Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme ridicate de procesul de digitizare: initiative de politici guvernamentale, planificare, DPI, formate de fisiere, hard-uri si soft-uri, descrierea de resurse, protectia imaginilor, fluxul de activitate, costuri, personal, sisteme de livrare, evaluare, OC.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Digitizarea materialelor "traditionale" - tiparituri, imagini etc. - este o mana de ajutor intinsa eforturilor de a capta si crea mosteniri culturale digitale si, in felul acesta, un factor de contributie esential la e-Europa. Bibliotecile lucreaza tot mai mult cu alte "institutii ale memoriei", cum ar fi muzeele si galeriile de arta, pentru a crea materiale digitalizate si de a le pune la dispozitia celor interesati. Toate sectoarele de populatie pot beneficia. Dezvoltarea programelor digitizate ofera oportunitati bibliotecilor publice de a implica cetateni care poate nu au mai recurs la serviciile lor si mai ales de a incuraja cetatenii sa devina participanti activi si avizati la exploatarea oportunitatilor oferite de lumea interconectata in care actualmente traim. S-ar putea spune ca a fi in posesia continutului si a avea deprinderile necesare pentru a crea un nou continut, reprezinta cheia prosperitatii in aceasta lume noua.

Din cauza unor probleme cum ar fi complexitate, scalabilitate (utilizarea de catre un mare numar de oameni) si sustenabilitate (viabilitate pe termen lung si deci valoare din punct de vedere investitional) devine din ce in ce mai evident ca in viitor va fi necesar sa proiectezi si sa gestionezi serviciile de informatii publice interconectate cel putin pe baza nationala. Planificarea unor astfel de servicii este extrem de avansata in unele tari (e.g. Danemarca, MB). O problema majora va fi luarea de masuri pentru ca bibliotecile publice sa joace un rol important in aceste evolutii; colectiile lor digitizate vor fi extrem de importante ca si contributie la bogatia nationala digitala.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Procesul de digitizare este aparent simplu, intrucat este suficient un PC cu scanner ieftin prevazut cu soft-uri standard pentru a crea copia digitala a oricarui artefact citibil de oameni. Totusi, cand se iau in considerare probleme cum ar fi calitatea imaginii rezultate, formatul utilizat pentru stocarea ei, descrierea si destinatia ei, procesul devine mult mai complex. Simplitatea procesului de baza poate crea factorilor de decizie si practicienilor neexperimentati falsa impresie ca un program de digitizare este lipsit de complicatii si ieftin. El nu este nici una nici alta. Pentru a reusi, trebuie planificat cu grija si gestionat cu competenta de la inceput pana la sfarsit

Livrarea de materiale digitale utilizatorilor finali se poate face relativ direct, intrucat dezvoltarea Internet-ului si a colectiei WWW a asigurat infrastructura, soft-urile si standardele tehnice dorite. Atentie insa, si usurinta cu care pot fi accesate paginile Web mascheaza cateva dificultati majore. De exemplu, daca imaginile nu sunt usor de accesat, ar putea fi nevoie de proceduri si soft-uri complexe pentru a face incasarile si a te proteja impotriva incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala. Mai mult, de indata ce apar fisiere mari de imagini, organizarea colectiei devine o problema majora - exact cum biblioteca este obligata sa verifice daca cartile din rafturi sunt puse intr-o ordine oarecare, tot asa si imaginile trebuie asezate in categorii si descrise sistematic folosind terminologie standard, daca se doreste ca imaginile individuale sa fie gasite de utilizatori.

AGENDA VIITOARE

Viitoarea agenda referitoare la digitizarea in bibliotecile publice va depinde mult de actiunile intreprinse ca raspuns la problemele de politici. In particular, colaborarea ar trebui sa se materializeze intr-o adoptare mai larga de standarde, ceea ce ar face ca interoperabilitatea intre colectii sa devina realizabila. Situatia ideala ar fi cea in care utilizatorul final poate cauta orice imagine sau vizualizare digitizata, iar apoi descarca si utiliza imaginea dorita fara a fi obligat sa stie unde se gaseste colectia ori sa aduca modificari calculatorului sau de birou.Acest lucru implica nu numai adoptarea standardelor tehnice ci si reconcilierea divergentelor legate de drepturile de autor.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: initiative ale politicilor guvernamentale, planificare DPI, formate de fisiere, hardware si software, descrierea resurselor, fluxuri de lucru.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Digitizarea materialelor "traditionale" - tiparituri, imagini etc. - este un proces care vine in sprijinul eforturilor depuse in intreaga Europa de a capta si crea mosteniri culturale digitale. In acest DGM, accentul este pus pe digitizarea imaginilor (inclusiv a imaginilor de texte), dar cele mai multe dintre afirmatii se pot aplica in mod egal si altor obiecte digitizate (de exemplu, fisierelor audio)

Initiative de politici guvernamentale

In Europa s-a ajuns la un acord ca digitizarea ofera oportunitati strategice si ca trebuie continuata intr-un ritm cat mai rapid. CE a declarat ca va actiona ca si coordonator al acestei activitati vitale, afirmand intre altele: "Digitizarea este un prim pas esential spre generarea de continut digital care va pune bazele unei Europe complet digitale. Este o activitate vitala pentru pastrarea mostenirii culturale colective din Europa, furnizand un acces mai facil la aceasta mostenire, pentru promovarea educatiei si turismului si pentru dezvoltarea industriilor de e-continut". Rolul critic pe care il joaca a fost recunoscut in Planul de Actiune pentru o e-Europa 2002 aprobat de Statele Membre ale UE la Consiliul European de la Feira care a avut loc in iunie 2000. Acest plan aseaza digitizarea in centrul realizarii Conceptului de e-Europa. Aceasta este o linie de actiune specifica pentru continutul digital .

Un eveniment cheie a fost intalnirea ce a avut loc in aprilie 2001, la Lund, Suedia, in care s-a aratat ca o coordonare a initiativelor nationale este atat de dorit cat si necesara si s-a afirmat ca "digitizarea pune la dispozitie un mecanism cheie pentru a exploata mostenirea unica a Europei si a sprijini diversitatea culturala, educatia si infiintarea industriilor de continut". Desi Statele Membre au investit in asigurarea accesului la mostenirea lor culturala, mai sunt inca multe obstacole in calea succesului pe termen scurt si mediu al acestor initiative. Ca obstacole se pot mentiona intre altele: diversitatea modurilor in care se abordeaza digitizarea, riscurile asociate utilizarii tehnologiilor necorespunzatoare, dificultatile cauzate de pastrarea si accesul pe termen lung la obiectele digitale, lipsa de consistenta in abordarea Drepturilor la Proprietatea Intelectuala (DPI).si lipsa de sinergie intre programele culturale si cele de implementare a noilor tehnologii.

Intalnirea de la Lund a ajuns la concluzia ca aceste obstacole pot fi depasite si obiectivele Planului de Actiune pentru o e-Europa pot fi promovate daca Statele Membre se decid sa:

infiinteze un forum permanent de coordonare;

sprijine dezvoltarea unei viziuni europene asupra politicilor si programelor;

creeze mecanisme care sa promoveze practicile de calitate si consistenta acumularii de experienta si deprinderi;

lucreze in colaborare pentru a scoate in evidenta si a face accesibila mostenirea culturala si stiintifica a Europei.

Principiile aprobate la Lund si alte documente de fond sunt disponibile pe CORDIS, website-ul oficial al UE. Site-uri nationale, cu resurse aditionale, sunt de asemenea disponibile e.g. Reteaua Cetatenilor.

De retinut

Exista un interes comun pentru digitizare intre toate tipurile de institutii de memorie (biblioteci, muzee, arhive, galerii, birouri de inregistrare etc).
Digitizarea ar trebui sa constituie o fateta importanta a planificarii infrastructurilor nationale si internationale de informatii.

Bibliotecile publice trebuie sa fie extrem de atente pentru a nu incalca drepturile de autor prin digitizarea de materiale pentru care nu poseda licenta, incercand in acelasi timp protejarea propriilor investitii.

Trebuie rezolvata problema Depozitului Legal de materiale digitalizate.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Procesul de digitizare este aparent simplu, intrucat un PC cu scanner ieftin poate fi utilizat cu soft-uri standard pentru a crea copia digitala a oricarui artefact citibil de oameni. Totusi, atunci cand avem in vedere probleme precum calitatea imaginii rezultate, formatul utilizat pentru stocarea ei, descrierea, destinatia de utilizare si pastrarea ei, procesul devine mult mai complex. Simplitatea procesului de baza poate crea bibliotecarilorsi factorilor de decizie impresia falsa ca un program de digitizare este usor de realizat si ieftin. Nu va fi nici una nici alta.

Livrarea de materiale digitale se poate face relativ direct, deoarece dezvoltarea Internet-ului si site-urilor WWW au asigurat infrastructura, soft-urile si standardele tehnice necesare. Atentie insa, usurinta cu care pot fi accesate paginile Web mascheaza cateva dificultati majore. De exemplu, daca imaginile nu pot fi redate usor, ar putea fi nevoie de soft-uri si proceduri complexe pentru a face incasarile si a te apara impotriva incalcarii drepturilor la proprietatea intelectuala.

Este important sa recunosti ca adeseori digitizarea este redusa doar la crearea de imagini digitale ale originalelor. Exista insa si procese mai complexe - de exemplu, recunoasterea optica de caractere - care incearca sa capteze intelesul textului (al imaginii, s.a.m.d). Ele sunt prezentate pe scurt in cele ce urmeaza.

Planificare

In primul rand trebuie sa-ti fie clar de ce digitizarea este solutia potrivita, care sunt criteriile de selectie si carui public i te adresezi. De notat ca, desi nici unul din aceste aspecte nu are un caracter strict tehnic, toate sunt importante pentru un proiect de succes intrucat te ajuta sa alegi ce anume trebuie digitalizat.

Un exemplu al criteriilor de alegere este prezentat in lucrarea aparuta sub egida Universitatii din California Criterii de selectie pentru digitizare. Lee (vezi mai jos) trece in revista intrebarile necesare si sugereaza utilizarea unei 'matrite decizionala'. Utila este si lucrarea lui Colet: 'Cum sa planifici crearea de imagini'

Anvergura proiectului trebuie analizata cu grija - este usor sa subestimezi efortul de care ai nevoie pentru a digitaliza materialele traditionale, si este aproape inevitabil ca doar parti din majoritatea colectiilor sa fie procesate. Costurile, personalul avut la dispozitie si alte probleme (vezi mai jos) vor contribui la luarea deciziilor.

DPI (Drepturile la proprietatea intelectuala)

In legatura cu DPI exista doua aspecte:

Detine biblioteca dreptul de a face copii digitale? Daca obtinerea drepturilor pentru material este necesara, procesul va fi lung si probabil costisitor.

Ce drepturi pentru imaginile digitizate intentioneaza sa impuna biblioteca? Vor fi toate imaginile puse la dispozitie gratuit, sau pe web vor aparea imagini micsorate si se va percepe o taxa pentru copiile de inalta rezolutie?

Formate de fisiere

Rezultatul unui proces de digitizare este o imagine, sau alt obiect de informatie, in format digital. Totusi, in prezent se utilizeaza multe formate si alegerea trebuie facuta cu grija. Nu uitati ca este normal sa detii atat o copie master cat si copii de difuzare, si ca de multe ori este bine ca aceste copii sa fie in formate diferite. Din formatele obisnuite utilizate la proiectele de digitizare fac parte intre altele TIFF (pentru masterele de calitate superioara) si JPEG sau GIF (pentru copii de difuzare), dar nu uitati ca exista versiuni diferite ale tuturor formatelor. Criteriile dupa care se face alegerea trebuie analizate cu grija ( avand la baza C.W. Brown si B.j. Sheperd 'Formate de fisiere grafice, referinte si ghid', Greenwich, Connecticut, SUA:Prentice Hall, 1995, asa cum sunt descrise in Franziska Frey 'Formate de fisiere pentru copii digitale master' din seria Ghiduri de calitate pentru crearea imaginilor bazate pe resurse vizuale).

Desi exista un mare numar de formate digitale probabil ca alegerea practica va fi destul de limitata. Este recomandabil sa urmezi exemplul altor proiecte si sa soliciti opiniile unui expert.

Hard-uri si Soft-uri de digitizare

In linii mari, se poate alege dintre urmatoarele hard-uri:

Scanere. Trebuie notat ca scanerele cu placi de sticle plane simple nu sunt potrivite pentru volumele legate si pot produce pagube insemnate. Acolo unde originalele pot fi dezmembrate in pagini separate solutia optima este un alimentator de documente, deoarece acesta poate accelera procesarea si asigura o calitate mai buna. Exista scanere specializate de digitizare pentru diapozitive si microfilme. Don Williams a conceput un ghid pentru alegerea de scanere in seria Ghiduri de calitate pentru crearea imaginilor bazate de resurse vizuale..

Camere digitale. Cand o carte nu poate fi deschisa complet, sau cand materialul este delicat, o camera de luat vederi este mult mai potrivita decat un scaner intrucat evita contactul fizic dintre echipament si obiectul original. Pentru a folosi o camera este nevoie de un suport de carte (confectionat sau achizitionat) si de un iluminat corespunzator, la temperatura scazuta.

Pentru media ne-vizuala, de exemplu inregistrarile audio, se poate cumpara echipament care sa furnizeze semnale de iesire digitale din mediu analog.

Soft-ul utilizat in procesul de digitizare trebuie ales cu o grija cel putin egala, tinand cont de trei procese: captura, procesare si difuzare - ultimul fiind tratat separat mai jos. Soft-ul pentru captura de imagini este adeseori achizitionat impreuna cu hard-ul, ceea ce poate reprezenta o solutie buna. Acesta trebuie sa asigure aplicarea standardelor comune (e.g. TWAIN) si sa fie prevazut cu caracteristici esentiale de management cum ar fi afisarea prealabila a imaginii, afisare care permite ajustari fara scanare completa. Si formatele de fisiere alese trebuie sustinute de soft.

Soft-urile de procesare imagini variaza de la cele simple la soft-urile extrem de sofisticate, in functie de utilizarea dorita. La un capat al spectrului, un proiect poate decide sa nu proceseze deloc imagini captate. Alt proiect, insa, se hotaraste sa "curete" imaginile pentru a indeparta zgarieturile sau petele care apar pe original si sa ajusteze echilibrul coloristic manual.

Alegerea hard-urilor si soft-urilor corespunzatoare va fi dictata de un numar de alte consideratii intre care costurile de cumparare si intretinere, usurinta utilizarii (nevoia de instruire speciala), viteza de lucru, adaptabilitate si extensibilitate, abilitate (calitatea si alegerea datelor de iesire) conformitatea cu standardele in vigoare, siguranta in functionare s.a.m.d

Descrierea Resurselor

Este absolut esential ca materialele digitalizate sa fie catalogate corect si ca metadatele corespunzatoare sa fie puse la dispozitie. Bibliotecarii trebuie sa cunoasca atat traditiile de catalogare pentru alte discipline (de exemplu, Descrierea Arhivistica Codata (DAC) cat si abordarea metadatelor in mediul electronic (mai ales in Dublin Core). Lee consacra spatiui considerabil acestor probleme iar doritorii de indrumari pot consulta lucrarea nedigitalizata " Standarde si linii directoare tehnice" aparuta in Marea Britanie. Vezi de asemenea descrierea resurselor. Pe langa metadatele descriptive, ar putea fi nevoie de crearea sau adoptarea unor scheme pentru limba, locatie geografica, drepturi, clasificari, versiune si nivel educational.

Protectia Imaginilor

Doua sunt problemele majore care trebuie luate in considerare in legatura cu acest titlu:

Protectia imaginilor pe termen lung, sau prezervarea digitala. Ghidurile referitoare la aceasta problema sunt extrem de numeroase.. Un punct de plecare ar putea fi: Comisia Europena despre Prezervare si Acces.

Protectia drepturilor asupra imaginilor, de exemplu pentru a preveni utilizarea neautorizata. Exista foarte multe tehnici de protectie, filigranarea si cifrarea fiind doua dintre ele. Un numar de sisteme comerciale sunt disponibile, e.g. Digimarc iar acolo se se gasesc si explicatii despre tehnologia folosita.
Vezi de asemenea copyright

Fluxul de lucru

Intern sau prin intermediari?
Intrebarea cruciala legata de fluxul de lucru este daca proiectul trebuie rulat la sediu sau de o alta companie. De multe ori conditiile locale sunt cele care dicteaza alegerea, dar urmatoarele consideratii sunt valabile:

a) Avantajele rularii la sediu:

Control deplin asupra materialelor si al procesarii.

Materiale nesupuse riscurilor datorate transportului.

Evaluare rapida a calitatii datelor de iesire.

Feedback rapid al evaluarii formative (vezi mai jos).

Posibil mai ieftin, dar precizarea costurilor este dificila.

Specializarea personalulului propriu.

Drept de proprietate asupra hard-urilor si soft-urilor.

Fara obligatii contractuale fata de o parte terta in caz de dificultati.

b) Avantajele intermediarilor:

Managementul detaliat al procesului este responsabilitatea contractorului.

Nu trebuie achizitionate hard-uri sau soft-uri (cu exceptia celor necesare pentru afisarea imaginilor) si nici asigurat spatiu pentru ele.

Se poate profita de pe urma experientei si expertizei furnizorulu.i

Instruirea personalului propriu neconditionata de timp.

Costuri clare de la inceput.

Vor fi utilizate cele mai moderne hard-uri si soft-uri.

Daca decizia este de a explora solutia externa se poate recurge la un director extrem de cuprinzator: 'Ghid si director pentru managementul documentelor', ajuns in 2000 la a 11-a editie, un ghid exaustiv pentru managementul documentelor si un director complet al produselor si serviciilor pentru managementul crearilor de imagini si al documentelor. ': 2000. ISBN 0-9537954-0-3, ISSN 1366-6584.

Fluxul de lucru general

Fluxul de lucru pentru orice proces de digitizare trebuie planificat cu grija. Lee este autorul care s-a ocupat mult de acest subiect,aprofundandu-l pana la amanunt.

Costuri

Este imposibil sa faci o estimare aproximativa a costurilor, intrucat factorii implicati sunt extrem de de numerosi si de diversi. Gould si Ebdon au calculat bazandu-se pe sondajul lor din 1999 facut in intrega lume ca per pagina costul mediu al digitalizarii este de 7,72dolari (variatia fiind de la 0,12 la 15 dolari), per carte 70,66 dolari (variatie intre 28 si 154 dolari) iar per exemplar serial 14 dolari (fara variatie). Lucrarea asupra costurilor scrisa de S. Tanner and J. Lomax-Smith ofera sfaturi utile.

Probleme de personal

Unele biblioteci au norocul de a dispune de personal experimentat, dar pentru multi deprinderile legate de digitizare trebuie insusite.

Sisteme de livrare

Cel mai obisnuit sistem de livrare utilizat astazi este WWW. Bibliotecile pot fi gazda propriilor website-uri, gazduite de autoritatile locale sau recurge la serviciile unei parti terte.
Ideal este sa pastrezi imaginile intr-o baza de date. Pentru colectiile mai mari, sau acolo unde metadatele sau alte cerinte sunt complexe, un pachet specializat ar putea reprezenta solutia optima. (pentru exemple, vezi inVisage din iBase, in prezent comercializat de Talis, furnizor de sisteme de biblioteca.

Evaluare

Evaluarea calitatii imaginii (si a echivalentului pentru medii ne-vizuale) este tot o problema foarte complexa care necesita expertiza. Se recomanda consultarea unei surse autorizate cum ar fi lucrarea Franziskai Frey 'Masurarea calitatii masteri-lor digitali' aparuta in seria Ghiduri de calitate pentru crearea imaginilor pe baza de resurse vizuale(de vazut)'.

Recunoasterea optica de caractere(ROC)

ROC a fost utilizata de multe biblioteci pentru a digitiza inregistrari de catalog si continuturi primare. Soft-urile moderne pot interpreta corect chiar si originale aflate in conditie proasta, desi verificarea umana mai este inca necesara. Evident, daca trebuie pastrata o configuratie - de exemplu, relatia dintre zone de text sau un text aranjat in tabele - atunci apare inca un nivel de complexitate. Printre pachetele tipice de ROC care ar putea fi utilizate de biblioteca sunt pachetul Scansoft OmniPage Pro si ExperVision TypeReader Pro.

Executia grafica in bibliotecile publice este extrem de variabila. Unele au rulat, si continua sa ruleze,programe de digitizare foarte complexe. Altele nu au experienta in acest domeniu.In consecinta, acest domeniu ofera prilejul de a impartasi expertiza si practicile de calitate cu celelalte biblioteci.

Bibliotecile publice au fost implicate in discutii la nivel european si au participat la conferinte ateliere de lucru pe teme de politici. Cea mai mare parte din activitatile finantate s-a desfasurat prin DGXIII si programele pentru mostenirea culturala. Exista mai putine exemple de implicare transeuropeana a bibliotecilor focalizata pe alte domenii (cum ar fi educatia).

In ultimul timp are loc o activitate de digitizare extrem de febrila in intreaga lume. Bibliotecile americane sunt foarte active (vezi Legaturi)

AGENDA VIITOARE

Agenda viitoare referitoare la digitizarea in bibliotecile publice va depinde in mare masura de actiunile intreprinse ca raspuns la politici (vezi mai sus). In particular, colaborarea ar trebui sa se traduca intr-o adoptare mai larga a standardelor, creindu-se astfel conditii pentru interoperabilitatea intre colectii. La situatia ideala se va ajunge cand utilizatorul final va cauta o imagine digitalizata oarecare fara sa stie unde se gaseste colectia sau safie obligat sa faca ajustari la calculatorul sau de birou. Acest lucru implica nu doar adoptarea standardelor tehnice ci si rezolvarea problemelor de copyright.

Perfectionarile tehnice din acest domeniu se vor concentra probabil (a) pe scanere si camere digitale din ce in ce mai sofisticate, la preturi reale din ce in ce mai mici, si (b) pe acordul international asupra standrdelor (asa cum a fost el descris in alta parte a documentului) care sa faciliteze interoperabilitatea

Intre problemele organizatorice se pot mentiona dezvoltarea depozitelor oficiale (care ar putea ca fi bibliotecile publice - 'depozitarul comunitatii') si, legat de acest lucru, colaborarea destinata conservarii obiectelor digitale (Coalitia pentru Conservare Digitala este un exemplu al acestei abordari). Deocamdata nu exista un acord asupra unor medii 'permanente' potrivite pentru conservarea pe termen lung, dar situatia poate fi rezolvata pe termen mediu.

LEGATURI

Internationale
UNESCO Programul Memoria Lumii.Memory of the World
http://www.unesco.org/webworld/mdm/index_2.html

UNESCO Programul Memoria Lumii. Stocare si acces la date: Solutia pentru documentul compus
http://www.unesco.org/webworld

Bibliotheca Universalis
Aceasta initiativa, un proiect G-7 pilot pentru
o societate informationala globala, a listat proiectele nationale de digitizare cele mai importante.This initiative, a G-7 global information society pilot project,
http://www.kb.nl/gabriel/bibliotheca-universalis/digit.htm

IFLA
A fost activa prin cele doua programe proprii: Prezervare si Conservare (PAC) si disponibilitatea Universala a Publicatiilor (UAP)

Studii asupra nivelurilor nationale minimale
Ca urmare a acordului incheiat la Lund (vezi mai sus) fiecare stat membru al CE pregateste o trecere in revista generala asupra politicilor nationale si regionale si a programelor de digitizare a continutului cultural si stiintific.

Exemple din statele membre

Danemarca
Danske Billeder
A colectie de fotografii vechi avand ca subiect Danemarca.
http://www.danskebilleder.dk/

Franta
Lyon
Proiecte de digitizare a bibliotecii publice din Lyon si o descriere a modului in care acestea au fost duse la bun sfarsit
http://www.addnb.org/fr/docs/numlyon.htm

Jaloane importante si sarcini pentru proiectele de digitizare a bibliotecilor (in limba franceza):
http://www.addnb.org/fr/docs/numproj.htm
http://www.culture.gouv.fr/culture/mrt/numerisation/fr/f_04.htm
http://www.culture.fr/culture/mrt/numerisation/fr/dll/index.htm

Germania
Ulm
Website-ul bibliotecii publice din Ulm cu acces la documente digitalizate. http://www.stadtbibliothek.ulm.de/

Marea Britanie
Optiunea Digitala - probleme in digitizare pentru bibliotecile publice
http://www.ukoln.ac.uk/public/earl/issuepapers/digitisation.htm

Gould, Sara si Ebdon, Richard
'IFLA/UNESCO Sondaj asupra digitalizarii si prezervarii' http://www.unesco.org/webworld/mdm/survey_index_en.html

Lee, Stuart D.
' Crearea de imagini digitale : un manual practic' Londra: Library Association Publishing, 2000. ISBN 1-85604-353-3

Leeds
Colectie fotografica despre istoria locala
http://www.leodis.org/

Programul digitizare-nof
http://www.nof-digitise.org/
si Standardele si Liniile sale Directoare
http://www.ukoln.ac.uk/nof/support/manual/

Powys
Proiect de istorie digitala
http://history.powys.org.uk/

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina6 | Pagina 7