De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Istorie
Cimitirul Hajongard, cunoscut în mod oficial ca Cimitirul Central, se află situat la sud de vechiul zid de apărare al cetății Clujului, având astăzi intrarea principală în strada Avram Iancu, fosta stradă a Măcelarilor, apoi a Turzii Exterioară, în secolele trecute. Se pare că numele maghiar provine de la o veche denumire germană a dealului pe care s-a înființat cimitirul, în două variante relevate de documentele vremii: Hasengarten (grădină cu iepuri) sau Haselgarten (grădină cu aluni). O denumire mai veche, cea de Hasinschart, era menționată deja la 1373, dar atestarea ca atare a dealului Hajongard datează doar din 1503.
Cu o întindere de zeci de hectare, cimitirul este unul din reperele istorice importante ale orașului, fiind clasat ca monument în lista monumentelor istorice din 2015, cu codul CJ-VI- s-B-07839. Istoria propriu-zisă a cimitirului începe spre sfârșitul secolului al XVI-lea, după o mare epidemie de ciumă, în urma căreia cimitirul din jurul Bisercii Sf. Mihail din Cluj a devenit neîncăpător. De-a lungul timpului, acest cimitir de la marginea orașului s-a extins considerabil spre vârful dealului, unde în secolul al XVII-lea se înființa cimitirul luteran, iar în 1840 unul evreiesc. În 1885, intervine o reamenajare a întregului cimitir, cu delimitarea mai strictă a parcelelor și plantare de arbori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, cimitirul se extinde și mai mult, deschizându-se un cimitir nou al evreilor, în partea de sus a dealului, către Calea Turzii, vizibil și astăzi. Tot în partea de sus, în partea estică a cimitirului, s-a mai deschis, din 1914, un Cimitir al Eroilor.
Renumele cimitirului se datorează nu doar vechimii sale și numelor ilustre ale celor care sunt înmormântați acolo, ci și arhitecturii unor monumente funerare aparținând membrilor unor mari familii nobiliare precum Mikó, Bethlen-Teleki, Bánffy sau unor personalități istorice și culturale ca Apáczai Csere János, Iuliu Hațieganu, Sámuel Brassai, Constantin Daicoviciu, Gheorghe Dima, János Fazakas], Octavian Fodor, Mór Gratz, Károly Haller, Rudorl Palocsay, Dumitru Popovici, Eugen Pora, Emil Racoviță, Dominic Stanca, etc.
[modifică] Bibliografie
- Hajongard: orașul morților = a holtak városa = die Stadt der Toten = the City of the dead / Octavian Bortoș. - Cluj-Napoca: Proart 21, 2015, p. 23, 31-32, 205, ISBN 978-606-92334-7-4
- Cartea Comoară Cluj / Al. Diaconescu, Gergely Balasz, Hunyadi Attila, kovacs Zsolt, Lupescu Radu, Mihaly Melinda, Sarkadi Nagy Emese, Vlad Țoca, Zagoni Balasz. - Cluj-Napoca: Editura Projectograph, 2010, Harta Clujului Medieval și Interbelic.
