Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7

Aceasta linie directoare acopera aspectele tehnice legate de furnizarea si regasirea
informatiilor multilingve. Intr-o oarecare masura abordeaza si de problemele politicilor de includere sociala care apar pe parcursul furnizarilor de servicii catre comunitatile multilingvistice.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Comunitatile multilingvistice pot consta din:

o populatie nativa combinata cu unul sau mai multe grupuri de emigranti. Emigrantii pot fi persoane sosite foarte recent sau membri ai comunitatii care au trait in tara mai mult de o generatie.

o populatie nativa care a fost intotdeauna bilingva, caz in care o parte a populatiei native este o minoritate lingvistica. Limba minoritatii poate sau nu fi recunoscuta de guvernul tarii, si poate sau nu fi o limba scrisa.

Bibliotecile se gasesc in fata unor decizii complexe de politici legate de aceste posibilitati diferite, decizii care trebuie luate si implementate.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Bibliotecile care deservesc zone cu o populatie de emigranti trebuie sa asigure servicii efective acelei comunitati, si acest lucru poate implica efectuarea de sondaje in zonele arondate pentru a lua masuri ca serviciile oferite sa fie relevante.
Recrutarea unui personal calificat corespunzator este probabil singura masura de maxima importanta pe care o biblioteca o poate intreprinde pentru a aborda problemele unei minoritati etnice. Personalul angajat ar trebui sa reflecteze compozitia etnica din zona, recrutandu-se si din vorbitori nativi de limbi minoritare care sa ajute la rezolvarea anumitor aspecte ale serviciilor.
Website-ul bibliotecii trebuie sa se adreseze oricaror comunitati de minoritati deservite de biblioteca iar proiectul lui trebuie conceput cu atentie conferindu-i un caracter bilingv inca de la inceput.
Tezaurele multilingvistice sunt vitale daca se doreste ca recuperarea informatiilor trans-lingvistice si procesarea textelor in limbi care nu utilizeaza alfabetul roman sa functioneze. Acest lucru poate reprezenta o problema practica pentru unele biblioteci care trebuie sa asigure astfel de facilitati unei minoritati locale.
Masina de tradus este o tehnologie care nu a corespuns promisiunilor desi poate fi utila pentru anumite scopuri.

AGENDA VIITOARE

Viitorul va fi martorul unor conditii mai bune asigurate minoritatilor etnice pe linia exemplului oferit de tarile nordice. Traducere voce la voce.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: servicii pentru imigranti, probleme de personal, tezaure multilingvistice, website-uri multilingvistice, fonturi si tastaturi, transliterare si transcriptie, traducere automata, traducere voce la voce.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Chestiunile lingvistice intr-o comunitate internationala multilingvistica cum este UE reprezinta o problema centrala. 2001 a fost Anul European al Limbilor, telul lui fiind de a incuraja invatarea si predarea limbilor.

In cadrul UE exista si preocuparea legata de statutul limbilor indigene sau autohtone ale minoritatilor si exista un Birou European pentru Limbi Mai Putin Folosite (EBLUL). Se estimeaza ca cca 40 de milioane de cetateni ai UE vorbesc o limba diferita de cea a majoritatii din statul in care traiesc si ca conditiile sociale moderne sunt ostile utilizarii continue si supravietuirii limbilor vorbite de minoritati. EBLUL sprijina adaugarea unei clauze in Carta Drepturilor Europene Fundamentale care confera tuturor cetatenilor UE " dreptul de a-si cultiva propria limba si cultura in comunitate cu alti membri ai grupului lor ca expresie a diversitatii culturale si lingvistice care reprezinta o mostenire comuna a Europei". Exista de asemenea o Carta Europeana pentru Limbile Regionale sau ale Minoritatilor care obliga semnatarii la "o actiune hotarata pentru a promova limbile regionale sau minoritare in scopul protejarii lor". Vezi de asemenea Mercator la www.mercator-central.org..

Termenul "limba oficiala" este definit de EBLUL ca o limba care poate fi utilizata in relatia cu autoritatile publice si in documente oficiale incluzand documente comerciale. Limbile oficiale si de lucru ale UE sunt spaniola, daneza, germana, greaca, engleza, franceza, italiana, olandeza, portugheza, finlandeza si suedeza. Acest lucru inseamna ca un cetatean poate scrie unei institutii a UE in oricare din limbile de mai sus si va primi raspuns in aceeasi limba. Teoretic, toate sunt egale dar de facto limbile de redactare ale Comisiei sunt engleza si franceza .

Limbi indigene ale minoritatilor (limbile de patrimoniu) care se bucura de oarecare recunoastere in Europa (neincluzand aici limbile care pot fi limbi ale unei minoritati intr-o tara si limbi ale populatiei majoritare in alta) sunt aragoneza, asturiana, basca, bretona, catalana, corsicana, franco-provensala, frisiana, friuliana, galica, gagauza, irlandeza, tiroleza, macedoniana, mirandeza, provensala, limba saami, sarda, sorbiana, aromana si velsa. Lista nu este exaustiva.

In Europa nu sunt protejate limbile emigrantilor vorbitori de alte limbi decit cele ale majoritatii.

Una din cele trei directii ale Planului de Actiune din programul e-Content al CE este cresterea productiei de continut intr-un mediu multilingvistic si multicultural. Aceasta se plaseaza la interfata dintre industriile de continut si cele care se ocupa de limbi. Asimilarea tehnologiilor de Internet, media si lingvistice este mai lenta decat in regiunile dezvoltate. Si acest lucru este perceput ca important pentru dezvoltarea unei piete europene de masa pentru produsele si serviciile on-line Aspectele tehnologice sunt bine intelese, dar nu sunt puse in practica.

Servicii pentru emigranti

Asigurarea de servicii pentru emigrantii recenti ridica probleme bibliotecilor publice si anumiti factori trebuie cantariti in prealabil:

Marimea si permanenta comunitatii de emigranti; varsta, sex, stare civila, nivel educational.

Gradul de cunoastere a limbii oficiale.

Familiaritatea lor cu conceptul de biblioteca publica si cu ce biblioteca poate face pentru ei.

Emigrantii sunt aproape permanent preocupati de exigentele economice si legale de baza si este important ca ei sa realizeze ca bibliotecile ii pot ajuta inter alia si in aceste probleme. Bibliotecarii trebuie sa-si cunoasca comunitatile si compozitiile lor etnice ceea ce, in unele orase mari, cu populatii in miscare, implica o monitorizare sistematica. De multe ori monitorizarea trebuie completata cu sondaje insotite de chestionare care sa constate in detaliu nevoile comunitatii. Se pot contacta organizatiile de emigranti si se pot organiza la sediu cursuri de limba si evenimente culturale. O comunitate de emigranti poate fi transformata in suporteri loiali daca este abordata cu tact si generozitate. Furnizarea de materiale in limbile lor materne poare ridica probleme care implica angajarea de personal specializat capabil sa catalogheze si sa proceseze aceste materiale si, in acelasi timp, sa-si indrume cititorii.

De obicei materialele furnizate vor include:

Materiale care contribuie la adaptarea culturala, achizitii in limba populatiei majoritate si materiale despre cultura de acasa.

Materiale bilingve si pentru copii.

Informatii juridice si despre serviciile locale.

Materiale audio-vizuale. Vezi muzica si dcontinur cultural divers.

Procesari de texte in scrieri cu caractere ne-latine. Vezi de asemenea includere sociala si educatie permanenta.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Bibliotecile trebuie sa fie atente la problemele lingvistice ale comunitatii deservite. In particular, nevoile emigrantilor care s-ar putea sa nu stapaneasca prea bine limba populatiei majoritare trebuie satisfacute prin toate mijloacele corespunzatoare. In unele orase mari cu o populatie in permanenta schimbare bibliotecile sunt obligate sa monitorizeze activ nevoile lingvistice ale utilizatorilor.

Serviciile furnizate ar putea include:

Servicii de consultanta pentru emigranti.

Facilitati de procesare texte in limbile emigrantilor.

Stocuri de carte, periodice si materiale audio-vizuale in limbi corespunzatoare.

Activitati culturale desfasurate la sediu.

Website-uri reproiectate tinand cont de necesitati multilingvistice.

Biblioteci dedicate pentru a deservi nevoile unei minoritati lingvistice.

Personal special recrutat cunoscator al limbilor vorbite de minoritati.

Daca deserveste o minoritate indigena biblioteca ar putea fi nevoita sa-si asume un rol in prezervarea si documentarea unei culturi in pericol cu tot ceea ce inseamna acest lucru. In mod normal astfel de minoritati sunt complet bilingve, dar apar aspecte specifice care trebuie rezolvate: achizitionarea de colectii comprehensive in limba populatiei minoritare, compilarea unor cataloage speciale, raspunsuri la intrebari venite din exterior despre cultura locala etc.

Probleme de personal

Calea cea mai evidenta pentru o biblioteca de a face fata unei situatii lingvistice complexe este politica de recrutare. A oferi servicii de translatie unei minoritati locale stabilite nu este in mod evident raspunsul adecvat si nici solutiile bazate pe tehnologii nu vor fi deosebit de utile in viitorul nu prea indepartat.
Bibliotecile ar putea fi obligate sa recruteze personal cu o buna cunoastere a limbilor si literaturilor utilizate in comunitatile lor pentru a ajuta la catalogarea materialelor in limbile minoritatilor si la furnizarea de servicii.
Vorbitorii de limbi ale minoritatilor conlocuitoare apreciaza contactul nemijlocit cu un vorbitor nativ al propriilor limbi preferandu-l unei persoane care pur si simplu cunoaste o a doua limba, indiferent cat de bine.
Acolo unde diferentele culturale ca si cele lingvistice sunt importante doar sfaturile unui membru al comunitatii minoritare va asigura relatii bune intre biblioteca si cititorii ei.
Design-ul materialelor publicitare, al pliantelor si al site-ului va costa mult mai putin si va fi realizat mult mai usor daca personalul bibliotecii este direct implicat.
Vezi de asemenea includere sociala .

Furnizarea de servicii pentru minoritatile lingvistice indigene

Minoritatile lingvistice indigene nu ridica bibliotecilor acelasi gen de probleme ca si emigrantii. De exemplu:

De cele mai multe ori ele sunt complet bilingve si nu necesita instruire in limba sau cultura populatiei majoritare.

Nu ridica dubii referitoare la numarul, permanenta sau circumstantele lor socio-economice.

Limbile minoritatilor lingvistice pot totusi genera probleme bibliotecilor.

Unele sunt limbi complet dezvoltate, predate in scoli, cu ortografii stabilite si literaturi consacrate, dispunand de un mare numar de publicatii. Altele nu dispun, partial sau total, de aceste atribute si nu este usor pentru biblioteci sa suplineasca aceste discrepante.

Tezaure multi-lingvistice - Vezi de asemenea descrierea resurselor.

Tezaurul este un set de termeni controlati utilizati la indexarea detaliata pe subiecte a documentelor aparute initial pe suport tiparit. Un tezaur va pune in evidenta relatii cum ar fi ierarhie si echivalenta intre termenii utilizati. O problema majora care apare la alcatuirea de tezaure in mai multe limbi este lipsa de suprapunere semantica dintre termeni, ca de exemplu:

Termenul englezesc teenager acopera un camp semantic mai ingust decat frantuzescul adolescent.

Cuvantul german Schnecke tradus in mod normal snail include slugs si snails si din aceasta cauza nu are echivalent exact in limba engleza.

Termenul german Berufsverbot nu are deloc echivalent in engleza si trebuie parafrazat. loss of the right to practise one's profession.

Exista standarde pentru compilarea de tezaure si termeni echivalenti intre limbi. Vezi: Guidelines for Forming Language Equivalents: A Model based on the Art and Architecture Thesaurus (Linii directoare pentru formarea de echivalenti lingvistici: un model bazat pe Tezaurul de Arta si Arhitectura) publicat de Getty Information Institute; vezi www.chin.gc.ca/Resources/Publications/ Guidelines/English/index.html. Vezi de asemenea ISO 5964:1985 (BS 6723:1985) Guide to Establishment and Development of Multilingual Thesauri (Ghid pentru stabilirea si alcatuirea tezaurelor multilingvistice). Acest standard este o anexa la ISO 2788 care acopera doar tezaurele monolingvistice si deci nu este complet, multe din problemele care apar pe parcursul alcatuirii unui lexicon fiind comune celor doua tipuri: monilingvistice si multilingvistice.

Web-site-uri multi-lingvistice

Structura unui website bilingv trebuie gandita cu atentie inca de la inceput astfel incat bilingvismul sa constituie o parte esentiala a acestuia nu doar o reflexie tarzie. Exista mai multe decizii de politici care trebuie luate, toate cu efecte pe termen lung pentru modul cum se va prezenta website-ul:
Cadrele pot fi dificile intr-un context bilingv.
Paginile bilingve vor contine texte mari si vor avea, probabil, un aspect neobisnuit.
Unele fonturi sunt mai potrivite pentru o limba decat pentru celalalte, si este preferabil sa utilizezi acelasi font tot timpul decat sa para ca faci o limba mai lizibila decat alta.
Limba in care se face un logo trebuie aleasa cu grija. Folosirea unei limbi vorbite de majoritate intr-un limbaj de programare poate indeparta utilizatorii vorbitori de alte limbi.

In acelasi timp nu uitati ca un website bilingv nu este o optiune ieftina si ca, asemeni altor website-uri, necesita actualizari, activitate comparativ mai dificila decat actualizarea unui site monolingv.

Web-site-urile bilingve pot fi utilizate:

Pentru a se adresa unei mase de cititori care consta din persoane bilingve;

Pentru a se adresa persoanelor care pot vorbi una sau alta din cele doua limbi;

Pentru a reaminti membrilor comunitatii majoritare de existenta unei minoritati, o actiune cu serioase conotatii sociale si politice.

Exista mai multe moduri de baza in care poate fi aranjat un web-site bilingv:

Cititorilor li se poate oferi o alegere unica pe prima pagina a limbii pe care doresc sa o foloseasca pentru a citi site-ul, si daca ulterior doresc sa o schimbe, pot fi obligati sa se intoarca la pagina respectiva. Aceasta modalitate ar putea fi potrivita in anumite zone e.g. intr-o tara in care se vorbesc doua limbi dar nu neaparat toata lumea este bilingva, de exemplu in Belgia sau Elvetia.

Cititorilor li se ofera posibilitatea sa navigheze pe fiecare pagina a unui site cu ajutorul unui buton sau cursor- conventii familiare majoritatii utilizatorilor de Internet. Este mai bine ca legaturile de limba sa fie in partea de sus a paginii si nu jos, intrucat aceasta este partea de pagina afisata predefinit, iar legatura ar trebui sa transfere utilizatorul la exact aceeasi pagina, dar in cealalta limba nu in alta parte a site-ului. Limba trebuie sa apara cu numele ei nativ e.g. French va apare ca Français.

Toate paginile ofera acelasi text in ambele limbi. Nu uitati ca acelasi text in limbi diferite poate necesita portiuni mai mari de spatiu; de obicei textul original este mai scurt decat o traducere.

Site-urile pot fi asimetrice, de exemplu ele pot considera unele informatii ca relevante doar pentru vorbitorii de o singura limba e.g un club social pentru galezi poate avea formularele de inscriere doar in galeza desi in celelalte aspecte site-ul este bilingv.

Alegerea tipului de format bilingv care va fi utilizat poate fi afectata de tipul de public caruia i te adresezi - persoane individuale bilingve sau persoane vorbind una sau alta dintre limbi, dar nu ambele:
De cele mai multe ori persoanele bilingve doresc sa poata vedea ambele limbi ca mijloc de a verifica de doua ori daca au inteles textul corect.
Cat sunt de diferite cele doua limbi; unele sunt similare pana la un punct e.g. spaniola si catalane, in timp ce altele cum ar fi engleza si velsa, nu.

Pentru recomandari in ceea ce priveste design-ul site-urilor bilingve vezi Welsh Language Board , un site comercial cu o prezentare a celor mai bune practici in proiectarea paginilor web si recomandari referitoare la modalitatile optime de a incorpora bilingvismul in design-ul unui web fara a acorda mai multa importanta unei limbi in detrimentul celeilalte sau a rani sentimente prin utilizarea unor simboluri emotionale sau cu conotatii politice cum ar fi utilizarea steagurilor pentru a reprezenta limbi e.g. Union Jack/Stars and Stripes pentru a reprezenta versiunile in engleza ale web-site-urilor deoarece numeroase limbi sunt vorbite in mai mult decat o tara si multe tari sunt bilingve. Consultati site-ul si pentru alte recomandari privitoare la realizarea unui web-site bilingv. Tehnologia ecranelor sensibile la atingere ar putea juca un rol in proiectarea paginilor web si a cataloagelor on-line in special pentru a deservi nevoile comunitatilor multilingvistice.

Fonturi, tastaturi si caractere ne-europene

ISO 8859 sau Unicode (ISO 10646) este un numar de cod binar unic atribuit fiecarui caracter din fiecare limba, indiferent de platforma, program sau limba. Consortiul Unicode este o organizatie non-profit fondata pentru a dezvolta, extinde si promova utilizarea standardului. Unicode poate face fata bidirectionalitatii, necesara limbilor araba si ebraica, si este permanent extins, ajungand ca in prezent sa includa lucruri precum alfabetele arhaice, de exemplu ogham-vechiul alfabet irlandez. Vezi www.unicode.org .

Acest sistem este preferat de industria TI intrucat adoptarea unei metode unice are avantaje evidente, dar el nu este unicul standard in domeniu.

De retinut si produse comerciale cum ar fi cele listate la www.fingertipsoft.com bazate pe Unicode. Se pot cumpara capacele care sa acopere tastele unei tastaturi normale pentru a facilita dactilografierea in limbile cu versiuni extinse ale caracterelor romane e.g. ð å þ ñ ç æ c l etc. Aceasta metoda simpla permite chiar procesarea de texte in varianta Kanji a alfabetului Japonez.

Tastaturile configurabile sau tastaturile afisate pe un ecran sensibil la atingere pot constitui o modalitate flexibila de a rezolva unele probleme scriiturilor cu caractere ne-romane si exotice.

Limbile cu mii de caractere, de exemplu chineza, necesita soft-uri speciale inainte de a beneficia de procesari electronice de texte. In cazul limbii chineze se utilizeaza o tastatura normala pentru a introduce ortografia fonetica a unui cuvant chinezesc e.g. feng shui introdus conform sistemului Pinyin de transliteratie, soft-ul afisand caracterele pronuntate in acel fel - ele pot fi in jur de zece. Apoi caracterul sau caracterele corecte sunt alese si introduse in document. Alegerea gresita este echivalentul chinezesc al unei greseli de ortografie. Sistemul este extrem de convenabil intrucat permite caracterelor chinezesti traditionale sau simplificate sa fie procesate dar, pentru a utiliza sistemul Pinyin operatorul trebuie sa stie pronuntarea mandarina sau din Bejing a limbii chineze. Acest lucru insa nu este obligatoriu pentru a scrie de mana in chineza. Cu toate acestea, actualmente se pot cumpara soft-uri bazate pe pronuntarea cantoneza. Vezi www.asiasoft.com.

Aceste soft-uri ocupa mai mult spatiu in memoria unui PC decat procesarea unui text intr-o limba scrisa cu caractere latine, dar in orasele unde traiesc comunitati importante de chinezi cumpararea lor pentru a le pune la dispozitia utilizatorilor pe o masina dedicata intr-o biblioteca publica este justificata.

Scrisul in araba prezinta mai putine probleme si exista tastaturi special adaptare pentru aceasta limba.

Transliteratie, transcriere si fisiere de autoritate

In multe cazuri, de exemplu pentru realizarea de cataloage, indexuri, liste toponimice si alte lucrari de natura bibliografica care sunt destinate persoanelor familiarizate cu alfabetul latin, sau din motive tipografice, nu este posibil ori practic sa se foloseasca caractere ne-latine. In acele situatii, vor fi necesare transcrierea si transliteratia.

Transliteratia este procesul prin care literele unui sistem alfabetic de scriere sunt convertite in simboluri ale altui sistem alfabetic e.g. alfabetul chirilic sau grecesc in cel latin. Exista probleme cauzate de sistemele alternative de transliteratie.

Transcrierea poate fi in principiu utilizata pentru sunetele oricarei limbi, dar acesta este singurul sistem folosibil pentru scrierile ne-alfabetice e.g. sunetele limbii chineze pot fi transcrise in simboluri latinesti sau in alte sisteme.

Este evident ca exista probleme de standardizare ca rezultat al transliteratiei si transcrierii. Sistemele diferite sau variatia lor ingreuneaza cautarea in baza de date.Deocamdata nu exista un format standardizat de evidenta a numelor relevant pentru nevoile institutiilor culturale europene insa proiectul LEAF (Legarea si explorarea fisierelor de autoritate) finantat de CE incepand cu martie 2001 urmeaza sa puna la punct un astfel de format..

In acest scop sunt realizate standarde internationale pentru mai multe limbi, vezi ISO TC46/SC2 si Diffuse. ISO 15919:2001, Transliterarea alfabetului Devanagari si a scrierilor indiene inrudite in caractere latine este un standard pentru transliterarea scrierilor indiene. Exista soft-uri care translitereaza greaca si kirilica in latina Vezi de asemenea muzica

Traducere automata (TA)

A existat o perioada in care s-au pus mari sperante in traducera automata cu ajutorul unei masini, dar tinand cont de efortul depus incepand cu anii '50 rezultatele pot fi considerate ca dezamagitoare. Tipul de probleme intalnite si care s-au dovedit a fi imposibil de rezolvat sunt, intre altele:

Ambiguitati in intelesul cuvintelor;

Diferente in ordinea cuvintelor;

Incapacitatea calculatoarelor de a asimila cunostinte despre lumea reala, context sau actul lecturii.

Investitiile in activitatea de cercetare legata de traducerile automate au scazut in ultimul timp. Eficacitatea sistemelor de traducere automata este dependenta de un numar de factori e.g. documentele sa nu contina greseli gramaticale si tipografice, cuvinte netrecute in dictionarul sistemului sau structuri complexe de propozitii. Realmente, traducerea automata poate fi utilizata doar pentru a reda esenta ori intelesul general al documentului sau pentru a trece in revista un numar mare de documente din care sa identifici pe cele care necesita traducere umana.

Pe Internet pot fi intalnite mai multe motoare de cautare care pun la dispozitie traduceri automate ale unor site-uri: vezi www.google.com si babelfish pentru traduceri in japoneza, coreana si chineza. Mai exista si alte site-uri care ofera TA e.g. Alittera. Un dispozitiv gateway catre mai multe servicii de traduceri de pe web este Babblefish www.babblefish.com.

Exista un numar de website-uri care ofera servicii de traduceri atat gratuite cat si contra cost. Daca se introduce un identificator unic de resurse (URL) softul de traducere automata poate traduce o pagina web si documentele pot fi traduse automat - aceste site-uri ofera adeseori si traduceri efectuate de fiinte umane, de exemplu World Lingo; AlphaWorks; FreeTranslation si Systran.

Vezi de asemenea personalizarea serviciilor .

AGENDA VIITOARE

Furnizarea de traduceri automate in limbile minoritatilor, in special pentru limbile vorbite de minoritati, nu pentru limbilor vorbite in principalele state ale Europei.

Asigurarea unor servicii imbunatatite pentru comunitatile de emigranti, mergand pe linia trasata de Indvandrerbiblioteket din Danemarca, mai ales acolo unde aceste comunitati sunt dispersate in interiorul intregii societatii si, in consecinta, furnizarea serviciilor pe plan local este neeconomica.

Traducere vocala. Pentru moment traducerea voce-voce, altfel spus o masina care traduce un text vorbit dintr-o limba in alta, este pura fictiune. Un astfel de aparat implica perfectionarea mai multor tehnologii complexe, fiecare dintre ele prezentand deocamdata multe neajunsuri. Iata cateva din tehnologii:
Recunoasterea vocii i.e. o masina care converteste limba vorbita in text scris.
Traducere automata i.e. o masina care traduce textul dintr-o limba in alta.
Reconvertirea textului in limba vorbita.

Soft-uri comerciale de recunoastere a vorbirii care convertesc vorbirea in text exista dar rezultatele nu sunt inca satisfacatoare. Acuratete in proportie de 95% inseamna 5% greseli sau altfel spus 5 greseli la fiecare 100 de cuvinte (e.g. 20 in acest paragraf). Punctele slabe ale traducerilor text-text efectuate de masina au fost deja discutate: pentru ca o masina de tradus sa poata deveni viabila, intrarile trebuie sa fie perfecte, insa toate soft-urile de recunoastere a vocii genereaza erori. Deocamdata doar textele pot fi convertite in vorbire cu oarecare succes, aceasta fiind singura parte din tehnologia necesara care se prezinta relativ corespunzator.

LEGATURI

Danemarca
Biblioteca Centrala Daneza pentru Literatura Emigrantilor (Indvandrerbiblioteket)
A fost infiintata pentru a satisface necesitatile culturale ale emigrantilor relativ recenti si contine peste 146.000 de materiale in aprox. 100 de limbi. Colectiile sunt pastrate in cca 50 de limbi.
www.indvandrerbiblioteket.dk

Finlanda
Biblioteca multiculturala (BMC)
O initiativa nordica comuna inceputa in 1996, cu sediul la Helsinki dar finantata in comun de Helsinki si Oslo. Scopul acestei initiative este de a pune la dispozitia minoritatilor si tuturor celor interesati servicii multiculturale prin Internet.
www.lib.hel.fi/mcl

Biblioteca Orasului Helsinki
Biblioteca multilingvistica patronata de orasul Helsinki dar subventionata de guvern infiintata pentru a furniza servicii, inclusiv imprumuturi interbibliotecare, minoritatilor lingvistice din Finlanda.
www.lib.hel.fi/ulkkirja/ english.html

Norvegia
Biblioteca Deichman, Oslo
Are carti in 37 de limbi. Rolul ei este de a oferi bibliotecilor publice din Norvegia sfaturi avizate despre nevoile emigrantilor si refugiatilor si de a fi un centru de achizitionare, interimprumut si catalogare pentru literatura in limbi straine. Biblioteca este in proportie de 75% finantata de stat.
http://nyhuus.deich.folkebibl.no

Suedia
Biblioteca kurda, Stockholm
Cu sprijinul guvernului suedez si al orasului Stockholm biblioteca se ocupa de nevoile comunitatii kurde din oras.
www.kurdishlibrary.org

Biblioteca Internationala a Orasului Stockholm sau Internationella Biblioteket
Finantata de Consiliul Orasului Stockholm contine 200.000 de carti in 125 de limbi. Publicul tinta al bibliotecii nu este alcatuit neaparat din emigranti dar lista limbilor include fara indoiala si pe cele vorbite de comunitatile de emigrati din Suedia.
www.ssb.stockholm.se/ inva/ilc.htm

Suedia/Norvegia
Cooperarea bibliotecilor mobile de carte nordica din Laponia
Biblioteca mobila a municipiului Muonio viziteaza de asemenea orase din Suedia (Kiruna) si Norvegia (Kautokeino) si este rezultatul unei colaborari intre cele trei municipalitati. Biblioteca are o o colectie de carti in finlandeza, suedeza, norvegiana si sami.
http://www.muonio.fi/kirjasto/kirjastoauto.html

Marea Britanie
CILLA
Co-operative of Indic Library Language Authorities este o biblioteca profesionala pentru limbi indi in special urdu, gujarati, hindusa, punjabi, tamila si bengaleza. Biblioteca ofera asistenta specializata, un catalog colectiv, un serviciu de avizare. De curand a fost preluata de OCLC.
www.swrls.org.uk/National.htm

Consiliul Comitatului Conway
Are un website de biblioteca cu un catalog bilingv. Site-ul ofera doua moduri de a cauta: in galeza si in engleza. Catalogul in sine este bilingv din cauza necesitatii de a cataloga carti galeze in galeza si carti englezesti in engleza pentru lecturi bilingve.
www.conwy.gov.uk

Biblioteca Etnica a Bibliotecilor Orasului Edinburgh
Poseda materiale in araba, bengaleza, chineza, gujarati, hindusa, punjabi, si limba urdu. Personalul include bibliotecari care pot vorbi limbi ale minoritatilor etnice. Se ofera procesare de texte in bengaleza, chineza si urdu.
www.edinburgh.gov.uk/Libraries

Bibliotecile din Plymouth
Dispun de o lista on-line de traducatori clasificati si cautabili dupa limbi
http://www.webopac.plymouth.gov.uk

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7