este de aproape 30 de
ori mai rapida decat un modem de 56k.
Unele servicii de biblioteca au inceput deja sa utilizeze
retele fara cablu. Transferul de informatii este in mod normal
mai rapid, iar calculatoarele pot fi relativ mobile unele
fata de celelalte, desi in aceasta etapa exista temeri legate
de securitate.
Conectivitatea fara cablu ar putea fi metoda cea mai ieftina
de conectare a bibliotecilor publice, in special a bibliotecilor
locale mai mici; ea confera flexibilitatea serviciilor, permitand
utilizatorilor sa stea oriunde cand acceseaza Internet-ul
sau OPAC-ul bibliotecii. Utilizatorii pot, fie accesa reteaua
locala folosind propriile PC-uri (dupa ce in prealabil au
imprumutat sau cumparat o cartela pentru reteaua fara cablu
de la biblioteca), fie imprumuta de la biblioteca calculatoare
portabile cu posibilitati de interconectare pentru a le utiliza
in sediul bibliotecii.
Interconectarea fara cablu ofera,
de asemenea, oportunitatea de a accesa serviciile de biblioteca
in locatii alternative cum ar cladiri, scoli si case satesti
sau prin bibliotecile mobile. Vezi lucrarile
publicate de EARL.
WWANs, WLANs and PANS
O retea extinsa fara cablu (WWAN)
conecteaza geografic site-uri disparate folosind transmitatoare
prin radio sau satelit pe o raza de pana la 38 de km.
O retea locala fara cablu (WLAN) indeplineste aceleasi functiuni
ca si o retea locala dar fara a avea nevoie de conectari fizice
intre calculatoare si retea. Calculatoarele aflate, sa spunem,
intr-un vehicul transformat in biblioteca mobila se pot conecta
la retea via un transmitator din calculatorul portabil la
receptorul/ antena de pe cladire. 'Punctele calde' fara cablu
permit utilizatorilor de calculatoare minuscule sau portabile
conectarea la Internet din locuri publice cum ar fi bibliotecile.
O retea la mica distanta (PANS),
o retea personala (Personal Area Network) permite dispozitivelor
electronice aflate la cativa metri unul de celalalt sa comunice
si sa-si sincronizeze informatiile. Bluetooth,
o tehnologie radio pe frecvente scurte, simplifica comunicatia
intre diverse dispozitive aflate in comunicatie cu un singur
cip dar cu o rata a fluxului de date mai lenta si o raza de
actiune mai mica decat cea a unei retele locale fara cablu.
WIFI(Fidelitate fara cablu) este o tehnologie concurenta.
Retelele de fisiere cu acces
multiplu permit utilizatorilor sa solicite si sa distribuie
fisiere electronice prin calculatoarele lor, de multe ori
actionand concomitent ca server si client pe retea. Versiunile
mai noi de calculatoare si de calculatoare portabile cu sisteme
de operare vor integra caracteristicile Peer-to-Peer (P2P)
pentru a valorifica existenta fisierelor cu acces multiplu
si aspectele de distributie si comunicare ale tehnologiei.
Bibliotecile publice trebuie sa ia nota de acest potential
cand este vorba de livrarea informatiilor si a serviciilor
personalizate.
Telefoanele si dispozitivele
mobile
Pot oferi utilizatorilor acces
la retele datorita razei mari de teren pe care o acopera.
Natura precisa a impactului lor asupra serviciilor furnizate
de biblioteci si de alte organizatii culturale ramane inca
de constatat. Exista diferite forme ale tehnologiei de telefonie
mobila:
WAP - Protocol pentru Aplicatii Fara Cablu
PAFC este un set de standarde pentru furnizarea de servicii
interactive pe Internet unor dispozitive de comunicatii fara
cablu. Un telefon mobil dotat cu PAFC permite utilizatorului
sa consulte pagini WEB scrise in WML (limbaj special pentru
conectare fara cablu)
Transmiterea de mesaje prin telefonie mobila sau SMS ar putea
fi, de exemplu, introduse pentru a transmite informatii utilizatorilor.
Din acest motiv bibliotecile trebuie sa fie flexibile cand
isi planifica serviciile si sa tina pasul cu cele mai noi
evolutii.
Unele biblioteci recurg deja la website-uri dotate cu PAFC.
Site-urile PAFC au aparut la inceputul anului 2000, dar telefoanele
PAFC au reprezentat o dezamagire si sistemul GPRS ar putea
renunta la ele.
GPRS - Pachet de Servicii
Generale Radio
Este o tehnologie ideala pentru accesul pe Internet. Conectarea
are loc printr-un calculator portabil prevazut cu o cartela
de date sau un telefon mobil. Are o rata de transfer mai rapida
pentru conectare. PSGR-ul european (2,5G) a ajuns pe piata in
2001.
TMU - Telecomunicatii Mobile Universale (3G)
A fost lansata pe piata tot in 2001 si este noul rival al
tehnologiei PSGR, promitand sa livreze conectari si imagini
video mai rapide.
Atat PSGR cat si TMU vor permite actualelor telefoane GSM
PAFC si Asistentilor Digitali Personali (PDA) sa acceseze
site-urile PAFC cu fotografii color, sunet si secvente video
nu numai cu simple texte. Ele vor fi continuu conectate la
Internet.
PDA - Asistent Personal Digital
Asistentii Digitali Personali sunt calculatoare minuscule
care pot fi tinute in podul palmei. Unele au telefoane mobile
incorporate si acces fara cablu la Internet, altele sunt prevazute
cu modem-uri utilizabile cu telefoane mobile.
PDA-urile pot fi utilizate pentru
a citi e-mail-urile si a naviga pe Internet sau pentru a asculta
fisierele MP3.
PDA-urile vor deveni foarte
obisnuite si, probabil, principala tehnologie utilizata pentru
a face conectari fara cablu la retelele de calculatoare.
PDA-urile vor deveni dispozitive
incorporate intr-unul singur, de dimensiuni mai reduse, mai
ieftine problemele care tin de utilizare: marimea ecranelor
mici si a tastaturii, mai trebuie rezolvate. Multi tineri
sunt, in orice caz, deja obisnuiti cu ecranele de mici dimensiuni
si butoanle minuscule!
Chioscuri
Chioscurile on-line publice
si cu acces la Internet sunt in functiune de cativa ani si
reprezinta in momentul de fata o parte importanta a strategiei
de acces la serviciile si informatiile oferite de autoritatile
locale in multe orase si metropole europene. Chioscurile plasate
strategic pot ajunge la utilizatori care s-ar putea sa nu
dispuna de timp pentru a frecventa regulat o biblioteca sau
de acces la Internet.
Totusi, probleme serioase au afectat amplasarea de chioscuri,
cele mai importante fiind:
costuri initiale mari;
locatie proasta si utilizare scazuta;
perioade de intreruperi datorate defectarii hard-urilor;
probleme de soft, sau vandalism;
competitia altor canale mai usor accesibile (calculatoare
portabile,
telefoane mobile si PDA-uri);
latime de banda insuficienta;
timpi lenti de raspuns.
Concluziile care trebuie trase
includ:
chioscurile trebuie plasate acolo unde oamenii au timp liber,
de exemplu centre comerciale sau cafenele;
Internetul trebuie sa ofere facilitati multiple e.g posibilitati
de a verifica si trimite e-mail-uri, incheia tranzactii (de
ex. plati facturi) etc., si nu una singura ca pana acum.
Cu toate acestea, in biblioteci
un chiosc bine conceput poate indeplini mai multe functiuni
cum ar fi cereri de inscrire si solicitari de carti sau referinte
si asigura atat accesul la sisteme on-line de informatii pentru
cetateni cat si pe Internet.
Cand se proiecteaza un chiosc
este important sa decizi: a) daca datele sunt incarcate local
pe un PC la fiecare chiosc sau actualizate de la distanta
; b) daca chioscul este off-line sau conectat la o retea si/sau
laInternet; c) daca sa fie prevazut cu acces telefonic la
un helpdesk; d) ce metode contra vandalismului trebuie adoptate.
Televiziune digitala si interactiva
11% dintre europeni, 33% in
Marea Britanie, declara ca folosesc televiziunea digitala.
Unele studii au ajuns la concluzia ca va fi cel mai important
mijloc de a accesa Internet-ul in Europa pana in 2005 desi,
conform cifrelor OECD pentru 2000, mai putin de jumatate din
abonatii europeni la televiziunea digitala au primit facilitati
de e-mail si sub 10% din ei au avut acces la servicii Web.
Inca nu este posibil sa prevezi
cererea pentru servicii digitale via televiziunea digitala,
si cat de mult vor inlocui ele accesul pe Internet prin calculator.
TV digitala este bazata pe o
piesa familiara de tehnologie si nu se confrunta cu aceleasi
bariere psihologice ca si calculatoarele.
Tv digitala furnizeaza acces
la mult mai multe canale decat sistemele anterioare si in
felul acesta ofera oprtunitatea de a se livra mai multe servicii
locale direct acasa la cetateni.
Raspandirea televiziunii digitale
cunoaste un moment favorabil in Europa, tarile cele mai bine
plasate fiind Franta, Spania si Marea Britanie. Peste 40%
din locuintele britanice pot accesa televiziunea digitala.
Bibliotecile publice trebuie
sa profite de imprejurari, poate prin difuzarea de informatii
pe website-urile autoritatilor locale e.g. detalii despre
serviciile publice locale, consilieri si membri ai Parlamentului,
educatie, sanatate si ingrijire medicala, distractii, sport
si organizatii locale.
Modul in care sunt prezentate
informatiile digitale cunoaste o evolutie continua, evolutie
cu care bibliotecile publice trebuie sa fie la curent pentru
a asigura un mediu 'seducator' modern utilizatorilor.
Alte probleme importante sunt:
Continut si servicii: identificarea surselor de continut,
a formatelor si a tipurilor de servicii potrivite pentru a
fi transmise via TV si alte canale de livrare.
Drepturi: stabilirea structurilor pentru plati si
pentru identificarea si obtinerea drepturilor, ceea ce, spre
exemplu, ar permite bibliotecilor si furnizorilor de servicii
de telecomunicatii sa dezvolte impreuna continuturi si servicii.
AGENDA VIITOARE
Privita ca un intreg materia pentru subiectul acestei linii
directoare este futurista. Unele din tehnologiile descrise
vor avea nevoie de o decada sau chiar mai mult pentru a fi
intr-adevar functionale. Unele vor fi implantate in cadrul
serviciilor de biblioteca prin companiile de automatizare
a bibliotecilor existente, sau vor fi perfectionate de firme
inca neinfiintate. Alte tehnologii ar putea fi integrate ca
parte a unor proiecte locale adaptate.
Scopul general - crearea si
livrarea de servicii de bibliteca, muzee si arhive bogate
in continut prin Internet, telefoane mobile, TV digitala si
alte canale, pe o baza personalizata, prietenoasa cu utilizatorul
si universala va avea nevoie de mai mult de una - am putea
spune mai mult decat toate chiar - din tehnologiile descrise
in aceasta linie directoare.
LEGATURI
Criteriul de includere este
adoptarea in vederea utilizarii de catre o biblioteca publica,
chiar daca pe o baza preliminara, a tehnologiilor discutate
in aceasta linie directoare.
Austria
Biblioteca Publica a Orasului Viena
Din 8 mai 2000, accesibila de la orice telefon mobil compatibil
cu PAFC sau PDA.
http://wap.wstlb.at/
Canada
Biblioteca Publica din Toronto
Furnizeaza o lista buna de site-uri si dispozitive gateway
combinate cu un serviciu de cerere de date prin e-mail.
http://vrl.tpl.toronto.on.ca
Danemarca
Utilizatorii pot solicita o carte din orice local Danemarcei
pentru a fi trimisa biblioteciilor locale. Exista de asemenea
un serviciu de cereri de referinte prin e-mail.
http://www.bibliotek.dk/
Referinte pentru Chat
Un serviciu danez de referinte bazat pe Chat.
www.biblioteksvagten.dk
Finlanda
Sonera Oyj
Operatorul de telecomunicatii finlandez a deschis reteaua
sa de telefonie mobila 3G in patru centre urbane din Finlanda.
Se spera ca serviciul 3G va fi disponibil pe o scara mai mare
in 2004-05 in zona metropolitana helsinki si in orasele Oulu,
Tampere si Turku.
http://www.sonera.fi/
Germania
RABE
Unele biblioteci publice germane au infiintat acest serviciu
mutual de referinte pe Internet numit RABE si gazduit intr-un
centru unic de cataloage din Koln (HBZ).
http://www.hbz-nrw.de/fortbildung/rabe/set_rabe.html
Singapore
Centrul de biblioteci-e al Bibliotecii Nationala din Singapore,
un serviciu de biblioteca publica, furnizeaza un serviciu
mobil via SMS.
http://www.elibraryhub.com/frontpage.asp
Marea Britanie
Serviciul de Biblioteci din Derbyshire
A realizat conecxiune fara cablu in trei biblioteci mobile.
http://www.derbyshire.gov.uk/librar/libindex.htm
Consiluil comitatului
Hertfordshire
Ofera informatii despre serviciile sale rezidentilor via TV
digitala prin cablu incepand cu decembrie 2001 incluzand detalii
despre serviciile publice locale.
http://www.hertsdirect.org/infobase/docs/archived/10921491
Serviciul de biblioteci
din Isle of Wight
Biblioteca mobila este dotata cu Internet prin satelit, vezi
http://www.iwight.gov.uk/library/libraries/default.asp
Serviciul de Biblioteci
din Walsall
Are un naveta de legatura pentru biblioteca care furnizeaza
acces on-line pe 56 de site-uri via telefonie mobila pentru
persoanelor ce locuiesc in case rezidentiale si locuinte sociale
http://www.walsall.gov.uk/cultural_services/library/default.htm
Compur @bus al Bibliotecii
Comitatului Worcester
Un mobil cu legatura prin satelit, istructiuni de utilizare
a calculatorului, acces al persoanelor cu handicap si acces
la cursuri in cadrul educatiei permanente
http://www.worcestershire.gov.uk
SUA
Biblioteca Congresului
Sistemul de servicii digitale de referinte asigurate in colaborare
dirijeaza live solicitarile de date catre alte biblioteci
la
http://lcweb.loc.gov/rr/digiref
Director LISInfo Connect
LIS Directory
Ofera site-uri PAFC de interes pentru bibliotecari si centrele
de informatii accesibile cu telefoane mobile compatibile cu
PAFC si PDA.
Adresa PAFC este http://www.geocities.com/infolibrary/wap.wml.
Forma scurta a acestei adrese este http://wappy.to/infoconnect
Pagina principala
Pagina
1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina
5 | Pagina6 | Pagina
7
|