De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Clujul și Unirea Transilvaniei cu România (01.12.1918)

Înfăptuirea unității naționale depline, s-a realizat în urma participării, alături de Puterile Antantei, la Primul Război Mondial și a obținerii victoriei finale împotriva Germaniei și Austro-Ungariei. Dezintegrarea acesteia din urmă și susținerea Statelor Unite, prin promovarea principiului autodeterminării, au reprezentat un impuls pentru mișcarea politică românească din provinciile românești din afara granițelor regatului român în direcția punerii în aplicare a acestui principiu și, implicit, a realizării dorinței de unire cu România. Astfel, prin decizia Sfatului Țării, din 27 martie/9 aprilie 1918, Basarabia era prima provincie care-și proclama hotărârea de a se desprinde din cadrul imperiului țarist și de a se alipi României, urmată la 15 /28 noiembrie de cea a Bucovinei, al cărui Congres General se pronunța pentru ieșirea din cadrul monarhiei austro-ungare și unirea necondiționată cu regatul român. Momentul culminant al acestui proces a fost Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, prin care reprezentanții românilor din Transilvania, Banat și Maramureș s-au exprimat pentru unirea cu România, eveniment considerat, de altfel, ca fiind cel mai important dintre toate și statuat astăzi ca zi națională a statului român.

În Cluj, centru politic și cultural de primă importanță a Transilvaniei, pulsa o intensă mișcare națională românească. Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania, elaborată la Oradea (12 oct.1918) și citită în Parlamentul maghiar de la Budapesta (18 oct. 1918), a reprezentat și pentru românii clujeni semnalul luptei decisive pentru unirea cu România, al unor inițiative întreprinse sub freamătul nerăbdării de a acționa imediat, care au început să se deruleze și în orașul de pe Someș, până la 1 dec. 1918.

Lansarea de către Consiliul Național Român Central de la Arad a chemării de a participa în număr cât mai mare la Adunarea de la Alba Iulia (7/20 nov. 1918) a declanșat suita adunărilor organizate pentru desemnarea delegaților. La Cluj, la 27 nov., au primit mandat de participare Emil Hațieganu, Nicodim Cristea, Elie Dăianu, Valentin Poruțiu, Augustin Pordea, Anton Mandeal, Petre Barițiu, Amos Frâncu, Ioan Giurgiu, Pavel Alb, Iuliu Muja, Iuliu Coroianu, Maria R. Pop și Sidonia G.I. Docan. Universitarii români întruniți în aceeași zi, i-au delegat pe Emil Dandea și Virgil Marian. În decursul acestei luni au avut loc adunări de desemnare a reprezentanților la Alba Iulia în toate localitățile mai mari ale comitatului. La 30 nov., un tren special, cu circa 1.000 de persoane pleca spre Alba Iulia.

În atmosfera emoționantă a zilei de 1 Decembrie 1918, în mulțimea adunată la Alba Iulia s-au aflat și delegații clujeni, la care s-au adăugat mulți alții care au mers fără mandat. În ziua de 1 Decembrie 1918 și la Cluj, mulțimea s-a adunat în Piața Mare, iar la ora 10.00 clopotele au vestit prin dangătul lor deschiderea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și împlinirea visului unirii tuturor românilor într-un stat.

[modifică] Bibliografie

  1. Istoria României . – București: Editura Enciclopedică, 1998, ISBN 973-45-0244-1
  2. Cluj-Napoca și Marea Unire / coord. Dan Brudașcu . – Cluj-Napoca, 1998
  3. Clujenii și Marea Unire / D. Comșa, E. Glodariu, M. M. Jude . – Cluj-Napoca, 1998, ISBN 973-0-00724-1