Toate jurnalele publice

De la Memorie şi cunoaştere locală

Afișare combinată a tuturor jurnalelor Memorie şi cunoaştere locală. Puteți limita vizualizarea selectând tipul jurnalului, numele de utilizator sau pagina afectată.

Jurnale
(cele mai noi | cele mai vechi) Vezi (50 mai noi | ) (20 | 50 | 100 | 250 | 500)
  • 5 septembrie 2025 12:52 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 24 mai – Aprobarea statutelor și începerea activității oficiale a Societății de lectură „Iulia” (Pagină nouă: __TOC__ ==Înființarea societății== Iniţiativa înfiinţării Societății de lectură „Iulia" a pornit de la Grigore Silași, profesor de limbă și literatură română de la Universitatea din Cluj, sub conducerea căruia s-a întocmit, în anul 1873, un regulament provizoriu de funcţionare a societăţii, aprobat de rectorul Universităţii. Totodată, pentru a asigura o activitate continuă şi de durată, s-au intocmit şi statutele definitive, care au fost înai...)
  • 5 septembrie 2025 12:34 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 24 oct. – Începutul mișcărilor studențești ale anului 1956, la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Începuturile revoltei studenților== Sub impactul politicii de destalinizare promovată de Hrusciov, apoi al mesajului revoluției din Ungaria și a evenimentelor din Polonia, în România, cei mai activi în conturarea unei platforme contestatare împotriva regimului comunist s-au dovedit studenții din marile centre universitare București, Cluj, și Timișoara, mai ales cei ce studiau filosofia, istoria, limbile străine și literatura. Pe 8 noiembrie 1956, în...)
  • 5 septembrie 2025 12:13 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 1766 (1759?) - Înființarea primului Observator Astronomic la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Primele încercări== Academia Claudiopolitana a constituit un cadru instituțional de predare a astronomiei la Cluj, iar ideea construirii unui observator astronomic a aparținut unor profesori iezuiți. Astfel, Nicolas Ianosi, cu studii universitare la Viena, care din 1734 până în 1739 a predat aici matematică și filozofie, a fost și inițiator al studiilor de astronomie la Cluj. El a pregătit primele planuri pentru Observatorul Astronomic al academiei....)
  • 5 septembrie 2025 11:41 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 30 apr. – Trecerea pentru prima dată la „ora de vară”, la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Originile ideii orei de vară== În 1784, Benjamin Franklin a lansat ideea „orei de vară”, redactând un eseu intitulat „An Economical Project for Diminishing the Cost of Light” (Un proiect economic pentru a diminua costul luminii), trimis revistei „The Journal of Paris”, dar adoptarea ei s-a realizat după mai bine de un secol. În Regatul Unit, aceasta a atras atenția lui William Willett care, în 1905, a susținut introducerea „orei de vară” s...)
  • 5 septembrie 2025 11:27 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 30 apr. – Trecerea pentru prima dată la ora de vară, la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Originile ideii orei de vară== În 1784, Benjamin Franklin a lansat ideea „orei de vară”, redactând un eseu intitulat „An Economical Project for Diminishing the Cost of Light” (Un proiect economic pentru a diminua costul luminii), trimis revistei „The Journal of Paris”, dar adoptarea ei s-a realizat după mai bine de un secol. În Regatul Unit, aceasta a atras atenția lui William Willett care, în 1905, a susținut introducerea orei de vară sugerâ...)
  • 5 septembrie 2025 11:08 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 17 sept. - Moartea împărătesei Elisabeta (Sissi) deplânsă la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Asasinarea împărătesei Elisabeta (Sissi)== Ducesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach a devenit împărăteasă a Austriei în anul 1854, în urma căsătoriei sale cu împăratul Franz Joseph I. Și-a impresionat contemporanii prin frumusețe, destinul tragic, dar și convingerile sale politice liberale. A fost considerată o personalitate de factură romantică, nonconformistă, cel puțin în raport cu statutul ei excepțional. A fost una dintre cele mai frumo...)
  • 5 septembrie 2025 10:53 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 15 iul. – Inaugurarea primului târg de mostre la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Pregătirea primului târg de mostre de la Cluj== Pe baza ordinului Ministerului Comerțului nr. 7586/921, Camera de Comerț și Industrie din Cluj în colaborare cu Camerele de Comerț și Industrie din Ardeal, Banat și celelalte ținuturi alipite precum și a celor din Vechiul Regat a organizat primul târg de mostre din Ardeal și din România de după Unire, în perioada 15 iulie-15 august 1921. Ideea organizării acestui târg de mostre la Cluj a apărut la...)
  • 5 septembrie 2025 10:06 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 9 oct. – S-a deschis Școala Normală de Băieți din Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Deschiderea Școlii== La 9 octombrie 1871 s-a deschis la Cluj, Școala Normală de băieți, ca școală de stat cu limba de predare maghiară. Cu un an înainte, la 5 decembrie 1870, își deschisese porțile Școala Normală de Fete din Cluj. ==Elevii== Elevii care ar fi dorit să urmeze cursurile acestei instituții de învățământ trebuiau să îndeplinească o serie de cerințe. În primul rând, trebuiau să fie băieți sănătoși, care au împlinit 15...)
  • 5 septembrie 2025 09:52 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 9 nov. – Înființarea Clubului de Conversație în Limba Engleză la Cluj, pentru învățarea și promovarea limbii engleze (Pagină nouă: __TOC__ ==Kovács János și înființarea Clubului de Conversație în Limba Engleză la Cluj== Pe măsură ce latina a pierdut statutul de limbă a comunicării verbale sau scrise, a început o perioadă de înflorire a comunicării în limbile moderne. Transilvania a fost puternic legată de cultura și limba germană, prezentă și în programele școlare. Pe de altă parte, prin mediul protestant, s-au întărit legăturile cu limba și cultura engleză. În 9 noiembr...)
  • 5 septembrie 2025 08:03 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 3 nov. – S-a stins din viață Johann Renner, fondator de brand local. De la Renner la Dermata, Herbák și Clujana (Pagină nouă: __TOC__ ==Începuturile afacerii lui Renner la Cluj== Întreprinderea fondată de Johann Renner, cu profil specific industriei pielăriei, se află la originea istoriei unui brand local - Clujana, care a dăinuit până nu demult. Familia Renner a fost originară din Deggingen, Germania. Johann Renner (1856–1920), cunoscut și prin diminutivul Hanzi, a venit din Baden-Württemberg în Transilvania, stabilindu‑se, inițial, la Reghin. Constatând că piața din Reghin er...)
  • 5 septembrie 2025 06:59 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 3 ian.- Înființarea cofetăriei Boncescu (Pagină nouă: __TOC__ ==Boncescu cumpără cofetăria lui Keresztessy Lajos de pe strada Victoriei de atunci (azi 21 Decembrie)== După război, s-a vorbit de o adevărată explozie de cofetării în Cluj. În anii 1930, funcționau la Cluj aproximativ 40 de cofetării, considerate mult peste necesarul care înainte se limita la 4-5 afaceri de profil. Într-o astfel de atmosferă concurențială era greu să te afirmi, să reziști pe piață și să îți construiești un renume. Cu tot a...)
  • 5 septembrie 2025 06:44 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 1 oct. - Inaugurarea transportului cu tramvaie electrice în Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Primul tramvai propulsat cu abur, la Cluj== Primele tramvaie au apărut în secolul al XIX-lea, iar istoria lor poate fi împărțită în mai multe perioade, definite pe baza principalului mijloc de propulsie utilizat de acestea. Astfel, epopeea tramvaielor a început cu cele nemotorizate, trase de cai. A urmat perioada tramvaielor tractate de motoare cu abur, urmată de cele în care s-au experimentat alte surse de energie, până la utilizarea motoarelor electric...)
  • 1 septembrie 2025 12:06 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 4 mai - Prima prezentare la Cluj a fonografului, un strămoș al gramofonului (Pagină nouă: __TOC__ ==Thomas Edison inventator al fonografului== Americanul Thomas Edison, cunoscut și ca „Magicianul din Menlo Park”, a fost unul din cei mai prolifici inventatori ai timpului, cu 1903 brevete, în domeniul electricității - becul cu filament, al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al cinematografiei - kinetoskopul etc. La 21 noiembrie 1877, el a anunțat inventarea fonografului. Acest aparat realiza înregistrări procesând semnal...)
  • 2 iunie 2025 09:57 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 6 dec. - Înființarea societății pe acțiuni „Ursus” Fabrica de Bere. Construcția fostului brand local Ursus (Pagină nouă: __TOC__ ==Începuturi== Brandul Ursus a avut la origini fabrica de bere a familiei Czell din Cluj și a dăinuit aici până la relocarea întreprinderii, în 2010. Afacerea familiei Czell s-a impus prin demersurile sasului brașovean Friedrich Thomas Czell. Tatăl lui avea o țesătorie de lână e care a preluat-o la moartea acestuia. Spirit antreprenorial de excepție, Friedrich Thomas Czell a pus inițial, în 1855, bazele concernului Friedrich Czell și Fiii, care avea...)
  • 29 mai 2025 07:25 Ghizela discuție contribuții a creat pagina Nașterea unui brand clujean în domeniul industriei alimentare: Vlad et Comp. S.A. strămoșul Napolactului (Pagină nouă: __TOC__ ==Înființarea firmei Vlad== Atelierul lui Vlad, cum era cunoscut la începuturi, a reprezentat un model de succes fulminant al unei întreprinderi familiale, o afacere transmisă din tată în fiu, ale cărei începuturi datează din 1905. În mai 1931, firma s-a transformat în societate pe acțiuni, devenind firma Vlad & CO S.A. Directorii firmei erau frații Vlad și dr. Iacob Adrian. ==Producția== Firma pregătea la începuturi unt și diferite brânzeturi....)
  • 26 mai 2025 08:16 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 5 apr. – Apariția primului automobil pe străzile Clujului (Pagină nouă: __TOC__ ==Istoria automobilului. Începuturi== Istoria automobilului a început la 1769, cu crearea automobilului cu motor cu abur. În 1806, au apărut vehiculele cu motoare cu ardere internă ce funcționau cu combustibil lichid, iar în jurul anului 1900, cele cu motor electric. În accepțiune modernă, inventatorul automobilului a fost inginerul german Karl Benz. Noțiunea de automobil și automobilismul au aparținut la începuturi în cea mai mare măsură culturii u...)
  • 21 mai 2025 11:31 Ghizela discuție contribuții a creat pagina Méhes Sámuel (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== n. 30 ianuarie 1785, Cluj – d. 29 martie 1852, Cluj. Pedagog, redactor-șef, scriitor, deputat. Fiul lui Méhes György, profesor de științele naturii la Colegiul Reformat-Calvin din Cluj și al soției sale, Incze Sára. A fost elevul școlii amintite, apoi a studiat mai întâi medicina la Universitatea din Viena, după care s-a înscris la cea din Heidelberg. A revenit la Cluj în 1809, după moartea tatălui său, moștenindu-i catedra. A...)
  • 5 mai 2025 11:56 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 23 iun. - Înființarea primei grădinițe orășenești la Cluj - Institutul Fröbel (Pagină nouă: __TOC__ ==Apariția grădinițelor sub impactul filosofiei lui Fröbel privind educația preșcolarilor== La începuturile lor, primele încercări privind educația instituționalizată a preșcolarilor erau destinate copiilor din familiile muncitoare, în familiile burgheze mama rămânând în cămin, condiția materială permițând acestor familii angajarea de educatoare. Astfel, nevoia instituționalizării preșcolarilor a apărut odată cu industrializarea. Primele i...)
  • 28 aprilie 2025 11:34 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 17 iul.- Două aristocrate, primele șoferițe din Cluj și Transilvania (Pagină nouă: __TOC__ ==Cine au fost cele două pioniere?== În dimineața zilei de 17 iulie 1912, două doamne s-au prezentat la examenul de conducere. Una dintre acestea a fost contesa Teleki Margit, născută Béldi, soția lui Teleki Géza jr., proprietar al castelului de la Jucu. A doua candidată a fost contesa Bethlen Judit, născută Bánnfy, soția lui Bethlen Ádám, mare moșier și proprietar al castelului de la Bahnea (în Mureș). De menționat este că Bethlen Judit era sor...)
  • 16 aprilie 2025 07:31 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 1 dec. – Distribuirea primelor apartamente în nou „cartier dormitor” al Clujului, Mănăștur (Pagină nouă: __TOC__ ==Aspecte ale dezvoltării urbane a Clujului== Pentru regimul co¬munist, construirea marilor platforme industriale la Cluj-Napoca constituia, fără îndoială, o etapă a programului de dezvoltare regio¬nală, dar și o provo¬ca¬re identitară, care viza spargerea imaginii etnice și inte¬lec¬tuale a orașului. În anii ’70, asistăm la expansiunea fizică a ora¬șului și la o creștere demografică explozivă, o dată cu venirea mun¬citorilor care au adus...)
  • 14 aprilie 2025 11:58 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 8 apr. – Înființarea Băncii „Economul”, prima bancă românească din Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Acțiuni premergătoare== Problema înființării unui institut financiar românesc la Cluj s-a pus pentru prima dată în Adunarea generală a Despărțământului X Cluj al ASTREI, din 26 octombrie 1875. Atunci s-au exprimat opinii care pledau în favoarea înființării la Cluj a unei filiale a Băncii „Albina”. Grigore Slași, susținut de avocatul Iuliu Coroianu, a inițiat însă întemeierea unei noi bănci, de sine stătătoare, la Cluj. Demersurile în...)
  • 7 aprilie 2025 07:47 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 21 nov. – Începuturile cinematografului ASTRA, VICTORIA de azi (Pagină nouă: __TOC__ ==Cinematografe clujene, succesiune temporală de la începuturi la finalul perioadei interbelice== Cinematografele, ca și componente ale industriei spectacolelor, a serviciilor recreative locale, au început să apară înainte de Primul Război Mondial și, supraviețuind acestuia, să se impună ca atare și în Clujul interbelic. Celor trei cinematografe cu o istorie antebelică: Apollo (în Piața Unirii), Urania (pe Calea Regele Ferdinand) și Universității...)
  • 25 martie 2025 08:35 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 16-17 sept. – Inaugurarea primului stadion clujean (Pagină nouă: __TOC__ ==Afirmarea nevoii construcției unui stadion al orașului. Preliminarii== Pe măsura îmbrățișării de către clujeni a diverselor sporturi și a înființării de cluburi sportive, s-a simțit și nevoia amenajării unor spații special dedicate practicării acestora. Astfel, în 1885, după înființarea Societății Atletice Clujene (KAC), o preocupare majoră a acesteia a devenit amenajarea unei piste de atletism, realizată și inaugurată în 6 octombrie 18...)
  • 25 februarie 2025 13:05 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 22 oct. - Deschiderea restaurantului Intim (Pagină nouă: __TOC__ ==Un restaurant doar pentru femei. Controverse și legende == La 22 octombrie 1969, presa anunța deschiderea restaurantului Intim, în centrul orașului, pe strada Matia, la numărul 3. Personalul restaurantului era exclusiv feminin și, ca element de specificitate, localul accepta clientelă compusă exclusiv din femei. Intim a fost deschis de Întreprinderea de Alimentație Publică din Cluj, iar ideea i-a aparținut directorului Teodor Popuţă, un om care căl...)
  • 24 februarie 2025 08:31 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 29 iul. – Deschiderea magazinului Central (Pagină nouă: __TOC__ ==Inaugurarea Centralului== Celebrul magazin Central a fost, la acea vreme, rezultatul unei investiții de 40 de milioane de lei. Activitatea de construcție a clădirii, proiectată cu parter și patru etaje, s-a derulat pe parcursul a 4 ani. Pe data de 29 iulie 1977, noul centru comercial era dat în folosință, cu 5 luni înaintea termenului prevăzut. Era un eveniment cu o semnificație simbolică pentru istoria orașului, considerat a fi punctul care a lansat tr...)
  • 7 februarie 2025 08:20 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 20 aug. - Inaugurarea Sălii Sporturilor (Pagină nouă: __TOC__ ==Construcția Sălii Sporturilor== În 24 iulie 1959, a început construcția Sălii Sporturilor, legată de numele inginerului constructor proiectant Panaite Mazilu, implicat în ridicarea și/sau consolidarea unor obiective importante din România precum: Casa Scânteii (actuala Casă a Presei Libere din București), Castelul Peleș, Cazinoul din Sinaia, Palatul de Justiție din București, podurile rutiere de peste Dunăre de la Giurgeni-Vadul Oii și Fetești-Cer...)
  • 3 februarie 2025 12:48 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 1 ian. - Începutul activității stației seismice de la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Începuturile studiului științific al cutremurelor și apariția de instrumente pentru monitorizarea acestora== Mult timp, omenirea a considerat cutremurele mesaje divine. În Europa, în timpul Renașterii, a început să fie luată în considerare originea naturală a fenomenului și au apărut mai multe teorii. Marele cutremur de la Lisabona, din 1755, cu o magnitudine estimată între 8,6 și 9 grade pe scara Richter, a determinat primul studiu științific...)
  • 28 ianuarie 2025 08:51 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 23 nov. - Introducerea troleibuzelor în transportul public al orașului (Pagină nouă: __TOC__ Premise Primele rețele de troleibuz au apărut la începutul secolului XX, anii 1950-1960 fiind ani de înflorire a acestor mijloace de transport în comun. Din această perioadă datează demersurile pentru introducerea troleibuzelor în transportul public la Cluj, dar și la Brașov și Constanța. În Cluj, prima sugestie în acest sens, datează din anul 1936, urmată în 1957 de o nouă propunere, care a fost pusă în practică. Activitățile de proiectare s...)
  • 17 decembrie 2024 09:38 IoanT discuție contribuții a creat pagina Grințescu, Ioan (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== N. 13 ianuarie 1874, Broşteni, jud. Neamţ – d. 1 iulie 1963, București. Botanist, profesor universitar, membru al Academiei Române. A absolvit Liceul „Petru-Rareş” din Piatra-Neamț (1895), apoi a urmat cursurile Şcolii Superioare de Farmacie, Facultatea de Medicină din Bucureşti (1894-1896) și ale Facultății de Științe, Secția Farmaceutică din Geneva (1900). Și-a luat licența în Farmacie (1898), apoi în Științe fizico...)
  • 17 decembrie 2024 09:23 IoanT discuție contribuții a creat pagina Marica, George Em. (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== N. 1 noiembrie 1904, Horezu, jud. Vâlcea - d. 1 martie 1982, Cluj-Napoca. Sociolog. A studiat la Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea, la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj (1923). A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, specializarea Sociologie (1927). A beneficiat de o bursă de studiu la Berlin (1928). A devenit doctor în sociologie la Univers...)
  • 17 decembrie 2024 08:37 IoanT discuție contribuții a creat pagina Popper, Erwin (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== N. 17 decembrie 1906, București – d. 7 iunie 1974, Cluj-Napoca. Chimist, profesor universitar. A absolvit Liceul „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara (1925), apoi a urmat cursurile Facultății de Științe din Cluj, secția Chimie (1931). În 1934, și-a susținut doctoratul, titlul tezei sale fiind „Studiu refractometric asupra formării în soluție apoasă a unei clase de combinații de ordin superior, denumită săruri duble...)
  • 17 decembrie 2024 08:20 IoanT discuție contribuții a creat pagina Popoviciu, Elena (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== N. 26 august 1924, Cluj - d. 24 iunie 2009, Cluj-Napoca. Matematician, profesor universitar doctor docent. A urmat cursurile primare, liceale şi universitare la Cluj, absolvind Facultatea de Matematică a Universității din Cluj în 1947. A obținut titlul de doctor în științe matematice în 1965 cu teza intitulată Mulţimi de funcţii interpolatoare şi conceptul de funcţie convexă, scrisă sub conducerea academicianului Tiberiu Popoviciu...)
  • 17 decembrie 2024 07:50 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 28 ian. - Deschiderea Universității Populare (Pagină nouă: __TOC__ == Înființarea Universității Populare== Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlal...)
  • 17 decembrie 2024 07:32 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 28 ian. - Înființarea Universității Populare (Pagină nouă: __TOC__ == Înființarea Universității Populare== Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlal...)
  • 17 decembrie 2024 07:09 IoanT discuție contribuții a creat pagina 19 nov. - Înființarea Centrului Studențesc „Petru Maior” (Pagină nouă: La începutul secolului al XIX-lea, a crescut vizibil numărului românilor transilvăneni care studiau la Universităţile din Viena şi Budapesta. Către mijlocul secolului XIX, aceștia au constituit asociații și societăți studențești care aveau un puternic caracter cultural-naţional. La 9 februarie 1862, studenţii români de la Budapesta s-au întrunit și au pus bazele unei societăţi de lectură care a primit numele de „Petru Maior”. O comisie sub preşedin...)
  • 17 decembrie 2024 06:59 IoanT discuție contribuții a creat pagina Mart. - 305 ani de la așezarea pietrei de temelie a Bisericii Piariștilor din Cluj (Pagină nouă: Biserica Piariștilor este una dintre cele mai frumoase biserici din Cluj-Napoca, reprezentativă pentru stilul baroc clujean și transilvănean. Situată pe str. Universității, având perete comun cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, biserica își are începuturile sale în epoca postreformistă din Europa, fiind construită pe locul unei foste biserici a ordinului iezuit. Primele inițiative privind construcția unei noi biserici datează din primii ani ai secolului al...)
  • 17 decembrie 2024 06:56 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 10 febr. - Apariția revistei „TRIBUNA” (Pagină nouă: __TOC__ ==Istoricul revistei. Colegiul de redacție. Conținut== Revista Tribuna a apărut la Cluj în 10 februarie 1957, cu subtitlul Săptămânal de cultură, ca serie nouă a ziarului înființat în 1884 la Sibiu de Ioan Slavici. Până în prezent, publicația a cunoscut mai multe serii de apariție, la București, Arad, Cluj și Brașov. Tribuna clujeană este însă cea mai cunoscută dintre acestea, în momentul apariției avându-i în colegiul de redacție pe Ioan...)
  • 17 decembrie 2024 06:54 IoanT discuție contribuții a creat pagina 28 aug. -Introducerea tramvaielor cu aburi la Cluj (Pagină nouă: Tramvaiul se numără printre primele mijloace de transport public în comun din marile orașe europene, încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. La Cluj, din cauza dealurilor pe care se întinde orașul, folosirea acestui mijloc de transport nu a avut o prea mare căutare. De aceea astăzi, orașul dispune încă de o rețea subdezvoltată de transport cu tramvaie, și doar în anumite zone. La fel ca în alte orașe, la Cluj primele trasee de tramvai s-au realizat p...)
  • 17 decembrie 2024 06:33 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 3 aug. -Dezvelirea grupului statuar Horea, Cloșca și Crișan (Pagină nouă: __TOC__ == Grupul statuar Horea, Closca și Crișan== Grupul statuar Horea, Closca și Crișan este amplasat în fața hotelului Napoca, aproape de malul stâng al râului Someş, la intrarea în cartierul Grigorescu, la intersecția străzilor Octavian Goga, General Eremia Grigorescu, General Dragalina și Bulevardul 1 Decembrie 1989. Monumentul de proporţii ample este opera sculptorului Ion Vlasiu și îi evocă pe cei trei conducători ai răscoalei țărănești din 178...)
  • 16 decembrie 2024 11:06 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 31 aug. - Reconstrucția și reinaugurarea Sinagogii Neologe din Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Istoric== Pe strada Horea, nr. 21, nu departe de Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca se află Sinagoga Neologă sau, după cum mai este cunoscut astăzi, Templul Memorial al Deportaților Evrei. Comunitatea evreiască neologă s-a constituit la Cluj în anul 1882, cuprinzând în mare parte reprezentanți ai marii burghezii și intelectualității sub conducerea lui Vilmos Farkasházi Fischer. Instituție de cult mozaic, aceast...)
  • 16 decembrie 2024 10:53 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 12 dec. - Inaugurarea magazinului SORA (Pagină nouă: __TOC__ Biserica Unitariană a decis în aprilie 1938 să accepte oferta firmei pragheze Sora (Steuer și Friedländer) de construcție a unui magazin la Cluj, pe locul a trei case deținute de ea pe strada 21 Decembrie de azi. Sora reprezenta interesele unui grup financiar cu capital cehoslovac, care poseda deja la acea vreme 14 magazine în Europa Centrală. La București, primul magazin Sora s-a deschis în noiembrie 1937, după care direcțiunea din capitală a decis să...)
  • 16 decembrie 2024 05:55 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 26 aug. – Aprobarea înscrierii la Universitatea din Cluj a primei studente, Weisz Margit (Pagină nouă: __TOC__ == Accesul femeilor în universități în Europa și Ungaria în doua jumătate a secolului al XIX-lea == În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, universitățile europene au început să-și deschidă porțile și pentru femei, situație care poate fi explicată și prin transformările sistemului de învățământ european, în special secundar, care devenise accesibil unui număr mare de tinere. Însă, deși au existat diferențe de la un stat la altul, p...)
  • 13 decembrie 2024 11:36 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 26 oct. – Deschiderea farmaciei lui Szeki Miklós, ''Hunyadi Mátyás'' (Pagină nouă: __TOC__ ==Din biografia lui Széki Miklós== Széki Miklós s-a născut în anul 1842, la Baia Mare, din strămoși de origine bavareză. Tatăl său, Scheichenstuhl Jozef, și-a maghiarizat numele în timpul revoluției de la 1848, în Széki. Miklós a urmat școala în orașul natal, după care și-a continuat studiile la Budapesta, obținând diploma de farmacist, în 1866. Apoi a venit la Cluj, unde s-a angajat la farmacia Wolf. În 1869, a plecat în străinătate pent...)
  • 13 decembrie 2024 11:23 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 1 oct. – Și-a început activitatea fabrica de dulciuri Melissa din Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Fondatorii== Fabrica de dulciuri Melissa a fost fondată în parteneriat de către Pósta Béla și Mauthner Sámuel. În timp ce Mauthner venea cu o experiență acumulată în industria dulciurilor și managementul afacerilor din domeniu, Pósta Béla era un intelectual, arheolog, cu activitate științifică și didactică la nivel universitar. Mauthner Sámu s-a stabilit la Cluj încă înainte de război. Și-a dobândit cunoștințele la fabricile de zahăr di...)
  • 13 decembrie 2024 11:02 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 5 nov. – Deschiderea cafenelei Kikaker (Pagină nouă: ==Cafeneaua Kikaker. Amenajare. Servicii== La 5 noiembrie 1889, a deschis în Piața Centrală a Clujului cafeneaua Europa, al cărei proprietar a fost timp de un deceniu. Toată lumea îi spunea însă cafeneaua Kikaker. Localul s-a aflat la parterul casei Rucska (azi clădirea Consulatului General Maghiar), în Piața Centrală, care a fost închiriat de Kikaker, o locație extrem de favorabilă afacerilor, care ea însăși creștea șansele de succes ale întreprinderii....)
  • 13 decembrie 2024 10:50 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 15 mai – Inaugurarea restaurantului Cetatea Bufniței (Pagină nouă: __TOC__ ==Inaugurarea restaurantului== Primul proprietar al restaurantului a fost Túri Elemér. Evreu de origine, acesta era cunoscut ca un om de afaceri de succes nu doar la Cluj, privit cu multă simpatie în breasla sa, fiind curtenitor, politicos, cu un comportament plăcut. De-a lungul perioadei interbelice a condus mai multe cafenele și restaurante. Deschiderea festivă a restaurantului Bufnița a avut loc la 15 mai 1937, în prezența unui număr mare de reprezentan...)
  • 13 decembrie 2024 09:42 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 28 nov. – Inaugurarea primei centrale telefonice la Cluj (Pagină nouă: == Inventarea telefonului și a centralei telefonice== Telefonul este rezultatul preocupărilor mai multor inventatori precum Antonio Meucci, Philipp Reis, Elisha Gray, Alexander Graham Bell, dar Bell a fost primul care a brevetat, în 1876, telefonul. Și ideea centralei telefonice a preocupat mai mulți inventatori, pe baza conceptului lui Puskás Tivadar fiind construită prima centrală telefonică experimentală la Boston, în 1877. După aceasta, numărul lor a începu...)
  • 13 decembrie 2024 09:18 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 24 dec. – Bradul de Crăciun „al tuturor”, Bradul de Crăciun „al săracilor” sau Bradul de Crăciun „al iubirii”. Acțiune a Misiunii Sociale Catolice la Cluj (Pagină nouă: __TOC__ ==Originile obiceiului== Cu prilejul sărbătorii Crăciunului anului 1928, Misiunea Socială Catolică a implementat și la Cluj un obicei de sorginte americană, instalând în mai multe puncte din oraș „Bradul de Crăciun al tuturor”. Referitor la acest obicei, o publicație clujeană relata că, dincolo de ocean, în orașele zgârie norilor, al și pragmatismului lipsit de sentimentalisme, și această lume diferită, rece și rigidă pentru noi, se opreș...)
  • 13 decembrie 2024 08:13 Ghizela discuție contribuții a creat pagina 30 iun. 1825 - Înființarea Gondoskodó Társaság (Provisionalis Társaság) la Cluj, prima bancă de economii din Ardeal (Pagină nouă: __TOC__ == Bölöni Farkas Sándor și înființarea Gondoskodó Társaság== La 30 iunie 1825, Bölöni Farkas Sándor a înființat la Cluj Gondoskodó Társaság („Provisionalis Társaság”), considerată prima bancă de economii de pe teritoriul Transilvaniei și Ungariei, care a devansat cu 10 ani pe cea de la Brașov și cu 15 pe cea înființată la Pesta. Bölöni Farkas Sándor a fost scriitor, traducător, organizator în domeniul cultural, numeroasele sale căl...)
  • 13 decembrie 2024 07:34 IoanT discuție contribuții a creat pagina Preda, Victor (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== N. 20 noiembrie 1912, București -17 aprilie 1982, Cluj-Napoca. Biolog, medic și profesor universitar, membru al Academiei Române. Deși bucureștean, Victor Preda face studii liceale la Sibiu și superioare la Cluj, la Facultatea de Medicină, devenind doctor în medicină și chirurgie în 1936. Între 1938-1939, urmează specializări la Viena și Paris. Încă din studenție, este numit preparator (1933) și apoi asistent de anatomie (pân...)
(cele mai noi | cele mai vechi) Vezi (50 mai noi | ) (20 | 50 | 100 | 250 | 500)