Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina 6 | Pagina 7 | Pagina 8

Aceasta linie directoare se ocupa de probleme legate de accesul la informatii detinute de sau furnizate prin bibliotecile publice al persoanelor cu invaliditati ce le limiteaza capacitatea de a utiliza facilitatile oferite publicului obisnuit. Aici sunt incluse si persoanele cu invaliditati temporare, e.g. datorate accidentelor, ca si persoanele cu handicapuri datorate varstei.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Persoanele cu invaliditati reprezinta o tinta majora pentru e-includere. Tehnologiile Societatii Informationale sunt deosebit de promitatoare pentru persoanele cu handicap intrucat ele pot contribui la surmontarea invaliditatilor. Totusi, recurgerea la acest potential depinde de o conditie de baza: inlaturarea barierelor tehnice din calea utilizarii de echipamente TI, tehnologii de sprijin, soft-uri si pagini web.

Studiile subliniaza persistenta unui 'decalaj al invaliditatii'. Patrunderea calculatoarelor si a Internet-ului in randul persoanelor cu handicap este considerabil mai redusa, iar utilizarea serviciilor on-line mai putin intensa. Pana in prezent nu s-a reusit o uniformizare a politicii guvernelor europene in aceasta problema, desi liniile directoare ale Initiativei pentru Accesibilitatea Web-ului (IAW) furnizeaza un etalon pentru a masura conformitatea cu principiile de acces general acceptate.

In marea majoritate a bibliotecilor publice asigurarea accesului si a serviciilor pentru persoanele cu handicap este in prezent insuficienta. Persoanele cu handicap nu vor utiliza serviciile bibliotecilor publice daca nu se asigura un acces fizic si intelectual adecvat.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI CORESPUNZATOARE

Serviciile furnizate de bibliotecile publice, accesibilitatea si sustenabilitatea lor pentru persoanele cu handicap pot fi clasificate in trei mari categorii:

acces fizic (in cladiri, la ghisee si birouri, la statiile de lucru, in salile de lectura, la rafturi etc);

acces intelectual (la continutul purtatorilor de informatii, inclusiv la materialele de format alternativ, la statiile de lucru adaptate si la soft-urile speciale);

instruirea personalului de biblioteca pentru a satisface cerintele persoanelor cu handicap.

Majoritatea problemelor, cel putin in ceea ce priveste accesul fizic si instruirea personalului, sunt la fel de valabile si relevante pentru muzee si arhive.

Persoanele cu invaliditati ar trebui incluse in categoria utilizatorilor deplini de servicii printr-un design si politici corespunzatoare; ar trebui sa dispuna de acces egal atat la servicii in general cat si la serviciile de informatii in particular; in fine, ar trebui sa poata accesa si utiliza serviciile independent, fara intermediari suplimentari.

AGENDA VIITOARE

Odata ce includerea sociala a devenit un imperativ social, prevenirea dezvoltarii unei paturi de 'saraci ai informatiilor' prin asigurarea accesului adecvat la informatiile manipulate electronic pentru toti membrii comunitatii va fi una din responsabilitatile si provocarile principale ale bibliotecilor publice in urmatoarea decada.

Preocuparea fata de utilizatorii cu handicap potentiali este esentiala pentru ca bibliotecile publice sa ramana competitive: pe masura ce populatia Europei imbatraneste, un numar tot mai mare de persoane in varsta vor avea dificultati de vedere sau alte tipuri de invaliditati. Bibliotecile publice de pe continentul nostru risca excluderea a 10% dintre europeni ca utilizatori potentiali daca nu se iau anumite masuri specifice.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: acces fizic, acces intelectual, echipamente speciale, instruirea personalului, cooperare.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Aceasta linie directoare se ocupa de probleme legate de accesul la informatii detinute de sau furnizate prin bibliotecile publice pentru persoanele cu un handicap ce le limiteaza capacitatea de a se folosi de facilitatile oferite publicului obisnuit. In aceasta categorie sunt incluse si persoanele cu invaliditati temporare, e.g. datorate accidentelor, ca si persoanele cu diverse handicapuri legate de varsta.

Termenul invaliditati fizice se refera la mobilitate, capacitate de atingere, echilibru, stamina si/sau inaltime reduse Invaliditatile senzoriale includ vederea redusa si/sau dificultatile de auz. Termenul ' handicap de citit' se refera la persoanele cu handicapuri vizuale, mentale si fizice ca si la cele dislexice care intampina dificultati la citirea tiparuturilor conventionale.

Persoanele cu invaliditati reprezinta o tinta majora in toate dimensiunile e-includerii. Pentru ele Tehnologiile Societatii Informationale sunt deosebit de promitatoare intrucat le pot veni in ajutor pentru a-si depasi propriile handicapuri.

Totusi, adoptarea acestui potential este supusa unei conditii de baza: indepartarea barierelor tehnice din calea utilizarii de echipamente TI, tehnologii de sprijin, soft-uri si pagini web. S-ar putea ca acest potential sa ramana necunoscut daca persoanele cu handicap nu-si pot permite tehnologii de sprijin sau daca nu se asigura accesibilitatea echipamentelor TSI si a paginilor web.

Studiile din anumite state membre (e.g. Suedia, Portugalia) subliniaza persistenta unui 'decalaj al invaliditatii'. Patrunderea calculatoarelor si a Internet-ului este considerabil mai scazuta in randul persoanelor cu handicap iar utilizarea serviciilor on-line este mai putin intensa. Nu s-a reusit pana in prezent o uniformizare a politicii guvernelor europene referitoare la problemele relevante (pentru liniile directoare si documentele regionale, nationale si internationale, vezi Anexa). Totusi, au fost lansate mai multe initiative pentru a oferi persoanelor cu invaliditati servicii on-line specifice si, in acelasi timp, stimulente pentru a recurge la facilitatile de instruire in TSI, la noile oportunitati de locuri de munca create de TSI si la programele de sprijinire a accesului public sau privat la aceleasi tehnologii.

Accesarea paginilor web de pe Internet si a continutului lor prezinta o varietate de probleme pentru persoanele cu handicapuri fizice, senzoriale ori cognitive. De exemplu, website-urile ar putea fi incompatibile cu cititorii de ecran si cu alte tehnologii de sprijin sau ar putea furniza prezentari multimedia prea complexe si organizari de in pagina greu de inteles. Website-urile publice trebuie sa dirijeze (prin exemple si cu ajutorul serviciilor de desfacere) intr-o forma accesibila si utilizabila eficient de toti. Aceasta reprezinta o conditie de baza, de exemplu, cand te adresezi nediscriminatoriu tuturor cetatenilor prin e-guvernare.

Multe state membre au lansat deja actiuni in acest sens, dar liniile directoare ale Initiativei Accesibilitatii pe Web (IAW) furnizeaza o etalonare capabila sa masoare conformitatea cu principiile general acceptate pentru un astfel de acces. Aceste linii directoare, concepute de Consortiul World Wide Web cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, sunt recunoscute ca un standard global de facto pentru proiectarea unor website-uri accesibile.

Serviciile furnizate de bibliotecile publice, accesibilitatea si compatibilitatea lor in ceea ce priveste persoanele cu handicap, pot fi impartite in trei mari categorii:

acces fizic (in cladiri, la ghisee si birouri, la statiile de lucru, in salile de lectura, la rafturi etc);

acces intelectual (la continutul purtatorilor de informatii, inclusiv la materialele de format alternativ, la statiile de lucru adaptate si la softurile speciale);

instruirea personalului de biblioteca pentru a satisface cerintele persoanelor cu handicap.

Majoritatea problemelor privind accesul fizic si instruirea personalului sunt la fel de valabile si relevante pentru muzee si arhive. Totusi, cand vorbim despre accesul intelectual, problemele si solutiile posibile in cazul muzeelor si al arhivelor difera mult de cele ce caracterizeaza bibliotecile publice si nu fac obiectul acestor linii directoare.

In marea majoritate a bibliotecilor publice asigurarea accesului si furnizarea de servicii pentru persoanele cu handicap sunt in prezent insuficiente. Insuficienta este adeseori justificata facandu-se referire la numarul nesubstantial de utilizatori cu diverse invaliditati care recurg la serviciile bibliotecilor. Dar acesti utilizatori nu vor utiliza serviciile respective daca nu se asigura un acces fizic si intelectual corespunzator. Bibliotecile publice trebuie in primul rand sa actioneze si abia apoi sa reactioneze.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Nevoia de imbunatatiri

Intrucat performantele bibliotecilor publice sunt intrinsec legate de responsabilitatile lor sociale, bibliotecile dau un randament optim de indata ce joaca un rol catalitic in existenta persoanelor cu handicap prin facilitarea participarii lor depline la viata sociala.

Preocuparea fata de utilizatorii cu handicap potentiali este de asemenea esentiala pentru ca bibliotecile publice sa ramana competitive: pe masura ce populatia Europei imbatraneste, un numar tot mai mare de persoane in varsta vor avea dificultati de vedere sau alte tipuri de invaliditati. Bibliotecile publice din Europa risca excludera a 10% dintre europeni (procentajul estimat de persoane cu handicap care traiesc pe continentul nostru) ca utilizatori potentiali daca nu se iau anumite masuri specifice.

Ce anume trebuie imbunatatit?

In primul rand, trebuie asigurat accesul fizic pentru fiecare membru al comunitatii, de la cei cu o capacitate (temporara) redusa de a se deplasa sau orienta la persoanele care au nevoie de scaune cu rotile.

In al doilea rand, bibliotecile trebuie sa poata garanta accesul intelectual prin furnizarea de materiale in formate alternative sau a unor echipamente tehnice speciale, pentru a face publicatiile tiparite accesibile persoanelor cu handicapuri de vedere ori de citit sau avand dificultati de invatat.

In al treilea rand, trebuie dezvoltat un program de constientizare a invaliditatii prin care personalul de biblioteca sa ajunga la o intelegere efectiva a nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap. Constientizarea invaliditatii ar trebui sa fie atat parte integranta a cursurilor initiale de pregatire urmate de bibliotecari cat si un element al instruirii permanente a personalului.

Accesul si serviciile in bibliotecile publice trebuie sa se bazeze pe trei principii fundamentale: includerea, egalitatea si independenta. 'Persoanele cu invaliditati trebuie incluse ca utilizatori deplini ai serviciilor prin politici si design-uri corespunzatoare; trebuie sa beneficieze de conditii egale de acces atat la servicii in general cat si la serviciile de informatii in particular; in fine, trebuie sa poata accesa si utiliza serviciile independent, fara intermediari suplimentari. Managerii care nu raspund acestei provocari pot efectiv exclude persoane (cu handicap) de la utilizarea bibliotecii si a serviciilor de informare'. Management si politica serviciilor de biblioteca. Prof. Andrew McDonald

Pentru cele trei categorii de care se ocupa linia directoare de fata acest lucru inseamna:

Acces fizic

Desi, in multe cazuri, inlaturarea tuturor obstacolelor structurale ramane dificila daca nu imposibila, este extrem de important ca modificarile in acest scop sa se efectueze acolo unde sunt 'imediat realizabile'. Aici pot fi incluse:

intrari cu deschideri clare si potrivite sau usi automate ( latime preferata a usii 900 mm);

rampe in exteriorul si in interiorul cladirii; daca exista trepte: balustrade de ambele parti; ideal: ascensoare;

coridoare fara obstacole ( fara covoare sau mobila);

contraste de culoare in carpete si pe pereti (necesare si ca semnale de atentionare in preajma scarilor si a usilor);

iluminat corespunzator;

mese, calculatoare si birouri in serviciile pentru public accesibile (inaltimea si latimea meselor, spatii de intoarcere, scaune ergonomice, iluminat;

zone publice accesibile (toalete, telefon public);

rafturi plasate ideal la intre 750 si 2000mm de la nivelul podelei;

indicatoare: caractere de tipar obisnuite ( fara carlige de tipul Helvetica, Univers sau Arial) pe indicatoare si website-uri;

rafturi plasate ideal la intre 750 si 2000mm de la nivelul podelei;

parcare accessibila;

sisteme de alarma semnalate vizual.

Daca se ofera servicii la domiciliu persoanelor in imposibilitate de a se deplasa ele trebuie sa asigure aceeasi calitate a accesului la informatiile despre stocuri ca si serviciile de la sediu si aceleasi oportunitati de a rezerva sau cere carti. Calculatoarele portabile pot fi utilizate pentru a cauta in cataloage, iar telefoanele mobile pot asigura raspunsuri rapide la diverse solicitari.

Implicatiile legate de costuri si de posibilitatile de realizare ale oricarei dintre aceste masuri vor varia sensibil in functie de infrastructura si resursele existente ca si de situatia demografica a utilizatorilor existenti sau potentiali care beneficiaza de aceste masuri. Este imposibil sa furnizam chestionare de verificare corespunzatoare in aceasta linie directoare.

Acces intelectual

Accesul trebuie facilitat pe foarte multe nivele, necesitand atat solutii tehnice cat si umane. Materialele pe formate alternative, inclusiv in alfabetul Braille, casetele audio si fisierele digitale rezolva partial aceasta problema (pentru o descriere detaliata vezi Materiale in Formate Alternative de P Craddock &Wallace M). Cu toate ca procentajul tuturor lucrarilor publicate in orice format alternativ este regretabil de scazut (intre2-5% in tarile cele mai avansate), dezvoltarea digitalizarii deschide noi posibilitati pentru aceste materiale.

Cu ajutorul echipamentelor speciale (vezi mai jos), documentele digitale (ex. e-cartile) pot fi accesate si convertite in formate croite pe necesitatile individuale ale cititorului, de exemplu in Braille, sau tiparite cu caractere mari. In acelasi timp, documentele digitale permit bibliotecilor sa gaseasca, sa descarce si sa reproduca materiale in formate speciale. Trebuie notat ca Directiva 2001/29/EC asupra Drepturilor de Autor emisa de CE ar putea duce la legi importante pentru cresterea productiei de materiale in formate alternative si a accesului persoanelor cu handicap.

Echipamente speciale necesare pentru a face accesibile documentele digitale

Pentru accesul pe calculator in general:

adaptari ale tastaturii;

tastaturi alternative;

alternative de mouse-uri;

introducere de date pe cale vocala;

soft-uri de sprijin pentru tehnologii.

Pentru nevazatori sau persoane cu dificultati de vedere ( multe dintre aceste solutii sunt potrivite si pentru persoanele dislexice sau cu dificultati de invatare):

materiale inregistrate pe banda;;

ecrane protejate impotriva luminii si monitoare cu ecrane mari si rezolutie inalta;

optiuni de sistem care permit utilizatorului sa modifice contrastul, marimea font-urilor si culorile de pe ecran;

dispozitive care permit marirea caracterelor tiparite;

softuri de citire ecran;

echipamente de cititor-text;

sisteme optice de recunoastere a caracterelor (scaneaza texte si sunt dotate cu capacitati de trimitere inapoi a datelor pentru verificare);

soft-uri de transcriere in Braille;

hard-uri si soft-uri care permit input-uri Braille direct in calculator.

Pentru descrieri detaliate a fiecarui aparat sau dispozitiv in parte si indicatii de pret vezi http://www.abilityhub.com/ sau http://www.abledata.com/Site_2/search.htm. Bibliotecile publice sunt sfatuite sa consulte Biblioteca lor Nationala pentru Nevazatori pentru a afla care sunt echipamentele tehnice si soft-urile preferate/promovate in tara respectiva.

Orice biblioteca care manipuleaza si gestioneaza documente digitale si/sau furnizeaza informatii on-line (e.g. cataloage, informatii generale pentru utilizatori) ar trebui sa fie constienta de importanta vitala pe care o are accessibilitatea paginilor web. Acest lucru inseamna ca oricine utilizeaza un tip oarecare de tehnologie de navigare pe Web trebuie sa poata vizita orice site si sa inteleaga pe deplin informatiile de pe acel site dar, in acelasi timp, sa posede capacitatea de a interactiona cu site-ul respectiv. Website-urile inaccesibile reprezinta o problema importanta nu numai pentru persoanele cu anumite invaliditati, in special cu dificultati de vedere, ci si pentru cei ce utilizeaza programe de navigare bazate pe text, persoane cu conexiuni de modem lente sau fara aplicatii audio-vizuale. Un instrument bun pentru verificarea rapida si eficienta a gradului de accesibilitate a paginilor web individuale este 'Bobby'.

Instruirea personalului

Intreg personalul, indiferent de sectorul de biblioteca in care lucreaza, trebuie sa fie sensibil la, si sa posede cunostinte de baza despre:

diferite forme de invaliditati;

modurile in care conditiile diferite afecteaza capacitatea de a utiliza serviciile si mediul construit/fizic asa cum a fost el proiectat pentru populatia obisnuita.

Trebuie asigurata o instruire speciala atat ca parte integranta a programului de educatie initiala a bibliotecarilor cat si sub forma de module de instruire periodica a personalului care sa includa modul de interactiune cu persoanele handicapate (in particular cu nevazatori , surzi sau surzi-si-orbi), eticheta, utilizarea unui limbaj corespunzator si tehnici descriptive in cazul persoanelor cu dificultati de vedere. Deprinderile alternative de comunicare , de exemplu limbajul semnelor, ar reprezinta un avantaj major.

Cooperare

Bibliotecile publice care au intentia de a imbunatati oricare din aspectele de mai sus ar trebui sa ia in considerare o cooperare stransa cu institutii locale specializate (asociatii ale persoanelor cu handicap, scoli pentru copii cu nevoi speciale, centre de ingrijire, grupuri de interese speciale etc.). Bibliotecile pot obtine sfaturi ale unor specialisti despre barierele fizice si intelectuale existente si percepute, mijloacele adecvate de comunicare, sensibilitati s.a.m.d. In plus, impartirea spatiului, a resurselor si a personalului cu alte institutii relevante poate facilita initierea unor proiecte comune care altfel nu ar putea fi finalizate doar de biblioteca sau de aceste institutii singure.

Publicitate

Intrucat scopul este de a atrage utilizatorii cu handicap in biblioteca, orice imbunatatiri legate de acces sau servicii trebuie popularizate ,de exemplu prin presa locala si in randul institutiilor si organizatiilor de tipul celor mentionate mai sus. Pentru mai multe informatii vezi Design si Adaptare a Bibliotecilor si Serviciilor de Dr. Gillian Burrington.

Ramaneri in urma

Pentru a determina gradul de constientizare a invaliditatii si recentele imbunatatiri aduse accesului si serviciilor in bibliotecile publice, PULMAN a realizat un sondaj in bibliotecile din 12 tari diferite. Cu exceptia unui numar limitat de biblioteci in care au fost initiate proiecte relevante, accesul si serviciile pentru persoanele cu handicap inca lipsesc. Avand in vedere ca cca 10% dintre europenii de toate varstele au o invaliditate oarecare, procentajul mediu de aprox. 1% de utilizatori cu handicap (media bruta a tuturor chestionarelor completate) arata ca bibliotecile publice din Europa inca nu isi indeplinesc responsabilitatea lor sociala in ceea ce priveste asigurarea accesului si a unor servicii corespunzatoare pentru persoanele cu handicap.

Interesant, in toate bibliotecile care au infiintat servicii speciale pentru persoanele cu handicap, procentajul utilizatorilor cu invaliditati a crescut, in unele institutii cum ar fi Biblioteca Districtuala din Pasardzik, Bulgaria cu nu mai putin 600% in patru ani!

Acces fizic

Majoritatea bibliotecilor publice care au luat parte la sondaj si-au imbunatatit accesul spre si in interiorul sediilor in ultimii ani. In majoritatea cazurilor, acest lucru a insemnat ca vechile usi turnante au fost inlocuite sau ca au fost introduse ascensoare. Toti repondentii sunt constienti ca au mai ramas bariere fizice. Cel mai des mentionate au fost rafturile - prea joase sau prea inalte.

O abordare demna de mentionat pentru a obtine informatii relevante prin colaborare a fost adoptata de bibliotecile publice olandeze din Nijmegen si Oss. Noile lor sedii au fost proiectate cu ajutorul asociatiei Werkgroep Integratie Gehandicapten (Asociatia pentru Integrarea Persoanelor cu Handicap) si respectiv a fundatiei Stichting Integratie Gehandicapten in de Maatschappij (Fundatia pentru Integrare Sociala a Persoanelor cu Handicap).

Acces intelectual

In majoritatea bibliotecilor publice, accesul la continut este in prezent restrans atat pentru persoanele cu handicapuri de vedere si de citit sau cu dificultati de invatare cat si pentru cei ce nu-si pot misca mainile si bratele.

Datorita grupului tinta comparativ mic si a costurilor mari de productie, in majoritatea tarilor materialele pe format alternativ sunt disponibile doar prin intermediul sistemelor centralizate de productie si diseminare. Cu toate ca exista biblioteci publice care ofera mici colectii de carti audio sau tiparite cu caractere mari, putine sunt cele ce stocheaza carti in Braille s-au care si-au adaptat statiile de lucru. Totusi, unele biblioteci au manifestat inventivitate si creativitate in eforturile lor de a anula aceasta discrepanta (vezi Legaturi). Desi cele mai multe dintre proiecte sunt usor transferabile bibliotecilor din alte regiuni sau tari, trebuie notat ca digitizarea va juca un rol tot mai important in initiative similare.

Instruirea personalului

Sondajul a aratat ca acest aspect nu reprezinta o preocupare centrala pentru majoritatea bibliotecilor publice, cu exceptia celor care au elaborat proiecte specifice. Putin bibliotecari au cunostinte in domeniul comunicatiilor alternative cum ar fi limbajul semnelor. Nici colegiile, institutele sau universitatile din majoritatea tarilor (cu exceptia Ungariei) raspunzatoare de programele de instruire a bibliotecarilor nu ofera forme de module speciale adresate problemelor despre invaliditate. Si totusi, multe biblioteci raporteaza ca personalul in subordine se confrunta cu probleme legate de servirea persoanelor cu handicap, mai ales in ceea ce priveste comunicarea (in primul rand cu surzii si persoanele cu handicapuri mentale) si cu gasirea timpului suplimentar necesar pentru a servi nevazatorii si persoanele aflate in scaune cu rotile.

Biblioteca Daneza pentru Nevazatori (DBB) a pus in aplicare un proiect demn de semnalat, transferabil si bibliotecilor publice. Acesta a constat in module de instruire a personalului cu o durata de cinci jumatati de zi la care DBB a invitat doctori, cercetatori, asistenti sociali si un numar de utilizatori, reprezentanti ai grupurilor de persoane cu diverse invaliditati. Toti participantii au considerat discutiile despre provocari si nevoi, dorinte si preocupari, implicatii practice si umane si solutii, extrem de utile.

In plus, Unitatea de Acces de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, impreuna cu mai multi parteneri, intentioneaza sa realizeze o caseta video avand ca tema constientizarea intregului personal de biblioteca in legatura cu o gama larga de invaliditati.

AGENDA VIITOARE

Eforturile de a mari accesibilitatea la echipamentele TSI si la continutul paginilor web pentru persoanele cu handicap ar trebui accelerate prin implementarea actiunilor e-Europei privind adoptarea Liniilor Directoare ale Initiativei pentru Accesibiltatea paginilor WEB (WAI), conformitatea legislatiei cu principiile e-Accesibilitatii, interconectarea competentelor la "Design pentru toti" si ale planurilor inrudite, si publicarea standardelor pentru "Design pentru toti".

Asigurarea de servicii pentru persoanele cu handicap trebuie abordata in contextul unei participari tot mai largi, al oportunitatilor egale, educatiei permanente si mainii intinse comunitatii locale. Serviciile corespunzatoare vor fi de asemenea cruciale pentru competitivitatea viitoare a bibliotecilor intrucat se asteapta ca numarul de utilizatori potentiali avand probleme de mobilitate, vedere sau auz sa creasca din cauza imbatranirii societatilor europene. Planificarea trebuie sa ia in considerare aceasta cerere tot mai mare de servicii si facilitati accesibile.

Accesul fizic

Cu toate ca bibliotecile publice trebuie sa incerce imposibilul pentru a garanta accesul facil spre si in interiorul sediilor lor, furnizarea de solutii pentru problemele fiecaruia, in orice circumstante, nu va fi posibila si, in plus, pot apare cerinte conflictuale. Rezulta ca un factor substantial pentru facilitarea accesului fizic il reprezinta numarul suficient de angajati care ar permite alocarea de timp suficient ori de cate ori este nevoie de ajutor.

Accesul intelectual

Cercetarile efectuate de Departamentul Statistici Informationale si de Biblioteca al Universitatii din Loughborough, Marea Britanie, au aratat ca in medie 23% din persoanele cu dificultati de vedere din Marea Britanie folosesc calculatoare pentru a afla informatii. In acelasi timp, procentajul de utilizatori de calculatoare este considerabil mai mare la grupurile de tineri (98% din cei sub 25 de ani si doar 53% din cei intre 25 si 64 de ani utilizeaza calculatoare). In viitorul apropiat trebuie sa ne asteptam la o crestere rapida a procentajului de utilizatori obisnuiti in intreaga Europa.

Cresterea abrupta a numarului de persoane cu handicap 'alfabetizate cibernetic' ( in special a celor cu dificultati de vedere) ar trebui sa duca la investitii pe termen lung in digitizare. Intrucat materialul scanat, cu ajutorul unor echipamente speciale, poate fi convertit in formatul care se potriveste cel mai bine nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap (caractere mari, Braille, audio, etc.) si digitizarea, la randul ei, va degreva partial bibliotecile de necesitatea stringenta a unor politici privind stocurile ajustate si a investitiilor suplimentare pentru procurarea de materiale in formate alternative.

Cresterea numarului de informatii manipulate electronic atrage dupa sine provocari suplimentare. Exista pericolul ca persoanele cu handicap, persoanele care utilizeaza navigatoare bazate pe text, cele cu conexiuni lente de modem sau fara aplicatii audio-vizuale sa devina sub-clasa sociala exclusa de la accesul la informatie si instruire. Acest lucru este un paradox, mai ales in ceea ce priveste persoanele cu nevoi speciale, deoarece ' tehnologia poate facilita integrarea lor sociala' (Erkki Liikanen, Membru al Commisiei Europene, Planul de Actiune pentru Viitorul e-Europei , februarie 2002). Odata ce includerea sociala a devenit 'un imperativ social si o datorie a statelor dezvoltate', prevenirea dezvoltarii unei sub-clase de 'neinformati' prin asigurarea unui acces adecvat la informatiile manipulate electronic pentru toti membrii comunitatii va fi una din responsabilitatile si provocarile de baza ale bibliotecilor publice in urmatoarea decada.

Instruirea personalului

Daca bibliotecile publice doresc sa ramana competitive, crearea unei culturi a constientizarii invaliditatilor va fi vitala. Aceasta responsabilitate revine atat institutiilor angajate in programul de educatie initiala a bibliotecarilor cat si bibliotecilor publice insesi. Avand in vedere importanta tot mai mare a tehnologiei de calculatoare, instruirea regulata a personalului pe toate echipamentele (de sprijin) trebuie, de asemenea, asigurata. Daca personalul nu stie nici el prea bine cum sa utilizeze aceste echipamente, s-ar putea sa refuze acordarea de asistenta utilizatorilor sau sa promoveze aceste echipamente.

Alte probleme

Chiar si in bibliotecile unde lipsa de fonduri impiedica orice modificari tehnice sau structurale majore, imbunatatirile sunt posibile. O evaluare a accesibilitatii fizice curente si sugestii de imbunatatiri imediat realizabile pot fi obtinute de la asociatiile pentru persoanele cu handicap, centrele de ingrijire sau scolile pentru elevii cu nevoi speciale. Activitatile organizate de Biblioteca Regionala din Varna si de biblioteca publica din Colombia reprezinta exemple excelente ale livrarii de servicii speciale gratuite pentru accesul intelectual. Un prim pas inspre crearea gratuita a unei culturi a constientizarii invaliditatilor ar fi adoptarea exemplului oferit de DBB in ceea ce priveste instruirea personalului.

Este important de stiut ca bibliotecile accesibile fizic si sensibile la nevoile persoanelor cu handicap vor fi mai accesibile si mai usor de utilizat pentru toti ceilalti vizitatori.

LEGATURI

Criterile de includere sunt: masura in care accesul intelectual si fizic a fost imbunatatit, cantitatea de instruire asigurata personalului si capacitatea de a transfera informatii si descoperiri ale proiectului altor biblioteci. Au fost asigurate legaturi acolo unde acestea erau disponibile.

Bulgaria

Bibliteca districtuala din Pazardzik

In contextul unui proiect initiat special pentru persoanele cu handicap in 1995 a fost creat un 'Centru pentru Servicii de Informatii si de Biblioteca destinat Persoanelor cu Handicap' care asigura un acces fizic facil, cataloage accesibile, statii de lucru adaptate, carti vorbitoare si conectari gratuite pe Internet. Cei noua bibliotecari care lucreaza in acest centru au participat la o instruire suplimentara. Din 1995, numarul de utilizatori cu handicap a crescut de sase ori!

Biblioteca Regionala din Varna

colaboreaza strans cu Centrul National pentru Reabilitare Sociala si cu Centrul pentru Persoanele cu Handicap din Varna la organizarea unor livrari de carte, seri de literatura si forumuri cu poeti si prozatori destinate persoanelor cu diverse handicapuri

http://www.libvar.bg/

Colombia

Imprumuta-ne ochii tai

Un proiect initiat de biblioteca publica care consta din 170 de persoane actionand ca cititori voluntari pentru persone cu dificultati de vedere.

Danemarca

Biblioteca Publica din Ringsted

Biblioteca din Ringsted a creat zone speciale cu acces la calculatoare si Internet pentru tineri, batrani si persoane cu dificultati de vedere. Zona rezervata batranilor este dotata cu o statie de lucru adaptata. Biblioteca dispune si de stocuri de materiale alternative. Intreg personalul a fost instruit In servirea persoanelor cu handicap ca parte a unui proiect denumit 'Internet pentru toti' derulat in 2001.

http://www.ringstedbib.dk/

France

Biblioteca Publica din Bordeaux

Complet accesibilul 'Espace Didérot' consta din 4 cabine de citit cu intorcatoare de pagini, aparate de marit ecrane, scannere, softuri speciale, sinteza de vorbire si iluminare ajustabila individual. Exista de asemenea materiale pe format alternativ. Personalul este instruit regulat, unul dintre angajati cunoscand limbajul prin semne. Biblioteca din Bordeaux si-a asumat functia de indrumator pentru alte biblioteci din tara.

Grecia

Universitatea Biblitecii Macedonia, Salonic

Aceesibilitatea intelectuala a fost garantata prin transcrierea intregului material de studiu in format digital si existenta unei statii de lucru adaptate (cititor de ecran,sinteza de vorbire, printer si afisaj in Braille, aparat de marit ecrane, scanner) ca si a unui website accesibil. Toti angajatii au participat la doua seminarii de constientizare/sensibilizare si au fost instruiti in manipularea echipamentelor adaptate.

http://www.lib.uom.gr/english/index.html

Ungaria

Biblioteca Judeteana Verseghy Ferenc din Szolnok

Din 1998, biblioteca a obtinut 1.000 de carti audio, un catalog in Braille, o harta in Braille a bibliotecii, acces la Internet si un calculator text-vorbire. Se organizeaza instruiri pentru bibliotecarii care lucreaza in serviciile speciale iar biblioteca are un angajat cunoscator al limbajului prin semne. Punctele de acces sunt accesibile persoanelor care se deplaseaza in scaune cu rotile. Telul este de a crea un Centru pentru Biblioteca de Excelenta in Szolnok.

Olanda

Colturi Anders Lezen Punten ('Un alt mod de a citi')

Serviciul infiintat de bibliotecile publice din Eindhoven, Hellendoorn, Maastricht and Nijmegen este dotat cu matriale de citit adaptate (carti vorbite, ziare si reviste vorbite, aparate ajutatoare de citit, PC cu sintetizator de vorbire si aparat de marit ecrane). Colturile sunt tot mai folosite de publicul general al bibliotecii, in particular de persoanele dislexice, batrani si cei suferind de afectiuni cronice.

Biblioteca Oraseneasca din Harlem (Stadsbibliotheek Haarlem)

Copiii cu dificultati de citit vor putea nu peste multa vreme sa se bucure de coltul 'Makkelijk Lezen Plein' (Zona cititului facil), un proiect nou in curs de implementare.

Bibliteca din Zeeuwse (Zeeuwse Bibliotheek)

A infiintat departamentul BEZIG (Bibliotheek voor Bejaarden, Zieken en Gehandicapten/Biblioteca pentru batrani, bolnavi si persoane cu handicap) focalizat pe servicii puse la dispozitia celor cu handicapuri si dotat cu o gama de materiale in formate alternative.

http://www.zebi.nl/

Portugalia

Biblioteca Nationala

Ofera gratuit catalogul bibliotecii si o revista in Braille, pe suport tiparit si pe discheta.

Suedia

Media pentru Toti/Proiect de Instruire pentru Toti Open Media/Open Learning Project

Fondata in 2000 pentru a sprijini pe toti cei implicati, la diferite nivele, sau se ocupa cu managementul bibliotecilor din inchisori. Asociatia isi are sediul la Universitatea de Stat din Milano.

http://www.stadsbiblioteket.goteborg.se

Biblioteca Judeteana din Härnösand

Inspirata de Biblioteca Nationala pentru Copiii cu Handicap din Londra, Biblioteca Judeteana din Härnösand a creat Marul, o biblioteca pentru copiii cu handicap. Biblioteca ofera carti pentru nevazatori, statii de lucru adaptate si ajutor calificat pentru surzi, surdo-orbi etc.

http://www.sambiblioteket.bib.mh.se/

Marea Britanie

Biblioteca Comitatului Essex

Serviciul de biblioteci din Essex furnizeaza o caseta postala si acces liber la carti audio, casete video si CD-uri pentru persoanele cu dificultati de citit. De asemenea, Serviciul implica persoanele cu dificultati de vedere in discutii despre carti si organizeaza in mod regulat sesiuni scurte de constientizare pentru personal. Actualmente in multe dintre bibliotecile comitatului se introduce tehnologie de acces, actiune acompaniata de o instruire extensiva a personalului.

http://www.nlbuk.org/bpm/chapter17.html#17.6

Bibliotecile din Manchester

Biblioteca este dotata cu echipamente de text-voce si 'aparatura PDV' (PDV= persoane cu dificultati de vedere).Exista un pachet de instruire de o jumatate de zi pentru toti cei ce deservesc persoanele cu dificultati de vedere conceput ca program continuu in care sa fie inclus personal de la toate nivelele.

http://www.nlbuk.org/bpm/chapter17.html#17.6

ANEXA

Legislatie nationala si internationala, recomandari si linii directoare privind accesul si servicii pentru persoanele cu handicap.

Belgia

Informatii privind accesul via Vzw Toegankelijkheidheidsbureau, Koorstraat 1, Hasselt.

Steunpunt Toegankelijkheid Vlaanderen este pe punctul de a fi infiintat.

Bulgaria

Reglementarea N1, 10 January 1995.

Act pentru Protectia, Reabilitarea si Integrarea Sociala a Persoanelor cu Handicap, 1995, actualizat in 2001.

Estonia

Actul pentru Bunastare Sociala al Republicii Estonia, Appendice al Actelor Legale 94,1158, 1999.

Germania

Barierrefreies Bauen, DIN 18024-2, November 1996.

Grecia

Legea 2831/2000, http://www.tee.gr/info.htm.

'Dezvoltarea Serviciilor de Biblioteca pentru Persoanele cu Dificultati de Veder: Ghid pentru Bibliotecile Elene'.

Linii directoare speciale care vizeaza 'Planurile pentru un Transport Accesibil si Viata Independenta ale Persoanelor cu Handicap', Ministerul Elen al Mediului, Planificarii Fizice si Lucrarilor Publice http://www.minenv.gr/1/162/16203/g1620300.html.

Ungaria

Legea din 1998 (Nr. 26).

Ministerul Culturii: Legea Bibliotecilor din 1997.

Irlanda

Departmentul pentru Mediu si Administratie Locala: Extinderi:un nou serviciu public, decembrie 1998 - http://www.environ.ie.

Olanda

NBLC 'Statuut voor de Openbaare Bibliotheek'.

Ghidul 'Geboden Toegang', Wijk, M. et al (1995) http://www.bk.tudelft.nl/d-arch/dfa/publi.htm.

Polonia

Directiva of the Ministerului Managementului Constructiilor si Spatiului din 15 Decembrie 1994: norme tehnice privind cladirile si amplasarea lor.

Legea Drepturilor pentru Persoanele cu Handicap; Rezolutia Seimului Republicii Polonia din 1 august 1997.

Rezolutia nr. 212/99 a Consiliului de Administrare a fondurilor Publice pentru Reabilitarea persoanelor cu Handicap din 26 mai 1999.

Portugalia

Legea 123/97 (22 mai), 95/99 (25 august), 96/99 (26 august), 97/99 (26 august).

Romania

Ordonanta de Urgenta nr. 102, 29 iunie 1999.

Ordonanta de Urgenta nr. 40, 25 aprilie 2000.

Ordonanta de Urgenta nr. 47, 29 martie 2001.

Ordinul 649, 25 Aprilie 2001.

Marea Britanie

re: sursa - Counsiliul pentru Muzee, Arhive si Biblioteci: Directorul Handicapurilor (ofera sfaturi muzeelor si galeriilor de arta despre modul in care isi pot imbunatati serviciile pentru persoanele cu handicap). http://www.resource.gov.uk/information/publications/00pubs.asp

re:sursa - Consiliul pentru Muzee, Arhive si Biblioteci: Strategie de Acces si Educatie (un ghid destinat muzeelor, arhivelor si bibliotecilor pentru a sprijini educatia permanenta, schimbarea sociala si dezvoltarea comunitatilor. http://www.resource.gov.uk/information/publications/00pubs.asp

Departmentul pentru Cultura, Media si Sport (Diviziunea Biblioteci, Informatii si Arhive): Biblioteci Publice Multilaterale, Eficiente si Moderne - Standarde si Evaluare, 12 Februarie 2001. http://www.culture.gov.uk/heritage/libraries_papers.html

Actul de Discriminare a Handicapurilor din 1995 - http://www.nlbuk.org/bpm/chapter3.html.

re: sursa - Consiliul pentru Muzee, Arhive si Biblioteci: Servicii de biblioteca pentru persoane cu dificultati de vedere: un manual al celor mai bune practici http://www.natlib.co.uk/bpm/.

'Fara vedere dar nu si fara minte' Perspectiva persoanelor cu dificultati de vedere legata de serviciile de informatii si de biblioteca, LISU Lucrarea Ocazionala nr. 29 realizata de, noiembrie.

Tara Galilor

Adunarea Nationala pentruTara Galilor: Biblioteci Publice Multilaterale, Eficiente si Moderne pentru Tara Galilo . Standarde si monitorizare, septembrie 2001.

Pentru referinta

EU

Directiva 2001/29/EC a Parlamentului si Consiliului European din 22 May 2001 asupra armonizarii anumitor aspecte de copyright si drepturi aferente in societatea informationala. http://www.eurorights.org/eudmca/CopyrightDirective.html

Canada

Linii directoare canadiene privind Serviciile de Informatii si de Biblioteca pentru Persoanele cu Handicap, February 1997. http://www.cla.ca/about/disabils.htm.

IFLA

Linii Directoare pentru Dezvoltare - Serviciul de Biblioteci Publice, Publicatii IFLA, Vol. 97, 2001, ISBN 3-598-21827-3.

USA

Actul American pentru Invaliditati P.L 101-336, 1990, titlurile II si III
Sectiunea 5 08 a Actului de Reabilitare din 1998.

Programul Smithsonian de Accessibilitate, Biroul Provost: Linii directoare Smithonian pentru un Design Accesibil de Expozitii.

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina 6 | Pagina 7 | Pagina 8