Pagini noi
De la Memorie şi cunoaştere locală
- 2 iunie 2025 09:57 6 dec. - Înființarea societății pe acțiuni „Ursus” Fabrica de Bere. Construcția fostului brand local Ursus (ist | modificare) [7.429 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Începuturi== Brandul Ursus a avut la origini fabrica de bere a familiei Czell din Cluj și a dăinuit aici până la relocarea întreprinderii, în 2010. Afacerea familiei Czell s-a impus prin demersurile sasului brașovean Friedrich Thomas Czell. Tatăl lui avea o țesătorie de lână e care a preluat-o la moartea acestuia. Spirit antreprenorial de excepție, Friedrich Thomas Czell a pus inițial, în 1855, bazele concernului Friedrich Czell și Fiii, care avea...)
- 29 mai 2025 07:25 Nașterea unui brand clujean în domeniul industriei alimentare: Vlad et Comp. S.A. strămoșul Napolactului (ist | modificare) [4.495 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Înființarea firmei Vlad== Atelierul lui Vlad, cum era cunoscut la începuturi, a reprezentat un model de succes fulminant al unei întreprinderi familiale, o afacere transmisă din tată în fiu, ale cărei începuturi datează din 1905. În mai 1931, firma s-a transformat în societate pe acțiuni, devenind firma Vlad & CO S.A. Directorii firmei erau frații Vlad și dr. Iacob Adrian. ==Producția== Firma pregătea la începuturi unt și diferite brânzeturi....)
- 26 mai 2025 08:16 5 apr. – Apariția primului automobil pe străzile Clujului (ist | modificare) [4.315 octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Istoria automobilului. Începuturi== Istoria automobilului a început la 1769, cu crearea automobilului cu motor cu abur. În 1806, au apărut vehiculele cu motoare cu ardere internă ce funcționau cu combustibil lichid, iar în jurul anului 1900, cele cu motor electric. În accepțiune modernă, inventatorul automobilului a fost inginerul german Karl Benz. Noțiunea de automobil și automobilismul au aparținut la începuturi în cea mai mare măsură culturii u...)
- 21 mai 2025 11:31 Méhes Sámuel (ist | modificare) [3.307 octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== n. 30 ianuarie 1785, Cluj – d. 29 martie 1852, Cluj. Pedagog, redactor-șef, scriitor, deputat. Fiul lui Méhes György, profesor de științele naturii la Colegiul Reformat-Calvin din Cluj și al soției sale, Incze Sára. A fost elevul școlii amintite, apoi a studiat mai întâi medicina la Universitatea din Viena, după care s-a înscris la cea din Heidelberg. A revenit la Cluj în 1809, după moartea tatălui său, moștenindu-i catedra. A...)
- 5 mai 2025 11:56 23 iun. - Înființarea primei grădinițe orășenești la Cluj - Institutul Fröbel (ist | modificare) [5.386 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Apariția grădinițelor sub impactul filosofiei lui Fröbel privind educația preșcolarilor== La începuturile lor, primele încercări privind educația instituționalizată a preșcolarilor erau destinate copiilor din familiile muncitoare, în familiile burgheze mama rămânând în cămin, condiția materială permițând acestor familii angajarea de educatoare. Astfel, nevoia instituționalizării preșcolarilor a apărut odată cu industrializarea. Primele i...)
- 28 aprilie 2025 11:34 17 iul.- Două aristocrate, primele șoferițe din Cluj și Transilvania (ist | modificare) [3.178 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Cine au fost cele două pioniere?== În dimineața zilei de 17 iulie 1912, două doamne s-au prezentat la examenul de conducere. Una dintre acestea a fost contesa Teleki Margit, născută Béldi, soția lui Teleki Géza jr., proprietar al castelului de la Jucu. A doua candidată a fost contesa Bethlen Judit, născută Bánnfy, soția lui Bethlen Ádám, mare moșier și proprietar al castelului de la Bahnea (în Mureș). De menționat este că Bethlen Judit era sor...)
- 16 aprilie 2025 07:31 1 dec. – Distribuirea primelor apartamente în nou „cartier dormitor” al Clujului, Mănăștur (ist | modificare) [5.700 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Aspecte ale dezvoltării urbane a Clujului== Pentru regimul co¬munist, construirea marilor platforme industriale la Cluj-Napoca constituia, fără îndoială, o etapă a programului de dezvoltare regio¬nală, dar și o provo¬ca¬re identitară, care viza spargerea imaginii etnice și inte¬lec¬tuale a orașului. În anii ’70, asistăm la expansiunea fizică a ora¬șului și la o creștere demografică explozivă, o dată cu venirea mun¬citorilor care au adus...)
- 14 aprilie 2025 11:58 8 apr. – Înființarea Băncii „Economul”, prima bancă românească din Cluj (ist | modificare) [5.003 octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Acțiuni premergătoare== Problema înființării unui institut financiar românesc la Cluj s-a pus pentru prima dată în Adunarea generală a Despărțământului X Cluj al ASTREI, din 26 octombrie 1875. Atunci s-au exprimat opinii care pledau în favoarea înființării la Cluj a unei filiale a Băncii „Albina”. Grigore Slași, susținut de avocatul Iuliu Coroianu, a inițiat însă întemeierea unei noi bănci, de sine stătătoare, la Cluj. Demersurile în...)
- 7 aprilie 2025 07:47 21 nov. – Începuturile cinematografului ASTRA, VICTORIA de azi (ist | modificare) [4.178 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Cinematografe clujene, succesiune temporală de la începuturi la finalul perioadei interbelice== Cinematografele, ca și componente ale industriei spectacolelor, a serviciilor recreative locale, au început să apară înainte de Primul Război Mondial și, supraviețuind acestuia, să se impună ca atare și în Clujul interbelic. Celor trei cinematografe cu o istorie antebelică: Apollo (în Piața Unirii), Urania (pe Calea Regele Ferdinand) și Universității...)
- 25 martie 2025 08:35 16-17 sept. – Inaugurarea primului stadion clujean (ist | modificare) [5.492 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Afirmarea nevoii construcției unui stadion al orașului. Preliminarii== Pe măsura îmbrățișării de către clujeni a diverselor sporturi și a înființării de cluburi sportive, s-a simțit și nevoia amenajării unor spații special dedicate practicării acestora. Astfel, în 1885, după înființarea Societății Atletice Clujene (KAC), o preocupare majoră a acesteia a devenit amenajarea unei piste de atletism, realizată și inaugurată în 6 octombrie 18...)
- 25 februarie 2025 13:05 22 oct. - Deschiderea restaurantului Intim (ist | modificare) [4.124 de octeți] Ghizela (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Un restaurant doar pentru femei. Controverse și legende == La 22 octombrie 1969, presa anunța deschiderea restaurantului Intim, în centrul orașului, pe strada Matia, la numărul 3. Personalul restaurantului era exclusiv feminin și, ca element de specificitate, localul accepta clientelă compusă exclusiv din femei. Intim a fost deschis de Întreprinderea de Alimentație Publică din Cluj, iar ideea i-a aparținut directorului Teodor Popuţă, un om care căl...)
