De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Adoptarea hotărârii Consiliului Dirigent pentru înființarea Muzeului Limbii Române (27.08.1919)

Înființarea Muzeului Limbii Române a fost decisă în ședința din 27 august 1919 a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor Românești din Ungaria, organism politic provizoriu, care a funcționat din decembrie 1918 până în aprilie 1920.

În numărul 87 al Gazetei oficiale a Consiliului Dirigent din 10 februarie 1920, este redată hotărârea Resortului cultelor și al instrucțiunii publice de a înființa Muzeului Limbii Române din Cluj, hotărâre semnată de Valeriu Braniște, șeful acelui resort. Se precizează că, începând cu data de 1 octombrie 1919, se înființează Muzeul Limbei Române pe lângă Universitatea din Cluj, „adăpostit în casa anume cumpărată spre acest scop de Consiliul Dirigent în strada Elisabeta nr. 23 și care intră în proprietatea Universității române din Cluj”. „Art.2 - Scopul acestui Muzeul al limbei române este: a) Strângerea și prelucrarea științifică a materialului lexiocografic al limbei române din toate timpurile și din toate regiunile locuite de Români; b) Pregătirea de studii și lucrări speciale în vederea unificării limbei literare și a terminologiei tehnice și speciale în toate ținuturile românești; c) Deșteptarea interesului obștesc pentru studiul și cultivarea limbei române; d) Pregătirea de filologi români.”

Inițiativa i-a aparținut, însă, lui Sextil Pușcariu, om de cultură și reputat lingvist, primul rector al Universității clujene recent înființate. Creat ca o consecință pe plan cultural și științific a Marii Uniri și „conceput, încă de la înființare, ca un vast laborator de formare și afirmare a forțelor creatoare din domeniul filologic”, Muzeul Limbii Române a fost șantierul ideal de elaborare a Dicționarului limbii române, dar și al altor lucrări colective de anvergură. Unul dintre meritele incontestabile ale lui Sextil Pușcariu a fost acela că și-a ales colaboratori de seamă: Nicolae Drăganu, Vasile Bogrea, Theodor Capidan, George Giuglea, Yves Auger, Petre Grimm, Gheorghe Oprescu, N. Bănescu, G. Bogdan-Duică, C. Diculescu, C. Marinescu, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Constantin Daicoviciu, Gh. Vâlsan, Romulus Vuia, Ioan Mușlea, Th. Naum, Iosif Popovici, Gustav Kisch, Sever Pop, Emil Petrovici, Ion Chinezu, Ion Breazu, Olimpiu Boitoș, Ștefan Bezdechi și alții.

Muzeul Limbii Române din Cluj și-a câștigat rapid prestigiul de cel mai solid institut de profil din perioada interbelică. În urma restructurării cercetării științifice academice, Muzeul este reorganizat în anul 1949 și trece sub egida Academiei Române sub numele de Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, apoi, din 1965, numai sub acela de Institut de Lingvistică și Istorie Literară. După 1990, își atașează la titulatura sa și numele fondatorului.

[modifică] Bibliografie

  1. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române / Mircea Popa. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărții de Știință, 2016, 378 p., 978-606-17-0965-6