De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Festivitățile de dezvelire a statuii Lupa Capitolina

În anul 1921, statul italian a făcut cadou României două copii ale statuii lupoaicei cu Romulus și Remus de pe Capitoliu (Lupa Capitolina). Una a fost trimisă la Cluj, iar cea de a doua la Chișinău, drept simboluri ale unității românilor din zonele unificate cu Regatul Român.

La 30 august 1921, primarul Iulian Pop primea o adresă de la Ministrul României la Roma, prin care se anunța că peste 200 de cetățeni italieni aveau să viziteze Clujul la sfârșitul lunii septembrie. Aceștia urmau să aducă cu ei din partea primarului Romei, cadou pentru Cluj, o lupoaică de bronz, simbol al latinității. Autoritățile au trecut la pregătirea primirii oaspeților și au făcut demersuri pentru realizarea unui soclu de piatră pe care urma să fie așezată statuia (sarcină preluată de inginerul Buia). Locul ales pentru amplasarea ei a fost capătul străzii Regina Maria de pe atunci, în fața primăriei. Prefectura și primăria au constituit comitete speciale de organizare a primirii oaspeților și a festivităților de inaugurare. Din aceste comitete au făcut parte pe lângă prefectul Ștefan Meteș și primarul Iulian Pop, personalități ale vieții culturale și universitare, ale bisericii și armatei, printre care: prof. V. Dimitriu, prof. Sextil Pușcariu, prof. N. Bănescu, prof. Emil Racoviță, Zaharia Bârsan, D. Popovici-Bayreuth, Gheorghe Dima, Ion Agârbiceanu, I.N. Petala.

Cu acest prilej, a fost proiectată o adevărată sărbătoare națională. Orașul a fost pavoazat cu drapele românești și italiene. Încă de la orele 9.00 oamenii s-a adunat pe parcursul de la gară până în oraș, între aceștia fiind și mulți elevi, cu stegulețe, așteptând sosirea oaspeților. La gară, pe peronul împodobit, oaspeții erau așteptați de autoritățile civile și militare, de întregul corp profesoral universitar și secundar, studenți, armată etc. La ora 10.00 trenul a sosit în sunetul muzicii militare care a intonat marșul italian, iar oaspeții au fost primiți cu urale și strigăte „Viva l’Italia!” și buchete de flori. Un reprezentant al municipalității și unul din partea armatei, generalul Florescu, au salutat oaspeții care au trecut în salonul gării, unde au avut loc prezentările. Aici au luat cuvântul prof. Nicolae Bănescu în numele Universității, reprezentantul tuturor școlilor din Cluj, apoi P.S.S Arhimandritul Nicolae Ivan și locotenentul Stan care și-a rostit salutul în numele legionarilor români care au luptat pe frontul italian.

Festivitățile propriu-zise au avut loc în Piața Unirii și au început cu un discurs al delegatului orașului Roma. Dezvelirea statuii s-a făcut în uralele mulțimii imense (28.000 de oameni) adunată în piață, statuia fiind acoperită cu flori. Zece avioane de la baza din Someșeni au survolat cerul deasupra Pieței Unirii, în timp ce erau trase 21 de salve de tun. Luând cuvântul, Primarul orașului Iulian Pop, le solicită reprezentanților Italiei să mulțumească regelui și guvernului italian pentru prețiosul dar. Au mai luat cuvântul prof. Vasile Bogrea, scriitoarea și publicista Elena Bacaloglu, protopopul Elie Dăianu, generalul N. Petala, reprezentanți ai studenților clujeni și italieni.

La ora 13.00, a avut loc un banchet în sala mare a prefecturii, cu participarea a 300 de persoane. După amiază, oaspeții au vizitat instituții din Cluj și instalații industriale, seara îmbarcându-se pentru plecare, într-un tren special.

În anii 1940-1944, statuia a luat și ea calea refugiului, fiind pusă la adăpost la Sibiu. După Al Doilea Război Mondial, statuia a revenit la Cluj, dar datorită contextului politic, a fost reamplasată abia în anul 1967, la inițiativa profesorului Constantin Daicoviciu, în fața clădirii Universității, pe strada Mihail Kogălniceanu. A rămas aici până în anul 1973, când a fost mutată din nou, la intersecția Bulevardului Eroilor cu Piața Unirii, pe locul ei din fața Universității fiind amplasat grupul statuar Școala Ardeleană. În anul 1994, statuia a fost ridicată și de pe acest loc și, înlocuită cu Monumentul Memorandiștilor, a dusă la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, unde a fot restaurată de sculptorii Liviu Mocan și Kolozsi Tibor. Ulterior, a fost amplasată la jumătatea Bulevardului Eroilor. Îndepărtată din nou, în 2006, pe perioada șantierului de pe această stradă, în 28 noiembrie 2008, Lupa Capitolina a revenit pe soclul său de pe Bulevardul Eroilor, în fața Catedralei greco-catolice „Schimbarea la Față”.

În afara celor cinci statui primite cadou din partea statului italian (care au fost amplasate în București, Cluj, Timișoara, Târgu-Mureș și Chișinău), această emblemă a Romei poate fi gasită în numeroase alte localități din România. Edilii locali s-au întrecut în a realiza copii după originalul roman, astfel încât, în prezent, Lupa Capitolina poate fi intâlnită mai ales în Transilvania (la Satu Mare, Târnăveni, Brad, Iernut, Luduș, Alba Iulia, Sighișoara, Dej, Năsăud, ba chiar și în două comune bistrițene, Leșu și Cristeștii Ciceului), dar și în alte orașe precum Constanța și Galați.

[modifică] Bibliografie

  1. Felix Ostrovschi, Clujul de ieri: Un frumos dar pentru Cluj. Cum a ajuns Lupoaica în orașul nostru/la http://www.clujinsider.ro/2018/05/24/clujul-de-ieri-un-frumos-dar-pentru-cluj-cum-a-ajuns-lupoaica-in-orasul-nostru/
  2. Marin Oprea, Lupoaica simbol al lumii latine la http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66384/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1993_005_0987.pdf p.3
  3. Statuia Lupa Capitolina din Cluj-Napoca la https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_Lupa_Capitolina_din_Cluj-Napoca