Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7

Gama de functiuni disponibile acum ca module de Sisteme Integrate de Biblioteca(SIB) dincolo de functiunile de baza si efectele noii tehnologii asupra functiunilor de baza.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Managerii de biblioteca trebuie sa ia in considerare costul tipurilor perfectionate de SIB in raport cu alte destinatii ale bugetului. Noua tehnologie este scumpa in fazele incipiente dar poate reduce costurile de personal. Pe de alta parte e posibil ca tehnologia folosita acum va deveni in scurt timp demodata.

In multe parti ale Europei Sistemele Integrate de Biblioteca nu reprezinta o noua orientare. Modulele utilizate acum in mod obisnuit sunt:

Catalog cu acces public

Inregistrari de circulatie, incluzand baza de date despre utilizatori

Catalogare si control de autoritate

Inregistrari de achizitii.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Inovatiile in domeniul SIB sunt legate de dezvoltarea functionalitatilor de pasindu-se 'module de baza' esentiale cum ar fi:

Reinnoiri prin mesagerii vocale si de teletransmitere

Rotatia si schimbarea stocului;

Stocare si regasire automata;

Imprumuturi interbibliotecare si furnizare de documente ;

Managementul informatiilor locale;

Z39.50 pentru cautari pe OPAC-uri;

Sisteme de management pentru informatii .

Bibliotecarii trebuie sa fie de asemenea la curent cu perfectionarile tehnologice in domeniul Identificarii Radio-Frecventei (RFDI) care poate afecta radical functiunile cheie ale unui SIB si alte sarcini de rutina cum ar fi:

achizitiile;

eliberarea si inapoierea cartilor;

prevenirea furturilor;

gasirea exemplarelor lipsa.

Aceste inovatii permit pentru prima data utilizatorilor de biblioteca sa imprumute si sa returneze carti fara ajutorul personalului. Acest lucru ar putea afecta tiparele de angajare si recrutare in bibliotecile publice, dar introducerea tehnologiei este mult prea la inceput pentru ca impactul sa poata fi cuantificat.

AGENDA VIITOARE

Noua tehnologie este in curs de dezvoltare si va deveni mai ieftina si mai puternica in viitorul apropiat. Are potentialul de a afecta multe aspecte ale activitatii de biblioteca in afara celor listate mai sus. Ea poate de exemplu fi combinata cu tehnologia card-urilor inteligente pentru a accelera plata micilor datorii si a elibera bibliotecile de problemele legate de autentificarea cititorilor.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: reinnoiri vocale si telemesagerie, managementul stocurilor, sisteme automate de stocare si regasire, imprumut interbibliotecar si furnizare de documente, managementul informatiilor locale in format digital, sisteme de management al informatiilor.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Problemele implicate in acest DGM sunt probleme de bucatarie interna pentru biblioteci si, in marea lor majoritate, nu au fost subiectul politicilor guvernelor nationale sau al politicilor formulate de organizatii internationale precum UE, atentia acordata limitandu-se la obligatia fundamentala a tuturor organismelor finantate din bani publici de a obtine contravaloarea maxima a banilor primiti pentru a administra serviciile dorite de cetateni.

Acestea fiind spuse, bibliotecile sunt confruntate cu alegeri dificile:
Cele mai noi SIB sunt eficiente, dar instalarea si functionarea lor este scumpa. Probabil ca odata instalate reduc costurile de personal insa reclama care li s-a facut ar putea fi exagerata - prea putine biblioteci le-au instalat pentru a fi siguri de potentialul lor.

Probabil ca un sistem de biblioteca ar trebui sa fie mai mare decat o anumita dimensiune minima pentru a obtine beneficiile a cel putin cateva dintre modulele existente acum pe piata ca parte si pachet ale unui SIB.
Bibliotecile au spatiu redus de manevra. Ele pot alege dintre diversele sisteme comerciale produse, dar au o influenta neglijabila asupra a ce anume se produce.

Evolutiile tehnologice sunt comandate de necesitatile comertului, nu de cele ale bibliotecilor, care, ca jucatori neinsemnati, tind sa devina beneficiarii unor sisteme minim adaptate, concepute initial pentru a satisface nevoile unor institutii total diferite. Bibliotecile nu pot impiedica invechirea tehnologiei, de exemplu a codurilor de bara, chiar daca aceasta corespunde nevoilor lor.

Intreprinderile comerciale masoara compatibilitatea unei noi tehnologiiin primul rand dupa profitabilitate; ce criterii sa foloseasca bibliotecile?

Conceptul de SIB nu este deloc nou si unele biblioteci sunt la al doilea sau al treilea sistem, dar o trecere scurta in revista poate fi totusi utila. Intr-un sistem integrat exista o inregistrare pentru fiecare carte, creata cand cartea a fost comandata si extinsa dupa catalogare. Cand este imprumutata, inregistrarile utilizatorilor se ataseaza de cele ale cartii

Modulele de baza sunt de obicei privite ca:

Un catalog de acces public.

Inregistrari de circulatie, incluzand baza de date de utilizatori

Catalogare si control de autoritate

Inregistrari de achizitii.

Un astfel de sistem are cateva avantaje:

Nu este nevoie sa initiezi si sa actualizezi inregistrari multiple pentru acelasi exemplar.

Se fac mai putine erori.

Utilizatorii acestui sistem, bibliotecari si cititori, gasesc informatiile de care au nevoie intr-un singur loc.

Aceasta linie directoare va explora cateva dintre problemele legate de evolutiile extensive ale SIB care au avut loc recent, dar care, desi disponibile din punct de vedere comercial, ar putea fi descrise ca fiind inca in faza de dezvoltare. Aceste evolutii s-au materializat in:
Module aditionale care pot fi adaudate unui SIB
Imbunatatiri radicale aduse tehnologiei care influentza modulele traditionale i.e. Identificarea Frecventei Radio IDFR).

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Functiile traditionale ale unui SIB au fost descrise mai sus; multe biblioteci insa cer si asteapta in momentul de fata urmatoarele module suplimentare:

Web care sa permita accesul public on-line la cataloage

Reinnoiri vocale si teletransmitere de mesaje.

Management de stocuri.

Sisteme de stocare si regasire automata.

Imprumuturi interbibliotecare si furnizare de documente.

Controlul publicatiilor seriale.

Management al informatiilor locale in forma digitala.

Z39.50 pentru cautari pe OPAC-uri (cataloage cu acces on-line pentru public)

Sistem de management pentru informatii

Web care sa permita accesul public on-line la cataloage (OPAC)
Majoritatea SIB vor dispune de un modul OPAC (catalog cu acces public on-line) si acolo unde OPAC-urile nu sunt disponibile, procurarea lor trebuie sa fie prioritara. Multe biblioteci isi pun la dispozitie cataloagele pe web si pentru cautarea de la distanta si majoritatea furnizorilor de SIB au un modul care sa permita acest lucru.

Reinnoiri vocale si teletransmitere de mesaje
Evolutiile care au avut loc in domeniul telefiniei, utilizarea mesajelor inregistrate si legaturile intre telefoane si calculatoare inseamna ca actualmente telefoanele pot transmite si prelua mesaje de la public fara interventia unei fiinte umane.

Apelurile primite pot fi dirijate de un sistem care realizeaza preluarea vocala a mesajului. Utilizatorii primesc un mesaj inregistrat care ii roaga sa apese anumite butoane de pe tastatura telefonului pentru anumite optiuni. In acest fel utilizatorii sunt ghidati prin procesul de preluare si rugati sa introduca numerele identificare ale exemplarelor imprumutate ca si propriile numere ID la punctul potrivit.

Mesajele trimise cititorilor sunt rezolvate cu ajutorul teletransmiterii prin efectuarea de scanari regulate ale modulului circular pentru a identifica acei utilizatori care trebuie contactati. Sistemul va forma numarul de telefon al utilizatorului si transmite mesajul corespunzator inregistrat anuntand, de exemplu, depasirea perioadei de imprumut sau ca exemplarele solicitate asteapta sa fie colectate. Telemesajele transmise sunt rulate de pe un PC dedicat conectat la retea si la numarul dorit de linii telefonice. Daca transmiterea unui telemesaj inregistreaza intarzieri, trebuie sa existe posibilitatea de a transmite mesajul automat printr-un post telefonic

Din cauza legislatiei referitoare la protectia de date, bibliotecile ar putea fi nevoite sa ceara utilizatorilor ei sa opteze pentru un sistem de telemesaje. Exista o descriere sumara a unui astfel de sistem aflat in stare de functiune.Cateva din sistemele existente pe piata cu module de acest tip: sistemul Galaxy lansat de DS Ltd., Dynix creat de Epixtech si Talismessage.

Managementul stocurilor

Sistemele integrate de biblioteca moderne colecteaza informatii despre performantele stocurilor legate de imprumuturi, dandu-ti posibilitatea sa constati daca stocul de carte atinge nivelele prestabilite de circulatie pe parcursul ciclului sau de existenta.

Informatiile pot fi colationate pe subiecte particulare sau cu cele primite de la filiale, permitand un tablou detaliat al solicitarilor de anumite carti in anumite locuri si indepartand astfel o mare parte din subiectivitatea care parea o trasatura inevitabila a achizitionarii si managementului de stocuri.
Stocurile care circula prea mult sau a caror circulatie este insuficienta pot fi identificate permitandu-se luarea de masuri corespunzatoare.

Pentru a te asigura ca un stoc circula cat mai mult posibil este recomandabil sa rotesti sau sa faci schimb de stocuri intre filiale.

Este mai bine sa identifici stocul ca fiind corespunzator pentru circulatie inainte de achizitie, desi acest lucru poate fi desigur observat in orice moment.

Este recomandabil sa identifici cat din fondurile pentru carti este destinat achizitiei pentru circulatie.

Bibliotecile se pot grupa intre ele sau se poate face o programare prin rotatie a circulatiei astfel incat sa se cumpere un singur exemplar dintr-o carte/articol de biblioteca pentru rotatia respectiva, exemplar care mai tarziu poate fi dat la schimb. In mod normal sase luni de 'sejur' sunt suficiente pentru o carte inainte de a fi trimisa mai departe .

Sediul central va trimite rapoarte filialelor in care se arata ce trebuie retras de pe rafturi si trimis mai departe. Imprumutul este redirectionat dupa returnare.

Sistemele integrate de biblioteca includ acum in mod obisnuit un modul pentru managementul de stocuri care permite identificarea cartilor ca stoc circulant si faciliteaza ceea ce uneori poate deveni un proces greoi. De exemplu, atat soft-ul Galaxy pentru controlul circulatie cat si sistemul Dynix au cate un modul de rotatie a stocului.

Stocarea Automata si sisteme de regasire (SASR)

Utilizatorii solicita un exemplar din catalogul on-line; exemplarul este cautat de un robot in mediul de stocare automata si adus in biblioteca pentru utilizator. Intreg procesul este automatizat si ar trebui sa dureze extrem de putin. Aceste sisteme sunt inrudite cu masinile utilizate in supermarket-uri si depozite de produse cu identificare si scoatere automata. RFID poate face din ele o posibilitate realista. Avantajele sunt urmatoarele:

Intrucat personalul si utilizatorii nu sunt nevoiti sa intre in depozit, temperatura, umiditatea si presiunea pot fi ajustate pentru a servi cartilor si nu oamenilor.

Iluminatul, tapetatul si tavanele false nu sunt necesare.

SASR poate reaseza cartile in sertarele de stocare intr-o fractiune din timpul necesar personalului care lucreaza la rafturi.

Sistemul inregistreaza circulatia volumelor individuale, un lucru extrem de util pentru administrarea stocurilor; volumele putin uzate pot fi readuse in zonele cu acces liber ale bibliotecilor.

In mod evident, un astfel de sistem este util unui serviciu de biblioteca cu un numar mare de carti care trebuie stocate, dar unele biblioteci publice sunt suficient de mari pentru a justifica cheltuielile. Pentru o discutie despre meritele acestui sistem vezi www.ala.org/acrl/kirsch.pdf. Importanta aplicarii unui SASR pentru stocarea arhivelor nu are nevoie de subliniere.

Imprumuturi interbibliotecare si furnizarea de documente

Imprumutul interbibliotecar, imprumutul si furnizarea de carti sau articole de biblioteca, sunt o stratagema utilizata de biblioteci pentru a avea acces la materiale pe care nu le detin. Majoritatea bibliotecilor participa la astfel de stratageme care pot fi organizate la nivel local, regional, national si international.ISO 10160 ofera specificatii legate de Imprumutul intrebibliotecar, solicitari, transmiterea de solicitari, notificari, expedieri, raspunsuri conditionate, anulari etc. el a fost modificat pentru a veni in sprijinul furnizarii de date electronice. Sistemele integrate de biblioteca aflate pe piata (de exemplu Galaxy produs de DS Ltd si Talis)includ adeseori un modul care se ocupa de imprumuturile interbibliotecare .

Controlul publicatiilor seriale

Verificarea intrarii publicatiilor seriale poate fi accelerata. Exista sisteme in momentul de fata care rezolva probleme precum manipularea modelului de predictie, reclamatiile sau conversiile valutare. Formularele de urmarire a comezilor sunt generate automat, iar numarul de atentionari primite si valabile este accesibil on-line.

Vanzatorii de Sisteme Integrate de Biblioteca comerciale au tendinta de a-si baza sistemele de control al publicatiilor seriale pe Formatul MARC21. Bibliotecile trebuie sa se familiarizeze cu modul de functionare al acestui format si sa inteleaga felul in care MARC vine in intampinarea nevoilor lor prin anticiparea urmatorului numar asteptat, a reclamatiilor si prin contributii la OPAC si la listele centralizate.

Informatii comunitare

Sistemele Integrate de Biblioteca ar trebui sa sprijine sistemele de informatii comunitare proiectate pentru a fi accesibile publicului, poate cu ajutorul unui website.

Sistemele SIB pot asigura in egala masura accesul personalului si al publicului; sunt utile acelor servicii de biblioteca care raspund telefonic solicitarilor de informatii.

Sistemele SIB pot avea facilitati de cautare incluzand indici de navigare, text liber si cautari dupa subiect si localitate.

Scrisori si e-mail-uri generate automat destinate persoanelor care solicita actualizari ale informatiilor din baza de date.
Informatiile invechite ar trebui sa expire automat.

Z39.50 pentru cautari pe OPAC-uri
Protocolul Z39.50 protocol ofera cautatorilor posibilitatea de a solicita orice catalog sau fisier bibliografic fara a fi obligati sa inteleaga diferitele interfete de cautare furnizate de diversi furnizori de soft-uri. Aceasta insumare este necesara bibliotecilor care lucreaza in cooperarare cu alte institutii.

Sisteme de Management al Informatiilor

In prezent sistemele SIB pot include module de informatii manageriale care genereaza rapoarte bazate pe date inregistrate de sistem. Informatiile manageriale pot fi furnizate impreuna cu serverul principal iar baza de date principala este " reprodusa" in sistemul de gestiune a informatiilor (SGI) permitand efectuarea de cautari complexe in timp real fara a afecta timpii de raspuns. Desigur ca se pot defini diferite permise pentru utilizatori.

Impactul noilor tehnologii asupra modulelor SIB traditionale

Cea mai noua tehnologie in domeniu este IDRF - Identificarea prin Radio Frecventa. Adaptarea ei la cerintele bibliotecilor este de data relativ recenta. Un sistem IDRF consta din trei componente esentiale:

eticheta sau un semn distinctiv plasat in interiorul fiecarei unitati bibliografice. Eticheta contine o antena gravata si un cip minuscul care contine informatii bibliografice si un numar unic care identifica fiecare unitate.

antena care genereaza un camp de radio frecventa.

un cititor care alimenteaza antena. Informatiile stocate in cip sunt decodate de cititor si trimise unui PC sau server.

unele etichete pot fi reprogramate, altele nu.

unele etichete pot fi utilizate ca etichete de securitate, altele nu.

etichetele au cantitati variabile de memorie. Cu cat memorie este mai extinsa cu atat pretul este mai mare.

Cumparatorii trebuie sa stabileasca de cate memorie au nevoie.

Sistemele bazate pe coduri de bara utilizate in prezent provoaca intarzieri intrucat impun pozitionarea corecta a codului de bara in raport cu scanerul optic. Ele in sine nu stocheaza nici un fel de informatii despre carte ci trebuie relationate cu o baza de date.

Etichetele RFID au urmatoarele avantaje:

Stocheaza cca 90 de biti de informatii despre fiecare articol.

Unele au memorie actualizabila.

Pot fi citite prin copertile cartilor cand sunt miscate, mai multe in acelasi timp, si se afla la cativa centimetri de antena.

Sistemele RFID ar trebui sa fie compatibile cu cataloagele computerizate utilizate in prezent, dar acest lucru nu este deloc sigur si mai sunt necesare verificari.

In plus, legitimatiile cititorilor pot fi card-uri inteligente capabile sa inregistreze informatii despre posesorii lor si sa se actualizeze automat cand sunt trecute prin dreptul antenei: cartile pot fi inregistrate sau scoase din evidenta card-ului, se pot calcula amenzile sau taxele de rezervare. Informatiile vor figura pe card-urile utilizatorilor nu in bazele de date unde figureaza in prezent.

Rolurile indeplinite de RFID mai rapid si mai eficient decat tehnologiile anterioare sunt intre altele:

Achizitii. Editorii isi vor atasa probabil propriile etichete IDRF de cartile nou publicate, desi actualmente se discuta in comertul de carte despre cantitatea de informatii care trebuie sa figureze pe aceste etichete.
Informatiile stocate pe etichetele editorilor trebuie sa poata fi utilizate de biblioteci economisand timpul si banii necesari reprocesarii.
Eticheta RFID atasata de editor ar putea fi discreta, asemanatoare eventual unei sigle.
Eticheta va functiona ca identificator unic pentru fiecare articol permitand procesarea facturilor doar pe baza acesteia.
Capacitatea RFID de a se ocupa de mai multe articole in acelasi timp ar accelera mult procesarea cartilor inainte ca acestea sa fie trecute la raft.

Autoservire la imprumut si restiture de carte. Intrucat se poate ocupa in acelasi timp de mai multe articole care nu trebuie plasate intr-un anumit fel, RFID este extrem de potrivit pentru autoservire .
Utilizatorii pot inapoia articolele imprumutate punandu-le intr-o cutie de scrisori sau pe o banda de transmisie.
Utilizatorii pot auto-imprumuta carti la un automat care ar putea fi plasat oriunde in biblioteca, nu neaparat la iesire.
RFID va identifica desigur orice articole rezervate.

Prevenirea furturilor. Tehnologia este asemanatoare cu cea utilizata in prezent deoarece utilizatorii trebuie sa treaca printr-o poarta care produce un semnal daca este scos un obiect ilicit.
RFID functioneaza chiar daca utilizatorul a auto-imprumutat o carte, dezactivand alarma contra furturilor cand o carte este corect eliberata.
Cand alarma inceteaza, personalul nu numai ca stie ca un articol este scos din biblioteca fara aprobare, ci stie cu exactitate si care este acel articol.

Gasirea exemplarelor lipsa sau prost asezate in rafturi. Parte a echipamentului IDRF pentru biblioteci,"bagheta cititoare" scaneaza etichetele in momentul deplasarii ei de-a lungul unui rand de carti stivuite sau asezate in raft.
Baghetele pot fi alimentate cu ID-urile articolelor dorite sau lipsa; cautarea lor necesita mult mai putin efort, iar sansa de a le gasi este mai mare decat in prezent. RFID emite un sunet cand ID-urile cautate sunt scanate.

Exista mai multe companii care ofera produse pentru piata de sisteme integrate destinate bibliotecilor: Texas Instruments, 3m, Checkpoint Systems si Gemplus.

AGENDA VIITOARE

RFID

Tehnologia RFID se dezvolta in continuare foarte rapid si ne putem astepta sa devina mai puternica, mai robusta, mai versatila si mai ieftina in viitorul nu prea indepartat. In prezent etichetele pot fi citite de la distante considerabile, probabil mai mari decat ar fi nevoie in interiorul cladirilor, in functie de puterea transmitatorului si de eticheta. Nu exista nici o indoiala despre capacitatea acestei tehnologii de a transforma bibliotecile.

Daca comertul de carte incorporeaza in interiorul cartilor nou publicate etichete RFID care pot actiona ca identificatori unici, atunci bibliotecile trebuie sa graviteze spre aceasta tehnologie, mai ales ca tehnologia bazata pe laser utilizata actualmente este invechita si ar putea fi abandonata de producatori. Aceste schimbari vor afecta structura de personal intrucat bibliotecile vor avea nevoie de mai putin personal necalificat si multe activitati de rutina mari consumatoare de timp ar putea lua o noua infatisare. Noua tehnologie are nevoie de timp pentru a fi adoptata; bibliotecile care o testeaza in prezent fac o munca de pionerat.

LEGATURI

Internationale
Acest site furnizeaza legaturi cu marii comercianti de echipamente pentru automatizarea bibliotecilor.
http://www.libraryhq.com/automation.html

Olanda
Biblioteca publica din Hoogezand-Sappemeer
Biblioteca publica a testat sistemul RFID timp de sase luni , testul incheindu-se in decembrie 2001. Sistemul a fost produs de compania 3M.
http://www.mikro-vayla.fi/did/hoogezand.html

Singapore
Consiliul Bibliotecii Nationale.
O implementare a sistemului RFID in propriile biblioteci publice.
http://carl.org/news/nlblive.html

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7