Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina 6 | Pagina 7 | Pagina 8

Aceasta linie directoare are ca scop cresterea constientizarii privind rolul bibliotecilor in promovarea constiintei civice, sprijinirea agendei democratice si participarea la viata politica.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Exista numeroase dovezi in Europa despre sentimentul de departare incercat de cetateni in legatura cu procesul decizional. Sentimentul se poate manifesta prin apatie, confuzie sau chiar furie fata de guverne si institutiile si politicile lor la nivel european si national. Au aparut preocupari privind numarul tot mai mic de oameni care voteaza in alegerile locale, nationale si europene.O buna parte din acest dezinteres se manifesta in randul tinerilor si al grupurilor mai dezavantajate socio-economic.

De asemenea, se recunoaste tot mai mult necesitatea de a oferi cai alternative prin care cetatenii sa poata contribui pozitiv la guvernare si guverne si sa realizeze beneficiile ce decurg din contributiile lor. Aceasta necesitate este puternic articulata in Cartea Alba asupra Guvernarii publicata de Comisia Europeana si in Declaratia de la Laeken din Decembrie 2001.

Planul de Actiune e-Europa pune accentul pe utilizarea TSI pentru a oferi forme de guvernare mai bune si mai reprezentative si scoate in evidenta necesitatea de a asigura accesul la serviciile publice on-line ca si in cladirile publice. Dar prevenirea excluderii din e-guvernare reprezinta doar un aspect al problemei. Asigurarea accesului on-line poate ridica si calitatea si continutul serviciilor publice, facandu-le mai atractive pentru categoriile dezavantajate si promovand includerea sociala.

Bibliotecile publice au aparat intotdeauna libertatea intelectuala si dreptul accesului liber la informatie. In momentul de fata ele depasesc granitele acestui rol traditional. Conceptul de biblioteca ca centru al comunitatii si depozitar al memoriei acesteia reprezinta o realitate in multe tari. Ca institutii de acces cheie, bibliotecile publice pot si trebuie sa fie implicate plenar in parteneriate si initiative sociale locale pentru a dezvolta si livra noi servicii bazate pe TSI, in sprijinul unei participai democratice la viata publica.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Bibliotecile publice ar trebui sa-si extinda pozitia actuala pentru a:

Actiona ca puncte de acces pentru e-guvernare si votarea electonica prin furnizarea Internet-ului si asistenta acordata la utilizarea acestuia;

Sprijini participarea cetatenilor la noi forme de guvernare via programe de prezentare, servicii de calculatoare interactive si discutii/dezbateri;

Asigura accesul la informatii, scheme si planuri legate de guvernul central si autoritatile locale;

Pregati membrii propriilor comunitati pentru a contribui la luarea deciziilor prin consultari, asigurarea unor informatii de calitate si adaptarea noilor tehnologii.

AGENDA VIITOARE

In viitor, accesul on-line si e-guvernarea vor fi personalizate si organizate in conformitate cu profilurile cererii si nu in functie de structurile furnizarilor de servicii. Bibliotecile publice vor fi obligate sa raspunda acestei agende prin asistenta acordata dezvoltarii sistemelor bazate pe TSI pentru accesul personalizat in cadrul general de functionare al autoritatilor locale.

DOMENII

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: combaterea non-participarii, democratie si cetatenie, acces cheie.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Exista numeroase dovezi despre sentimentul de departare fata de procesul decizional resimtit de cetateni, mai ales la nivel de Uniune Europeana. Sentimentul se poate manifesta prin apatie, confuzie sau chiar furie impotriva guvernelor si a institutiilor si politicilor acestora la nivel european si national. In intreaga Europa se manifesta preocuparea fata de numarul tot mai scazut de cetateni care voteaza la alegerile locale, nationale si europene. O buna parte a acestui dezinteres aparent poate fi gasit in randul tinerilor si al grupurilor dezavantajate socio-economic. Aceasta problema este vizibila in majoritatea tarilor europene.

Non-participarea unui grup din ce in ce mai semnificativ din societate reprezinta o adevarata provocare. In prezent se recunoaste tot mai mult necesitatea de a oferi cai alternative prin care cetatenii sa poata contribui pozitiv la guvernare si sa realizeze beneficiile ce decurg din aceasta participare. Necesitatea unei guvernari mai relevante si mai inclusive ca si a unei participari politice mai pregnante este subliniata clar in Cartea Alba a Guvernarii publicata de Comisia Europeana si in Declaratia de la Laeken din Decembrie 2001. Planul de Actine pentru e-Europa pune si el accentul pe utilizarea TSI pentru a se ajunge la forme de guvernare mai bune si mai reprezentative.

Informatia poate fi definita ca o relatie unidirectionala in care guvernul livreaza informatii cetatenilor. Tendintele actuale arata ca aria domeniilor din care se ofera informatii a crescut enorm si ca furnizarea acestora reprezinta un obiectiv comun al tuturor tarilor din UE. Toate tarile membre furnizeaza informatii guvernamentale on-line (e.g. via website-uri si portal-uri) iar cateva au tinte si linii directoare de politici. Dar cantitatea, calitatea si gama de informatii oferite variaza sensibil si se fac prea putine eforturi pentru a evalua calitatea website-urilor sau a informatiilor furnizate.

Consultarea reprezinta o relatie bi-directionala in care cetatenii asigura feedback-ul despre problemele expuse de guvern. Ea este tot mai des folosita, dar ritmul ramane prea lent si exista mari diferente intre tarile europene din acest punct de vedere. Putine legislaturi recurg la Internet cand isi consulta cetatenii sau societatea civila.

Participarea activa este un parteneriat in care cetatenii modeleaza activ optiunile politicilor, dar in care guvernul are responsabilitatea deciziilor finale. Eforturile de a angaja cetatenii in elaborarea politicilor sunt rare si exemplele se limiteaza doar la cateva tari cum ar fi Estonia.

O prima apreciere a serviciilor publice in statele membre prezentata in Raportul de Etalonare pentru e-Europa indica o interactivitate redusa a serviciilor on-line si, in cateva cazuri, lipsa unor site-uri usor de inteles destinate cetatenilor.

Tehnologiile Societatii Informationale au potentialul de a cobori bariere precum costuri, timp si distante dar acest lucru depinde de accesul cetatenilor la TSI (e.g. eradicarea diviziunii digitale) si de capacitatea guvernelor de a utiliza efectiv TSI in eleborarea politicilor. Bibliotecile publice joaca un rol vital in asigurarea accesului la aceste tehnologii si in e-alfabetizare.

La nivel local si national exista exemple de noi forme de parteneriat social si de consultatii in domenii precum angajarea fortei de munca, includerea sociala, educatie si guvernare in general, forme care cauta sa asigure o participare mai larga a grupurilor excluse de la procesul de guvernare. In unele cazuri reformele statutare si recunoasterea necesitatii de a impartasi experiente si contributii a revigorat activitatea autoritatilor la nivel local prin sprijinul acordat implicarii comunitatii intr-o democratie locala mai participativa. Bibliotecile publice au un rol important de jucat in acest proces.

Reducerea distantei administrative si evitarea cautarii cladirilor publice sau a statului la coada la diverse ghisee din aceste cladiri sunt importante mai ales pentru persoanele cu mobilitate redusa - cele care se ocupa de ingrijirea copiilor, batrani, persoane cu handicap.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Rapoarte precum Acum avem o baza pentru strategiile de functionare a bibliotecilor in Europa de Mirja Ryynanen (MEP) au identificat bibliotecile publice ca fiind facilitatile cheie intr-o guvernare civica. Rezolutia adoptata de Parlamentul European pe baza raportului Ryynanen a inclus referinte importante referitoare la cetatenie. Declaratia PubliCA de la Copenhaga din octombrie 1999 a identificat de asemenea bibliotecile publice ca avand un rol cheie in democratie si in exercitarea calitatii de cetatean.

Bibliotecile publice sunt constiente de responsabilitatea ce le revine in pregatirea cetatenilor pentru a juca un rol in comunitatile lor prin insusirea de noi deprinderi in TI, accesarea opiniilor expertilor in diverse formate sau existenta unui loc unde te poti intalni si organiza. Acest lucru va genera contributii importante si pozitive la guvernare. Este necesar ca rolul sa fie clar stabilit, articulat si manifestat in noi servicii digitale si ca ei sa dispuna de resurse pentru a-si indeplini exact rolul pe care cunostintele si experienta lor il merita.

Bibliotecile publice, ca institutii de acces cheie, pot si trebuie sa fie implicate plenar in parteneriate si initiative sociale locale pentru a dezvolta si livra noi servicii capabile sa impulsioneze participarea democratica. Ele au jucat intotdeauna un rol cheie in crearea unei populatii informate care poate sa-si aduca contributia ca cetateni avizati la consolidarea unei societati democratice. In acelasi timp bibliotecile sustin si apara libertatea intelectuala si dreptul accesului liber la informatie.

In activitatea lor zilnica bibliotecile isi depasesc deja rolul lor traditional. Conceptul de biblioteca ca centru al comunitatii si in acelasi timp depozitar al memoriei comunitatii este o realitate in multe tari.

Bibliotecile publice reprezinta institutii cheie pentru participarea civica din numeroase motive, dar in principal deoarece pot:

reprezenta fata publica a autoritatilor locale;

fi uneori singurele cladiri civice in comunitatile locale;

avea orare de functionare uneori mai prietenoase cu utilizatorul decat birourile guvrnamentale;

fi plasate strategic in comunitatile locale pentru a actiona ca puncte de acces pentru guvernele-e prin asigurarea si ghidarea accesului pe Internet;

fi bine pozitionate pentru a sprijini participarea cetatenilor la noile forme de guvernare via programe de prezentare, servicii de calculatoare interactive si discutii/dezbateri;

asigura acces la informatiile, schemele si planurile oferite de autoritatile locale si nationale;

fi pro-active si incerca sa anticipeze nevoile utilizatorilor;

pregati membrii comunitatilor proprii pentru a contribui la luarea deciziilor prin
consultare, furnizarea unor informatii de calitate si adaptarea noilor tehnologii.

AGENDA VIITOARE

Marketing. Bibliotecile, muzeele si arhivele sunt adeseori percepute ca fiind statice si indiferente. In trecut, marketing-ul avea un caracter local si era focalizat pe activitatile individuale. In viitor, el ar trebui sa accentueze rolul pozitiv jucat de biblioteci in apropierea cetatenilor de guvernare.

Expertiza. Proiectele legate de democratie sunt de cele mai multe ori abordate din perspectiva guvernului fara a se lua in considerare ce doresc cu adevarat cetatenii. Bibliotecile pot contribui la evitarea acestei stari de lucruri apeland la vasta lor experienta si la apropierea de utilizatorii lor si impartasind aceste atuuri cu alte agentii in faza de proiectare a noilor servicii.

Eficacitate.Trebuie dovedit ca noile cai de interactiune cu centrele de autoritate sunt eficace. Daca se percepe ca oportunitatile sporite de participare nu duc la schimbare, cetatenii si-ar putea pierde increderea si interesul. Bibliotecarii trebuie sa demonstreze deopotriva autoritatilor si cetatenilor modul in care bibliotecile fac diferenta si sa dovedeasca felul in care acestea pot contribui la societatea civila si angaja cetatenii in viata propriilor comunitati.

Personalizare. In viitor, accesul on-line va fi personalizat si organizat in conformitate cu profilurile cererilor si nu cu structurile furnizarilor de servicii. Bibliotecile publice vor fi obligate sa raspunda acestei agende prin contributia lor la dezvoltarea sistemelor bazate pe TSI pentru accesul personalizat in cadrul general de functionare al autoritatilor locale.

LEGATURI

Urmatoarele exemple ilustreaza practica curenta utilizata in bibliotecile publice din statele membre ale UE si tarile candidate. In evaluarea acestor exemple, este important sa intelegem ca responsabilitatile si prerogativele autoritatilor locale pot varia de la stat la stat si ca sistemele de biblioteca se gasesc in diverse stadii de dezvoltare.

Regionale

Program pentru Retele de Buiblioteci, ECE & fosta USSR

Programul pentru Retele de Biblioteci (PRB) ajuta la transformarea bibliotecilor din noile tari democratice in adevarate centre publice, orientate pe servicii.Vezi de asemenea Programul de Informatii.

http://www.osi.hu/nlp/

Bulgaria

Motivatie pentru alegere: Centrul de Informare al Bibliotecii centrale din Sofia (Bulgaria)

Rolul proiectului este de a crea noi servicii destinate cetatenilor relevante pentru TSI.

http://libsofia.pip.digsys.bg/

Croatia

Biblioteca municipala din Zadar

Proiectul 'Biblioteca ca Centru Comunitar'.

http://www.gkzd.hr/new/en/html/users/lcc.html

Germania

Serviciile On-line din Bremen, Germania

Biblioteca Publica din Bremen participa la un proiect finantat de guvernul central care implica administratia de stat din localitate. In acest proiect, denumit BOS (Serviciile on-line din Bremen), biblioteca publica actioneaza ca punct de acces pentru serviciu si ca punct de distributie pentru cartelele de securitate cu cip necesare tranzactiilor.

http://www.bos-bremen.de/english/index.html

Irlanda

Agenda 21 locala si bibliotecile publice din Dublin

Contributia bibliotecilor publice din Dublin la Agenda 21 locala pune accentul pe rolul bibliotecii ca agent de educatie si de relevare a problemelor cheie ale sustenabilitatii.

http://www.iol.ie/dublincitylibrary/la21.htm

Votarea electronica

Guvernul irlandez se arata interesat de votarea electronica, acordand o atentie speciala experientei acumulate de Germania si Olanda. A fost avansata ideea ca bibliotecile publice ar putea fi utilizate ca facilitatoare ale introducerii acestui sistem, permitand familiarizarea cetatenilor cu votarea electronica inainte de utilizarea ei oficiala.

http://www.environ.ie/electindex.html

Italia

Iperbole, Bologna, Italy

Iperbole, Reteaua Civica Bologneza este in functiune din 1995 si utilizeaza Internet-ul pentru a promova teledemocratia, transparenta in administratie, dreptul la informatii, interactiunea cu cetatenii si participarea la luarea deciziilor. Biblitecile actioneaza ca puncte de acces la Iberpole.

http://www.comune.bologna.it/

Lithuania

Zona Tineretului

Filiala Antakalnio a Bibliotecii Municipale din Vilnius City Library a creat o Zona a Tineretului la sediul bibliotecii dotata cu echipamente TSI moderne si conectare la Internet si a pus la dispozitie spatiu independent pentru diverse initiative civice si activitati ale tinerilor intre 14 si 21 de ani.

http://www.vilnius.lt/kultura/kultura/centrbibl.htm

Polonia

Baza de Date cu Informatii Locale (LID = BIL - Baza Informacji Lokalnej)

LID este un serviciu disponibil via Internet. El asigura un acces facil la informatii despre provincie.

http://www.wojewodztwo-wm.pl/

Marea Britanie

Votarea Electronica

In februarie 2002, guvernul britanic a facut publice schemele pilot pentru votarea electronica, scheme care vor implica si bibliotecile.

http://www.local-regions.detr.gov.uk/egov/modem/

Marea Britanie fara dificultati

Un proiect finantat prin loterie care pune la dispozitie un portal pentru cetateni cu acces facil la informatii verificate despre comunitatea si administratia locala alaturi de informatii cu caracter national. Informatiile sunt clasificate pe subiecte si dupa locul de provenienta.

http://muckle.hostedbyfdi.net:8080/seamlessuk.info/index.html

Mbon-line

Portal interactiv la serviciile guvernului britanic, incluzand legaturi la site-urile web ale guvernului.

http://www.ukonline.gov.uk

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina 6 | Pagina 7 | Pagina 8